CONFERINŢA "PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ, LA GRANIŢA DINTRE PANDEMIE ŞI RĂZBOI"Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 29 iunie

Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

Băncile comerciale au reprezentat factorul stabilizator care a atenuat crizele economice suprapuse ale ultimilor doi ani şi jumătate, iar pe viitor acestea trebuie să devină pilonul central al strategiei de dezvoltare a României. Acesta este unul din mesajele principale pe care le-au transmis, ieri, oficialii guvernamentali, reprezentanţii băncilor şi experţii în finanţe care au participat la conferinţa organizată de ziarul BURSA sub titlul "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război".

Trebuie să transformăm băncile în pioni importanţi în economia de război, susţine profesorul de economie Mircea Coşea, afirmând că suntem în situaţia în care costurile zilnice sunt atât de mari încât este nevoie şi de gândirea altora decât de cea a clasei politice, iar aceasta trebuie să vină din partea bancherilor.

În contextul actual, este greu ca băncile să-şi definească directiile de acţiune, opinează Radu Graţian Gheţea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Bank şi preşedinte onorific al ARB, afirmând că actualul context a făcut ca anumite activităţi să nu mai poată fi creditate. În acest moment, cel mai important este să avem bănci universale, care să ofere produse şi servicii pentru toate activităţile, de o calitate bună şi care să deservească clienţii indiferent de ceea ce se întâmplă în afară.

Anca Dragu, membru în Comisia parlamentară de buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, este de părere că sistemul financiar-bancar şi toţi factorii decidenţi ar trebui să se implice în găsirea unor soluţii pentru creşterea nivelului intermedierii financiare din ţara noastră, care este cu mult sub media Uniunii Europene. Potrivit acesteia, "toată lumea" cunoaşte motivele pentru care 40% din societăţile româneşti nu sunt bancabile, respectiv faptul că au capital mai mic de 200.000 de lei sau capital negativ.

Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a punctat că avansul creditării a continuat să accelereze în primele cinci luni din acest an, la un ritm de creştere anual record de 16,5%, în timp ce activele bancare au atins un nivel de asemenea record, după o creştere de 14,3%. "Băncile au demonstrat în această perioadă de crize suprapuse că sunt parte din soluţie, nu parte din problemă", a spus Gabriela Folcuţ. Aceasta a avertizat cu privire la implementarea unui nou moratoriu bancar general, în contextul tendinţei de creştere a dobânzilor.

Banca centrală va trebui să crească în continuare dobânda-cheie, în condiţiile în care depozitele bancare în euro înregistrează o creştere mai rapidă decât depozitele în lei, majorarea dobânzii fiind necesară pentru a "preîntâmpina o migrare către euro, o aşa-numită euroizare a economiei", a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR). Acesta a subliniat că, deşi în presă şi în societate se manifestă o preocupare faţă de cei care au credite la bănci, adică debitorii băncilor, trebuie să fim mai vocali în ceea ce îi priveşte pe creditorii băncilor, adică deponenţii, care la actualele niveluri ale dobânzilor sunt în pierdere.

În opinia lui Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, arhitectura sistemului financiar american, în comparaţie cu cel european, permite companiilor acces la surse alternative de finanţare, ceea ce a făcut ca firmele din Uniunea Europeană să rămână în urma competitorilor lor din America.

RADU GRAŢIAN GHEŢEA, PREŞEDINTELE CA AL LIBRA BANK: "Este greu ca băncile să-şi definească direcţiile de acţiune, în contextul actual"

Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

"Există activităţi care nu mai pot fi creditate de bănci"

Actualul context din piaţă a făcut ca anumite activităţi să nu mai poată fi creditate, a spus Radu Graţian Gheţea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Bank şi preşedinte onorific al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Domnia sa a evidenţiat că pandemia şi războiul - doi factori de risc - au schimbat în totalitate mediul în care operăm, atât în ceea ce priveşte economia, cât şi finanţele, inclusiv băncile.

Radu Gheţea a precizat: "Observăm că toată lumea spune din ce în ce mai mult că România are un potenţial enorm. Sunt anumite activităţi care vor putea fi desfăşurate în România, anumite măsuri care au început să fie luate pentru a atinge independenţa energetică a României cât mai repede. Cum reuşim noi, sectorul bancar, să ţinem pasul cu aceste schimbări? Pe mine mă îngrijorează foarte mult faptul că, în ceea ce priveşte războiul, predictibilitatea este zero.

