Ziarul BURSA a organizat conferinţa „Piaţa financiar-bancară”, în data de 20 aprilie 2026, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.
Evenimentul a fost transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•Sistemul bancar în contextul geo-politic actual;
•Influenţa noului cadrul fiscal asupra activităţii bancare;
•Reglementarea sectorului bancar - directive, tendinţe, perspective;
•Dobânzile bancare - evoluţie şi estimări;
•Achiziţii şi fuziuni în domeniul bancar;
•Co-finanţarea proiectelor europene prin credite bancare;
•Depozitele şi economiile în noua realitate economică;
•Tehnologia şi Inteligenţa Artificială - provocare sau oportunitate în piaţă?;
•Strategiile băncilor în actualul cadrul macro-economic;
•Litigiile dintre bănci şi clienţi - procese în justiţie vs. soluţionare alternativă.
concluzii
Educaţia financiară şi predictibilitatea - factori esenţiali pentru creşterea creditării
Sistemul bancar românesc este stabil şi bine capitalizat, însă intermedierea financiară redusă are impact asupra dezvoltării economice, pe fondul unei culturi limitate a creditării şi al accesului dificil la finanţare pentru companii, au spus participanţii la cea de-a cincea ediţie a Conferinţei Piaţa Financiar-Bancară, organizată de Grupul de presă BURSA. Ei au mai arătat că instabilitatea politică internă şi contextul extern tensionat cresc riscurile economice şi costurile de finanţare şi au menţionat că, totuşi, există potenţial de creştere prin creditare, dacă sunt asigurate stabilitatea, predictibilitatea şi continuarea reformelor, cu precizarea că progresul depinde de educaţia financiară, de responsabilitatea în creditare, de utilizarea prudentă a tehnologiei, precum şi de şi o mai bună pregătire pentru accesarea fondurilor.
speakeri
•„Problema principală a sistemului bancar - intermedierea financiară scăzută”
Florin Dănescu
Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB)
Sistemul bancar din ţara noastră este robust, stabil, însă problema sa principală este intermedierea financiară scăzută, declară Florin Dănescu, Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), subliniind: ”Aceasta este problema principală, iar noi trebuie să ne raportăm la ea inclusiv în momentele de criză. Avem prudenţă bună, avem solvabilitate bună, lichiditate foarte bună, dar intermediere financiară scăzută. Ce spune acest lucru? Că România este în continuare în urma dezvoltării economice europene din perspectiva finanţării şi că suntem în general în urmă din perspectivă economică. Avem o problemă de cultură, de deschidere spre creditare a societăţii, a companiilor. Astăzi este foarte greu să vii în faţa unei bănci cu un bilanţ care să te facă bancabil. Cum putem schimba faptul că numai 22,7% din PIB reprezintă finanţare, credite acordate populaţiei şi companiilor, şi să ajungem la media europeană, care este de aproape 80%? Aceasta nu este numai problema sistemului financiar-bancar, este problema economiei româneşti”.
•„Băncile centrale trebuie să se asigure că instituţiile de credit utilizează AI, dar că sunt conştiente şi de riscuri”
Anca Dragu
Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei
Băncile centrale trebuie să se asigure că instituţiile de credit utilizează tehnologia şi Inteligenţa Artificială, dar că sunt atente şi la riscurile pe care acestea le presupun, susţine Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).
Oficialul a menţionat: "Există acest mega trend prezent şi în piaţa financiară, şi mă refer la digitalizare şi la Inteligenţa Artificială, domenii care se dezvoltă inclusiv în bancile comerciale şi în cele centrale. Dar trebuie să fim conştienţi că acestea au şi riscuri. Se constată că peste jumătate din băncile centrale au preocupări reale în domeniul introducerii AI în activitataea de zi cu zi, atât a lor, cât şi a sectoarelor reglementate. Însă există şi riscuri foarte mari asociate. Desigur că studiile arată că productivitatea şi competitivitatea vor creşte, pe termen mediu şi lung. Dar tot studiile arată că rolul reglementatorilor este de a se asigura că digitalizarea şi AI, prezente în pieţe, sunt folosite cu măsură şi cu responsabilitate”.
•„Trăim mult peste mijloacele pe care le avem; trăim din împrumuturi externe”
Eugen Rădulescu
Consilier al guvernatorului BNR
Cu un deficit bugetar de peste 9% şi un deficit extern de 8% din PIB, este clar că trăim peste mijloacele de care dispunem, adică din împrumuturi externe, a spus Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR.