În contextul actual, este greu ca băncile să-şi definească direcţiile de acţiune. Ne aflăm în faţa unui fenomen care a mai fost în România, dar nu de această intensitate - activităţi economice care până acum trei luni le creditam cu inima deschisă şi fără temeri au devenit aproape imposibil de a fi creditate, dar apar oportunităţi noi. Energia şi construcţia de locuinţe sunt două dintre exemple".

România a trecut prin situaţii similare, a arătat domnul Gheţea, adăugând: "Prin anii 2008-2009, toată lumea era super specializată în credite de consum şi pentru populaţie. A venit criza, nimic nu mai mergea, unele bănci s-au specializat foarte repede şi au creditat, de exemplu, agricultura. Acest lucru s-a dovedit a fi un bun pariu pe care băncile l-au avut atunci".

În opinia domniei sale, în aceste condiţii, instituţiile de credit trebuie să fie deosebit de flexibile şi universale: "Se pune problema dacă să ai o bancă universală sau o bancă de nişă. O bancă de nişă nu este cea mai fericită soluţie, cel mai important este să ai o bancă universală, care să aibă produse şi servicii pentru toate activităţile, de o calitate bună şi care să deservească clienţii indiferent de ceea ce se întâmplă în afară".

Radu Graţian Gheţea şi-a exprimat convingerea că vor exista bani în sectorul bancar pentru susţinerea investiţiilor din economie, menţionând că, acum, Ministerul Finanţelor oferă dobânzi foarte bune la titlurile de stat, ceea ce intră în competiţie cu ofertele bancare. (EMILIA OLESCU)

LIVIU FENOGHEN, DIRECTORUL CSALB: "Ne aşteptăm ca numărul cererilor de soluţionare a litigiilor bancare să crească"

Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

Numărul de litigii dintre bănci şi consumatori a scăzut în ultima vreme, o contribuţie în acest sens având-o şi Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), a subliniat Liviu Fenoghen, directorul Centrului. Acesta a menţionat: "CSALB a intrat în al şaptelea an de activitate operaţională. În cei peste şase ani de activitate, am primit circa 10.500 de cereri din partea consumatorilor, fiind constituite aproximativ 3.000 de doasare. Avem peste 1.300 de situaţii în care părţile s-au împăcat după ce au depus cerere la CSALB, chiar dacă nu au mai apelat la un conciliator. Sunt circa 6,5 milioane de euro beneficii rezultate pentru consumatori, în urma negocierilor făcute cu ajutorul conciliatorilor CSALB".

Printre altele, domnia sa a subliniat că CSLAB nu a înregistrat o creştere exponenţială a numărului de cereri în comparaţie cu anii anteriori, ci o creştere organică. A crescut atât numărul de dosare care s-au format din aceste cereri - anul trecut erau 555 de dosare care se constituiseră, acum avem peste 300 de dosare şi a crescut viteza de soluţionare a acestor cereri - anul trecut media temporară de soluţionare pentru un dosar a fost de 33 de zile, de trei ori mai puţin decât termenul legal de 90 de zile.

Liviu Fenoghen consideră că posibilitatea de a rezolva un litigiu cu o bancă, gratis pentru consumatori şi cu costuri mult mai mici pentru bănci decât cele din instanţă, cu ajutorul unor conciliatori specializaţi este de căutat de ambele părţi. Domnia sa a spus că se aşteaptă ca numărul de cereri şi numărul de dosare să crească, amintind că, de la începutul anului 2020, CSALB are competenţă şi în domeniul persoanelor juridice, pentru servicii de plată şi pentru cele referitoare la moneda electronică. (EMILIA OLESCU)

GABRIELA FOLCUŢ, DIRECTORUL EXECUTIV AL ARB: "Un nou moratoriu nu este recomandat, în contextul unui trend de creştere a dobânzilor"

Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

"Se observă o deteriorare a comportamentului de plată în rândul celor care au apelat la moratoriul bancar în pandemie"

Este nevoie de măsuri individuale, nu generale, pentru a veni în întâmpinarea celor cu probleme la plata creditelor, a afirmat Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Potrivit acesteia, creditarea a continuat să crească puternic în primele cinci luni ale anului, cu un ritm anual de 16,5%. Conform Gabrielei Folcuţ, în prezent se manifestă o deteriorare a comportamentului de plată pentru cei care au apelat la moratoriul aplicat anterior. Oficialul ARB a avertizat că trendul de creştere a dobânzilor ar putea să îi împovăreze şi mai mult pe debitori în cazul unui nou moratoriu general.

Gabriela Folcuţ a declarat: "La momentul de faţă, harta riscurilor identificată de BNR la adresa stabilităţii financiare observă două riscuri sistemice severe şi două riscuri sistemice ridicate. La capitolul riscuri sistemice severe sunt incluse incertitudinile generate de contextul actual pe fondul războiului din Ucraina, pandemiei de Covid-19 şi crizei energetice, precum şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice la nivel intern. Din perspectiva riscurilor sistemice ridicate, avem pe de o parte posibilitatea creşterii ratei creditelor neperformante şi întârzierea reformelor şi absorbţia fondurilor europene, în special în ceea ce priveşte PNRR. Este clar că asistăm la o volatilitate crescută pe fondul acestor riscuri. 2021 a reprezentat pentru sistemul bancar cel mai bun an din ultimii 12 ani. Ritmul de creştere a creditării neguvernamentale a fost cel mai ridicat în ultimii 12 ani, de 14,8% în decembrie 2021. La fel, ritmul de creştere a economisirii a fost de 13,9%, în timp ce activele sistemului bancar au avansat cu 14,3%. Acest ritm de creştere a creditării neguvernamentale s-a menţinut, ba chiar a accelerat în prima parte a acestui an şi iată că avem în luna mai un nou record al creşterii creditării neguvernamentale, de 16,5% în luna mai. Băncile au demonstrat în această perioadă de crize suprapuse (...) că sunt parte din soluţie, nu parte din problemă. Creşte în continuare creditarea atât în sectorul neguvernamental, cât şi în sectorul guvernamental. Ponderea creanţelor asupra sectorului guvernamental, din total, a crescut până la 23%, fiind cea mai ridicată din UE. În continuare sectorul bancar îşi arată rezilienţa şi soliditatea, avem un grad de solvabilitate de 21,37%, gradul de acoperire cu provizionare a creditelor neperformante este de 68%, în condiţiile în care media europeană este de 44,5%. Rata creditelor neperformante continuă trendul descendent, fiind în luna martie la 3,3%. Se observă vulnerabilităţi în rândul celor care au apelat la moratoriu. Se observă o deteriorare a comportamentului de plată în contextul în care aceştia au o rată de neperformanţă de 3 ori mai ridicată în comparaţie cu cei care nu au apelat la moratoriu. Sistemul bancar aplică o serie de măsuri pentru toţi clienţii care în momentul de faţă întâmpină dificultăţi financiare temporare, atât pe zona consumatorilor cât şi pe zona companiilor".

Reprezentantul ARB consideră că este mai bine ca băncile să aplice soluţii individuale care să fie calibrate pe nevoile exacte ale clienţilor: "Nu considerăm că o măsură generală, un moratoriu general, ar putea să fie o soluţie în momentul acesta în care traversăm un trend de creştere a dobânzilor, din perspectiva impactului pe care ar putea să-l aibă asupra consumatorilor, clienţilor în general, inclusiv companii, dar şi asupra economiei. În momentul de faţă aplicabilitatea unui moratoriu, amânarea pentru o perioadă de până la nouă luni, ar putea să pună clientul în ipostaza să aibă de plătit o valoare mai mare la momentul reluării plăţilor şi aceasta este din cauza unui nivel mai crescut al dobânzilor în viitor, care se preconizează pe fondul creşterii presiunilor inflaţioniste şi a dobânzii de politică monetară şi evident venită din prelungirea perioadei de creditare. Din punctul de vedere al impactului asupra economiei, considerăm că putem să observăm un efect potenţial inflaţionist determinat de reorientarea, în loc de rate, spre consum a sumelor provenite din amânare şi atunci am putea să asistăm la acest efect inflaţionist suplimentar de care România nu mai are nevoie în momentul de faţă. Suplimentar, impactul asupra economiei va veni prin afectarea capacităţii băncilor de a credita în continuare într-un ritm susţinut economia. Să nu uităm că în 2020 şi în 2021 moratoriul a fost aplicat practic cu un ghid al Autorităţii Bancare Europene (EBA), care prevedea că în schimbul ratelor amânate băncile nu fac provizioane. În momentul de faţă, în acest cadru destul de delicat, nu există un asemenea ghid al EBA şi, în absenţa lui, ar însemna că am putea asista la un impact negativ asupra solvabilităţii sistemului şi lichidităţii, ceea ce ar putea afecta capacitatea de creditare susţinută a economiei naţionale. Susţinem aplicarea de măsuri individuale. OUG 52/2016 cuprinde o serie de prevederi de care clienţii consumatori pot să beneficieze, chiar în momentul de faţă, de măsuri speciale pentru a depăşi cu bine acele momente delicate. Sperăm ca în partea a doua a anului să avem în discuţie la nivel public o serie de măsuri legislative şi reglementative de creştere a gradului de intermediere financiară".