Domnia sa a afirmat: ”În urmă cu puţine luni, am scris un articol în care spuneam că antreprenorii noştri ar trebui să înţeleagă că dacă au un business care le aduce un randament de 15% şi îl pot finanţa printr-un credit care costă 10%, ei câştigă 5% fără să pună nimic. Ceea ce înseamnă pe Return on Equity (n.r. randamentul capitalului propriu) un câştig net total. Am avut reacţii împotrivă extrem de virulente, de tipul «niciodată nu voi da banii băncilor». Asta arată că avem o problemă foarte mare de educaţie, ce porneşte chiar de la şcoala primară. În alte ţări ale lumii, calcule privind eficienţa, privind dobânzile, privind randamentului unei activităţi, sunt făcute încă de la şcoala primară, unde copii învaţă că investiţiile presupun asumarea unor riscuri”.
•„Sistemul bancar a ajutat companiile să se dezvolte”
Mihai-Cătălin Botez
Membru în cadrul Comisiei Buget Finanţe Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor
Piaţa bancară din ţara noastră este una solidă, cu resurse financiare pe baza cărora băncile finanţează şi creditează economia naţională, a arătat Mihai-Cătălin Botez, membru al Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.
Mihai Botez a arătat: „Sunt sigur că şi sistemul bancar are nişte lucruri cu care trebuie să lupte. În anii care au trecut, oamenii şi-au făcut o imagine despre sistemul bancar. De multe ori au rămas cu o senzaţie nu tocmai plăcută pentru că, poate, au avut nişte credite neperformante sau aşa mai departe, dar dacă ne uităm pe cifre vedem că sistemul bancar a făcut, în mare, ce trebuie în România: a ajutat companiile să se dezvolte. A fost un sprijin pentru cei care au fost serioşi, pentru cei care au implementat proiectele. Asta trebuie să facem cu toţii. Cred că putem face mai mult. Cred că putem colabora mai mult, pentru că văd şi la instituţiile statului care au, poate, atribuţii în domenii similare şi care nu colaborează între ele, iar atunci rezultatele sunt slabe. Dar când sunt puşi la aceeaşi masă, când vine o parte interesată, când vine, poate, un politician care are interesul ca acele instituţii să colaboreze, ele au rezultate foarte bune. La fel şi sistemul bancar: să înţeleagă să ajute la crearea acestei noi pieţe şi, până la urmă, prin comunicare şi prin deschidere, să creeze această încredere care, în cele din urmă, creează nişte societăţi puternice şi economii puternice”.
•„Ca să implementezi un proiect cu finanţare nerambursabilă, trebuie să porneşti de la o idee viabilă”
Ramona Ivan
Director Direcția Relații cu Instituții Naționale și Internaționale CEC Bank
În prezent există foarte multe proiecte de finanţare la nivelul CEC Bank, mare parte fiind în implementare, declară Ramona Ivan, Directorul Direcţiei de Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din cadrul CEC Bank, care aminteşte că valoarea programelor regionale care au încă apeluri deschise totalizează 384.644.388 de euro, din care granturile pentru IMM-uri sunt de circa 250.000.000 de euro. Din această sumă, 39.882.352 de euro sunt pentru regiunea Sud-Muntenia, 69.176.141 de euro pentru Sud-Vest Oltenia, 30.671.463 de euro pentru Nord-Vest, 22.785.545 euro pentru Centru, 121.787.297 de euro pentru Sud-Est, 51.808.512 euro pentru Vest, 24.266.539 euro pentru Nord-Est şi 24.266.539 euro pentru Bucureşti-Ilfov.
Ramona Ivan atrage atenţia: ”Ca să implementezi cu succes un proiect cu finanţare nerambursabilă, europeană sau naţională, trebuie, în primul rând, să ai o idee viabilă de proiect, care să ţi se potrivească atât ţie, cât şi contextului economic. Apoi, trebuie să vezi ce anume este disponibil, dacă eşti eligibil cu programul de finanţare, dacă te potriveşti acelei măsuri, iar ceea ce vrei să dezvolţi se pliază. Este o etapă în care se pregăteşte, practic, toată documentaţia. Vedem însă, în continuare, că lucrurile se fac în viteză, foarte superficial, ceea ce va costa foarte mult solicitantul. Atunci când aplicăm pe un proiect trebuie să pregătim foarte bine depunerea lui, să citim cu atenţie toate condiţiile, toate termenele, iar dacă o companie nu este suficient de mare şi nu are specialişti, trebuie să apeleze la un consultant. Banca poate da sfaturi, dar nu poate scrie proiecte”.