Activele sistemului bancar reprezintă trei sferturi din activele totale ale sistemului financiar, însă, cu toate acestea, ponderea activelor sistemului bancar se cifrează undeva la 56% în PIB faţă de o medie europeană de 246%, arată Gabriela Folcuţ, apreciind că este nevoie să impulsionăm creditarea, pe baze sustenabile şi cu mare atenţie, să nu pună presiune pe alţi indicatori tensionaţi la momentul acesta. (MIHAI GONGOROI)

ANCA DRAGU, SENATOR: "Este nevoie de soluţii pentru creşterea intermedierii financiare din ţara noastră"

Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

Sistemul financiar-bancar şi toţi factorii decidenţi ar trebui să se implice în identificarea unor modele sau soluţii pentru creşterea nivelului intermedierii financiare din ţara noastră, a afirmat senatorul Anca Dragu, membru în Comisia de buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

Aceasta a declarat: "Creditarea în economia românească este undeva la 27% credit neguvernamental raportat la Produsul Intern Brut, ceea ce ne situează la coada clasamentului european în condiţiile în care media Uniunii Europene este de aproape 90%, cu multe ţări care au 100% sau peste 100%. Ştim motivele, am tot discutat despre capitaluri, despre capitalizarea firmelor româneşti, despre lipsa unor proiecte bancabile, la care băncile să se uite cu interes, dar ce putem face?! Ştim de ce suntem în această situaţie, dar ce măsuri putem lua pentru a ne asigura că sectorul bancar românesc poate contribui la cofinanţare pentru cele 80 miliarde euro din fondurile europene care vor veni în România, în exerciţiul financiar 2021-2027? Dacă avem finanţare 80 miliarde euro din fonduri europene, cam 50% ar trebui să fie cofinanţare. (...)

Avem nu numai cei 80 miliarde euro în exerciţiul bugetar european multianual 2021-2027, avem acest PNRR ce are ca obiectiv creşterea rezilienţei economiei româneşti, dar avem şi dimensiunea de energie verde plus noua orientare din RePower EU, unde sunt măsuri clare pentru investiţii care să asigure reducerea dependenţei de gazul rusesc.

Avem nevoie de investiţii şi de finanţare ce trebuie să vină şi din sectorul financiar-bancar. (...) Este sectorul bancar pregătit să asigure 40 miliarde euro până în anul 2027 sau anul 2030, dacă ne gândim la perioada de finanţare n+3? Aceasta este întrebarea pe care trebuie să o avem în minte şi la care trebuie să căutăm soluţii pentru creşterea creditului, intermedierii financiare.

Soluţiile pot veni dacă mai mulţi decidenţi stau la masă: Guvern, Parlament, sistemul bancar, BVB - un jucător foarte important, instituţiile financiar-bancare internaţionale - BEI, BERD care ar putea ajuta cu programe pilot firmele care doresc acces la creditare. Mă gândesc că, dacă prin BVB companiile ar emite equity atunci firmele ar putea fi mult mai bancabile când vine vorbim despre evaluarea unui dosar de credit bancar. Să avem discuţii punctuale, aplicate, despre metode concrete prin care am putea asigura creşterea intermedierii financiare cu asigurarea creşterii stabilităţii sistemului financiar-bancar.

Trebuie să recunoaştem că sistemul financiar-bancar este unul rezistent, solid, care a trecut foarte bine peste provocările din pandemie, mult mai bine decât sistemele similare din alte state europene". (GEORGE MARINESCU)

VALENTIN LAZEA, ECONOMIST-ŞEF BNR: "Deponenţii în lei sunt penalizaţi şi va trebui să creştem dobânzile ca să evităm euroizarea economiei"

Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

Este evident că deponenţii în lei, fie ei firme sau populaţie, sunt penalizaţi de dobânzile mici, acesta fiind un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda-cheie, respectiv pentru a evita o migrare către euro, o aşa-numită euroizare a economiei, a afirmat Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR). Potrivit acestuia, în contextul în care este posibil ca gazul să fie folosit ca armă de către Rusia, cine are puşi deoparte 5.000 de euro ar trebui să investească în izolarea termică a clădirii în care locuieşte. Băncile ar trebui să facă un efort special în această toamnă pentru a promova acest tip de creditare pentru izolarea termică a clădirilor.

Oficialul BNR a precizat: "În România există 34 de bănci, dintre care 26 sunt persoane juridice române, ceea ce înseamnă că sunt supuse supravegherii exercitate de Banca Naţională, iar alte 8 sunt persoane juridice străine, sucursale ale unor bănci din străinătate, fiind aşadar supuse supravegherii exercitate de acestea. Din cele 26 de instituţii de credit persoane juridice române, 3 sunt cu capital majoritar de stat, 4 au capital privat autohton, iar 19 sunt cu capital străin. În ce priveşte creditarea, în primele 5 luni din 2022, în pofida războiului din Ucraina, creditul a crescut în termeni nominali, atât cel guvernamental, cât şi cel neguvernamental - deosebirea este dată de ritm, în sensul că acesta din urmă a crescut şi în termeni reali, nu doar în termeni nominali, adică a crescut mai repede decât rata inflaţiei. Cel guvernamental a crescut mai lent decât rata inflaţiei, deci în termeni real a scăzut. În ceea ce priveşte depozitele rezidenţilor, deci şi populaţie şi firme, se constată o evoluţie diferită, în sensul că depozitele în valută au crescut atât nominal cât şi real, deci mai repede decât inflaţia, în timp ce depozitele în lei, chiar dacă au crescut nominal, totuşi au scăzut în termeni reali. Au crescut mai puţin decât rata inflaţiei. Aici aş vrea să fac un comentariu: este evident că deponenţii în lei, fie ei populaţie, fie ei firme, sunt penalizaţi de dobânzile mici, acesta fiind un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina o migrare spre euro, o aşa-numită euroizare a economiei".

Valentin Lazea a punctat că, deşi în presă şi în societate se manifestă o "mare preocupare" faţă de cei care au credite luate de la bănci, adică debitorii băncilor, trebuie să fim mai vocali în ceea ce îi priveşte pe creditorii băncilor, adică deponenţii, care la actualele niveluri ale dobânzii sunt în pierdere.

"Raportul dintre credite şi depozite se menţine subunitar atât pe componenta în lei - era de 0,82 în aprilie - cât şi la valută - 0,51 în aprilie. Cu alte cuvinte sunt mai puţine credite date atât în lei cât şi valută decât sunt depozite în bănci. Asta înseamnă că băncile dispun de suficiente fonduri pentru creditare, dar nu găsesc suficiente posibilităţi de plasament, iar asta în condiţiile în care 40% din societăţile româneşti sunt nebancabile. O poveste care durează de 30 de ani, nimeni nu are voinţa să se ocupe de această problemă. Ce înseamnă 40% dintre societăţi nebancabile: că au capital mai mic de 200.000 de lei sau capital negativ. Există o propunere a Comisiei Naţionale de Stabilitate Macroeconomică pentru amendarea legislaţiei astfel încât să oblige aceste firme să majoreze capitalul până la minimul necesar de 200.000 de lei, dar să vedem dacă ea va fi transpusă şi în practică. Până atunci degeaba ne plângem că nu există creditare. Creditarea ar putea să existe, dar mai întâi trebuie să existe capitalizarea întreprinderilor".