•„Marea vulnerabilitate a României este deficitul, nu datoria publică”
Daniel Dăianu
Preşedintele Consiliului Fiscal
Marea vulnerabilitate a României este deficitul, nu datoria publică, şi de aceea este necesar ca guvernul să continue consolidarea fiscală demarată anul trecut, susţine Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu a precizat: „Poziţia Consiliului Fiscal nu este misterioasă; ea poate fi citită în documentele care se găsesc pe site-ul Consiliului Fiscal. Mă voi referi la marea problemă a consolidării bugetare, deci nu voi atinge chestiunea reformelor, pentru că reformele cer timp, chiar dacă încerci să le grăbeşti. Ceea ce noi şi eu nu contenim în a sublinia este că reformele întâlnesc întotdeauna o împotrivire structurală. Sunt grupuri de interese care ar dori menţinerea situaţiei din prezent, mai ales dacă le serveşte interesele; de aceea sunt anevoioase reformele. Ceea ce nu permite României răgaz şi ne obligă să mergem înainte, chiar dacă există nemulţumire socială şi în mediul de afaceri, este consolidarea fiscal-bugetară. Nu se poate ca România să mai trăiască cu deficite de peste 9% din produsul intern brut. (...) Există o retorică - aţi văzut-o şi dumneavoastră, inclusiv în criza politică de acum - potrivit căreia ni s-a adus prosperitatea. Păi, care prosperitate? În primul rând, nu era toată lumea prosperă în România. Nu se mai poate trăi aşa cum s-a trăit până în 2024, pe baza unor împrumuturi foarte mari care au condus la creşterea rapidă a datoriei publice, de la 39% în 2019 la circa 60% din PIB în 2026”.
•„Când punem în mişcare ”morişca” creditării, creşte inevitabil şi PIB-ul”
Aurel Bernat
Director Executiv Instituții Financiare și Relații Investitori, Banca Transilvania
Punerea în mişcare a ”moriştii” creditării duce inevitabil nu doar la creşterea creditării nominale în sine, ci şi a PIB-ului, a spus Aurel Bernat, Director Executiv Instituţii Financiare şi Relaţii Investitori, Banca Transilvania.Reprezentantul grupului financiar a afirmat: ”Vin după trei săptămâni în care am vorbit cu investitori din Viena, Londra, New York, pentru că, după cum ştiţi, am atras săptămâna trecută un miliard de euro în România prin obligaţiunile Băncii Transilvania. Nicăieri unde am mers nu m-am simţit inferior niciunui alt jucător din piaţa de capital internaţională. Atâta timp cât companiile performează - şi avem multe companii care performează în domenii cheie, iar aici mă refer la sectorul bancar care este un proxy pentru economie, respectiv sectorul energetic care este foarte bine reprezentat la Bursa de Valori Bucureşti unde există tracţiune tocmai datorită situaţiei din Orientul Mijlociu - lumea ne priveşte cu ochi buni. Avem o populaţie de 19 milioane de locuitori, cerere internă, 85% independenţă energetică, proiectul Neptun Deep. În plus, impactul războiului din Iran este totuşi limitat. Ce nu înţeleg în general investitorii străini este de ce noi, ca ţară, vedem întotdeauna problemele şi le afişăm ca fiind probleme majore, dar nu luăm niciodată măsuri.”
•„Zona de riscuri trebuie gestionată responsabil”
Vlad Camburu
Director executiv retail lending BRD Groupe Societe Generale
Sectorul imobiliar din România este o piaţă în dezvoltare, nu o piaţă matură, deocamdată, ceea ce, pe de-o parte, oferă un nivel destul de ridicat de oportunităţi la acest moment, dar pe de altă parte, zona de riscuri care există în economie trebuie gestionată responsabil, spune Vlad Camburu, director executiv retail lending BRD Groupe Societe Generale. Domnia sa precizează: ”Trebuie să fim extrem de atenţi la felul în care reuşim să facem creditare responsabil. Este nevoie de rezilienţă. Atunci, şi la nivel de firme şi la nivel de dezvoltatori, dar şi de persoane fizice, trebuie să încercăm să anticipăm şocurile potenţiale pe care să le putem absorbi. Acesta este modul de a rezista într-un angajament lung, aşa cum este un credit imobiliar, care de obicei este luat pe o perioadă de 20-30 de ani. Vedem semne pozitive începând cu luna martie, respectiv o dinamică diferită pe segmente de clienţi, pentru că presiunea inflaţionistă pe care am avut-o în ultimii ani şi-a spus cuvântul asupra venitului net disponibil al gospodăriilor. Lucrurile nu sunt uniforme la nivelul pieţei. Există segmente de clienţi mai puţin afectaţi, care au o zonă de predictibilitate şi de stabilitate mai mare, cum, de asemenea, există segmente ale pieţei unde zona aceasta este ceva mai volatilă. Vedem proiecte bine aşezate, proiecte mature în care există know-how la nivel de piaţă imobiliară, proiecte care sunt extrem de lichide, dar vedem şi o zonă în care piaţa este selectivă şi curăţă elementele care nu sunt cele mai sănătoase. Aşa am început anul 2026, cu o perspectivă în care ne dorim să vedem echilibru şi optimism”.
•„Creditarea ipotecară este modestă în ţara noastră”
Anca Bidian
Directorul general şi fondatorul Kiwi Finance
Creditarea ipotecară este modestă în ţara noastră, în condiţiile în care România are 19 milioane de locuitori şi circa nou milioane de imobile, a spus Anca Bidian, directorul general şi fondatorul Kiwi Finance.