Economistul şef al BNR a mai spus că, după 4 luni din 2022, profitul net cumulat al sistemului bancar este de 2,9 miliarde de lei, similar cu cel din 2021 când pe tot anul s-a înregistrat un profit net la nivel de sistem de 8,2 miliarde de lei.

Potrivit lui Valentin Lazea, indicatorii prudenţiali ai băncilor sunt în continuare buni, chiar dacă în uşoară scădere, după ce băncilor li s-a permis în toamna anului 2021 să distribuie din nou dividende după doi ani de pauză.

"Totuşi indicatorii prudenţiali rămân confortabili, astfel rata fondurilor proprii totale este de aproximativ 21%, faţă de nivelul de 8% minimum cerut, deci este aproape de 3 ori mai mare. Rata lichidităţii este de 2,2 faţă de minimum cerut de 1. O altă veste bună, creditele neperformante au continuat să scadă chiar şi după începerea războiului din Ucraina, la 3,3% din totalul creditelor în luna martie şi 3,2% din totalul creditelor în aprilie. Este însă probabilă o uşoară deteriorare în continuare având în vedere evoluţia dobânzilor în lei, dar această deteriorare va fi incomparabil mai mică decât cea din anii 2009-2010 având în vedere 2 lucruri: pe de o parte normele mult mai prudente de creditare impuse de BNR în ultimii ani, iar pe de altă parte prudenţa băncilor comerciale care nu au mai acordat credite în mod nedistriminatoriu cum făcuseră în criza precedentă, în goana după cotă de piaţă cu orice preţ", a mai spus Lazea.

Acesta şi-a încheiat intervenţia cu o recomandare: "Dacă ne uităm la conflictul din Ucraina şi vedem că este posibil să se prelungească dincolo de sfârşitul acestui an, iar gazul e posibil să fie folosit ca armă în aceast război, cred că o prioritate zero pentru oamenii din această ţară ar fi să se gândească la izolarea termică a clădirilor. Nu cred că există vreo altă formă de a cheltui banii - bineînţeles, acum e perioada vacanţelor, oamenilor nu le stă mintea decât la vacanţe, dar după ce se vor fi terminat nu cred că există altă prioritate care să fie mai importantă decât izolarea termică a clădirilor, fără a mai aştepta să vină statul, primăria sau nu ştiu cine ca să le facă acest lucru. Oricine are puşi 5.000 de euro deoparte trebuie să facă acest lucru. Iar cine nu are 5.000 de euro puşi deoparte să apeleze la bănci. Cred că băncile, în acest context, în această toamnă, ar trebui să facă un efort special pentru a promova acest tip de creditare pentru izolarea termică a clădirilor. Cum spuneam, nu există altă formă de creştere a eficienţei energetice, alta decât economisirea. Termoizolarea clădirilor este ceva ce se poate face în scurt timp şi cu un efort financiar minim", a mai afirmat Valentin Lazea. (MIHAI GONGOROI)

MIRCEA COŞEA, PROFESOR DE ECONOMIE: "Populaţia sărăceşte într-un ritm pe care nu l-am cunoscut în ultimii 70 de ani"

Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

"Băncile trebuie să se reprofileze"

În noul context geo-politic şi socio-economic, populaţia sărăceşte într-un ritm pe care nu l-am cunoscut până acum în ultimii 70 de ani, puterea de cumpărare scăzând, practic, în fiecare zi, atrage atenţia profesorul de economie Mircea Coşea, care subliniază: "Întrebarea este ce poate să facă sistemul bancar pentru a interveni în plafonarea dinamicii cu care scade puterea de cumpărare? Pentru că ea astăzi nu se mai referă la cei defavorizaţi, ci şi la clasa mijlocie, care este atacată de sărăcie. Sunt oameni care trăiesc sub pericolul falimentului personal. Când costurile zilnice pentru hrană depăşesc 30% din bugetul familei, trebuie să ne gândim dacă populaţia mai are capacitatea să mai economisească, să mai investească sau să trăiască în condiţiile în care şi-a imaginat că va trăi, respectiv într-o societate europeană a consumerismului. Băncile trebuie să se reprofileze, să se aplece şi asupra acestor probleme, să înţeleagă faptul că este nevoie de toate eforturile să ajute populaţia, nu neapărat prin creditare, dar să o ajute să înţeleagă unde se află din punct de vedere al sistemului în care trăieşte. Ce facem azi cu banii? Cum securizăm economiile de ceea ce urmează să vină? Nimeni nu se mai îndoieşte că viitorii ani vor fi foarte dificili pentru economia mondială şi pentru noi. Niciun guvern nu a avut o situaţie atât de dură ca aceea de astăzi, în ultimii 30 de ani".