”Într-un an de zile, cifrele consolidate de la BNR şi de la ANCPI (n.r. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) arată un total al tranzacţiilor de 160-170 de mii. Asta înseamnă că 1,7% din fondul imobiliar îşi schimbă proprietarul. Este nimic! Sigur, creditarea ipotecară este un pilon extraordinar de important într-o economie, nu numai într-un sistem bancar, motiv pentru care vorbim despre ea”, a spus Anca Bidian.
Conform fondatorului Kiwi Finance, din cele 160-170 de mii de tranzacţii, jumătate sunt realizate prin credit ipotecar. ”Restul (n.r. din fonduri proprii), ceea ce reprezintă o proporţie foarte, foarte mare şi arată o imaturitate a pieţei, nu arată bogăţie, pentru că întâlnesc clienţi sau agenţi imobiliari care parcă se laudă; parcă este o opulenţă să îţi iei o casă cu banii în sacoşă. Serios !? În orice caz, procentul creditării în totalul tranzacţiilor creşte în fiecare an, ceea ce este încurajator”, a afirmat Anca Bidian.
•„Sunt multe cereri de negociere cu băncile care se rezolvă într-o singură zi”
Liviu Vladimir Fenoghen
Directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar CSALB
Media de soluţionare a cererilor de negociere cu băncile se situează cu mult sub cele 90 de zile prevăzute de legislaţia în vigoare, fiind înregistrate cazuri în care acestea au fost soluţionate într-o singură zi, a declarat Liviu Vladimir Fenoghen, directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
Liviu Fenoghen a precizat: „Într-adevăr, conform legii, termenul este de 90 de zile, dar anul trecut media a fost de 13 zile, iar în urmă cu doi ani a fost o medie de 15 zile. Sunt şi multe cazuri care au fost rezolvate în aceeaşi zi. A fost primită cererea, a fost trimisă către bancă. Problema este atât de bine motivată de consumator ori cunoscută deja de către bancă, ori foarte bine prezentată. Banca acceptă, se desemnează conciliatorul, s-au purtat discuţiile, banca şi-a trimis oferta. Oferta este negociată, văzută, acceptată de către consumator şi se dă şi hotărârea, nota de soluţie, de fapt, care este trimisă şi către bancă, şi către consumator pentru a fi acceptată. Caz rezolvat într-o singură zi”.
Scăderea drastică a timpului de soluţionare a cererilor este cu atât mai meritorie cu cât activitatea CSALB a crescut de la an la an, de o manieră organică.
•„Băncile solicită ca taxa pe cifra de afaceri să nu se mai aplice”
Gabriela Folcuţ
Director Executiv, Asociaţia Română a Băncilor
Comunitatea bancară a solicitat eliminarea taxei pe cifra de afaceri aplicabilă instituţiilor de credit şi cere în continuare ca această taxă să nu se mai aplice, a subliniat Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), menţionând: "România se află într-o etapă în care are nevoie de un surplus de finanţare alocat economiei reale pentru a înregistra creştere economică sustenabilă. În acest context, trebuie să calibrăm legislaţia astfel încât băncile să poată asigura acest necesar. Industria bancară este supusă unui regim de taxare diferenţiată, comparativ cu alte industrii, prin aplicarea unei cote de 4% aplicabile cifrei de afaceri, respectiv 2% pentru băncile cu o cotă de piaţă de sub 0,2%, ca măsură excepţională menită să susţină reforma fiscală.
Asistăm la o suprataxare a industriei bancare, comparativ cu toate celelalte sectoare economice, cu toate că, din perspectiva randamentului activelor, sectorul bancar înregistrează cel mai scăzut rezultat din România, doar 1,7%, de aproximativ patru ori mai puţin decât media naţională de 6,8%, în anul 2024. Sectorul bancar nu s-a plasat în ultimii 15 ani în top 10 sectoare din România din perspectiva randamentului activelor, fiind la finele clasamentului în majoritatea anilor. Această soluţie legislativă generează un impact negativ asupra stabilităţii financiare, afectând rezilienţa unor instituţii de credit şi capacitatea acestora de a finanţa statul, populaţia şi companiile”.
Video
Mihai-Cătălin Botez
Membru în cadrul Comisiei Buget Finanţe Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor
Ramona Ivan
Director Direcția Relații cu Instituții Naționale și Internaționale CEC Bank
Aurel Bernat
Director Executiv Instituții Financiare și Relații Investitori, Banca Transilvania
Liviu Vladimir Fenoghen
Directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar CSALB
alte ediţii
Piaţa financiar-bancară
2025
Piaţa financiar-bancară
2024
Piaţa financiar-bancară
2023