Printre altele, specialistul a evidenţiat că statul nu poate face investiţii, în condiţiile economice de astăzi, aşa cum spune că vrea să facă: "Suntem într-o economie care nu creează bunuri de capital şi dacă nu creează bunuri de capital, atunci cum face investiţiile? Cu importurile, care agravează bomba ce stă să explodeze - deficitul comercial? Întâi ar trebui să existe o strategie a acestui guvern, un program anticriză, să-i spunem, în care să înţeleagă ce prorităţi sunt. Vrem să facem autostrăzi? Atunci să revenim la producţia de bitum, de fier beton, sticlă industrială etc. Vrem să facem din România un mare producător agricol? Atunci trebuie să facem o bază de seminţe, nu să importăm de miliarde de euro seminţe, să facem irigaţii etc. Guvernul întâi trebuie să realizeze o listă cu aceste priorităţi, o altă listă cu ceea ce este necesar ca să putem acoperi aceste nevoi, după care să întocmească un program şi abia apoi să discute pe marginea unor măsuri concrete".

Unul dintre actorii care ar trebui să se implice în această strategie trebuie să fie reprezentat de bănci, este de părere Mircea Coşea, care spune că trebuie să transformăm băncile în pioni importanţi în economia de război: "Suntem în situaţia în care costurile zilnice sunt atât de mari încât este nevoie şi de gândirea altora decât de cea a clasei politice. Aceasta vine din gândirea bancherului, care înţelege cel mai bine ce trebuie să facem în momentele cruciale. (...) Rămân cu speranţa că, în aceste momente de mare dificultate, băncile vor constitui unul dintre marii piloni de siguranţă ai economiei româneşti". (EMILIA OLESCU)

MIHAI PRECUP, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL FINANŢELOR: "Principala vulnerabilitate a României este dată de deficitele gemene"

Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

Principala vulnerabilitate a ţării noastre provine din deficitele gemene, adică de deficitul comercial şi cel bugetar, a spus Mihai Precup, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor, adăugând că singura soluţie pentru rezolvarea acestei probleme este stimularea investiţiilor.

De asemenea, Mihai Precup a subliniat că este nevoie de o diversificare a instrumentelor de finanţare în Europa, în condiţiile în care finanţarea companiilor este prea dependentă de sectorul bancar, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate.

Domnia sa a spus: "La nivelul Uniunii Europene, sectorul bancar joacă un rol fundamental în finanţarea companiilor. Este un lucru bun, dar care pe de altă parte reprezintă şi o vulnerabilitate mare. Vedem că în Statele Unite ale Americii, companiile au acces la finanţare şi prin intermediul pieţei de capital. Practic au o diversificare mai mare a instrumentelor financiare prin care se pot finanţa. Iar asta s-a văzut în contextul ieşirii din criza precedentă, când companiile din Uniunea Europeană au rămas puţin în spate. Creşterea economică a Statelor Unite a fost mai mare decât cea a Uniunii Europene, deoarece companiile au putut să listeze obligaţiuni pe bursa de valori şi să găsească surse alternative de finanţare".

Conform secretatului de stat, o altă caracteristică care a devenit structurală la nivelul Uniunii Europene este fragmentarea pieţei bancare. "Ţările de la periferia Europei fac rost de bani mai scump decât cele din zona «core» a Uniunii Europene (...). Acest lucru se reflectă în costurile finanţării bancare, iar obiectul nostru este să încercăm să diminuăm acest spread (n.r. diferenţa dintre costurile de finanţare între ţări)", a spus Mihai Precup.

Domnia sa a adăugat: "România a fost validată ca «investment grade» de către agenţia Standard and Poors în aprilie anul acesta. Avem o comunicare constantă cu Fondul Monetar Internaţional, care ne monitorizează stabilitatea macroeconomică, însă avem o vulnerabilitate. Principala vulnerabilitate este dată de deficitele gemene, adică deficitul comerţului extern şi deficitul bugetar. Deficitul balanţei comerciale a devenit structural pentru că ne luptăm cu el de peste 20 de ani şi pune presiune pe cursul valutar, pe ROBOR, pe rating-ul României. Singura soluţie în această direcţie este să stimulăm investiţiile. Pandemia, războiul, «lockdown-urile» din China şi din celelalte ţări ale lumii ne-au făcut să conştientizăm, mai mult decât oricând, că inflaţia a fost generată de lipsa ofertei, de întreruperi pe lanţurile de aprovizionare. De asemenea am conştientizat, mai mult decât oricând, că trebuie să investim în economia naţională. Este singura sansă pe care o avem".

Conform secretarului de stat, în ceea ce priveşte deficitul bugetar, la jumătatea anului ne aflăm sub nivelul aceleiaşi perioade a anului trecut, deşi în această perioadă ne confruntăm cu multiple crize.

"Ţinta de deficit bugetar este de 5,8% din PIB şi sper să fim sub această ţintă. În ceea ce priveşte relaţia cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, ne-am angajat ca până în anul 2024 să reducem deficitul bugetar sub 3% din PIB, ceea ce presupune o anumită disciplină bugetară. Cred că, în comparaţie cu anul trecut, anul acesta am demonstrat că avem o anumită disciplină bugetară - după cum spuneam, cel puţin până acum în acest an, deficitul bugetar este sub cel din aceeaşi perioadă a anului trecut", a spus Mihai Precup.

În ceea ce priveşte soluţiile pentru îmbunătăţirea structurii finanţării la nivelul întregului sistem european, există două direcţii. O parte ţine de consolidarea sistemului bancar, atât european cât şi naţional. De asemenea, este nevoie de diversificarea surselor de finanţare pentru companiile din România şi cele europene, spune secretarul de stat.

"În ceea ce priveşte consolidarea sistemului bancar, vorbim de ani de zile de Uniunea Bancară, care are o serie de piloni. În primul rând un «single rule book», ceea ce înseamnă un set reguli comune la nivel european. Al doilea element, un mecanism de supervizare bancară. Practic, asta presupune ca, la nivelul zonei euro, Banca Central Europeană să supravegheze toate băncile sistemice din Uniunea Europeană, iar pentru aceasta are nevoie de o anumită delegare la nivel naţional. Este foarte important pentru că avem 128 de bănci mari în zona euro care au impact asupra economiilor din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România", a spus Mihai Precup.

Domnia sa a adăugat: "Un alt element este un mecanism unic de intervenţii în situaţii de criză. Este extrem de important la nivel european, s-a implementat şi în România - Fondul de Garantare a depozitelor bancare (...). Trebuie să ştim că economiile noastre sunt în siguranţă, în sensul că avem unul dintre cele mai bine capitalizate fonduri de garantare - dacă avem economii de peste 100.000 de euro sunt garantate, inclusiv pe legislaţia europeană (...)".

Conform secretarului de stat, în ceea ce priveşte diversificarea surselor de finanţare pentru companiile din România, importantă este lansarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. "Săptămâna trecută, s-a aprobat în Parlament proiectul de lege care stabileşte cadrul de înfiinţare a unei bănci de dezvoltare în România. Suntem în curs de stabilire a strategiei, a obiectivelor concrete pe activităţi, care se vor reflecta după aceea şi în politica de risc- management a băncilor (...). Importanţa unei Bănci Naţionale de Dezvoltare este majoră pentru noi, pentru că presupune o anumită stabilitate. Factorul politic vine, pleacă, dar proiectele de infrastructură au nevoie de ani de zile sau de multe ori de zeci de ani de zile pentru a fi implementate. Şi atunci avem nevoie de o ancoră de stabilitate care să prioritizeze proiectele strategice ale României, fie că vorbim de infrastructura energetică, de infrastructura telecom, etc", a subliniat Mihai Precup. (A.I.)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

11 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9090
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7494
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0470
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8036
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.2231

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro