Cristian Bușoi
Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei

•„Stocarea este una dintre soluţiile la care trebuie să lucrăm mai intens”

VIDEO

Stocarea este una dintre soluţiile la care trebuie să lucrăm mai intens, să accelerăm proiectele de instalare de capacităţi de stocare - de sine stătătoare, dar şi ataşate unor capacităţi de producţie de electricitate deja existente -, şi în principal în zona de solar, spune Cristian Buşoi, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei. Domnia sa menţionează: ”Pe acest aspect lucrăm, cumva, coordonat şi cu alte ministere. Ministerul Energiei tocmai a lansat, la începutul lunii septembrie, un apel de proiecte prin care cofinanţăm capacităţi de stocare de sine stătătoare. Apelul s-a încheiat de ceva timp, dar, din păcate, s-a prelungit pe partea de evaluare, de contractare. Este vorba despre partea de stocare «behind the meter». Dincolo de ceea ce face Ministerul Mediului, suntem în cooperare şi coordonare cu AFIR pentru a gestiona împreună schema de autoconsum, stocare pentru cei care deja au capacităţii solare, primării în principal, şi proiecte integrate, producţie plus stocare pentru instituţii publice şi celelalte unităţi administrativ-teritoriale. Prin urmare, pe această direcţie lucrurile se întâmplă, iar ANRE a venit cu accelerarea procedurilor”.

Diana-Anda Buzoianu
Ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor

•„Mixul energetic, afectat de seceta din acest an”

VIDEO

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a precizat că mixul echilibrat energetic pe care îl avem, ar fi trebuit să se transpună, de fapt, într-un avantaj competiţional, dar prin prisma secetei cu care s-a confruntat în acest an întreaga Europă, preţurile din energie au crescut considerabil.
„Deşi avem un mix energetic echilibrat, vedem că importăm, de fapt, la preţuri mult mai mari decât ceea ce putem noi să producem. Pe zona de Ministerul Mediului, ce putem să facem şi ce am identificat a fost partea de stocare, unde ştiţi deja că vom lansa anul acesta programul de baterii”, a spus Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a avertizat şi cu privire la faptul că seceta şi impactul asupra infrastructurii energetice reprezintă provocările cu care ne vom confrunta în continuare.

Virgil Popescu
Europarlamentar, Membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din cadrul Parlamentului European

•„Una dintre priorităţile UE trebuie să fie întărirea reţelelor de electricitate”

VIDEO

Întărirea reţelelor de electricitate şi dezvoltarea interconexiunilor dintre state trebuie să devină una dintre priorităţile Uniunii Europene, în condiţiile în care infrastructura actuală nu permite circulaţia suficient de liberă a energiei între diferite regiuni ale Europei, susţine europarlamentarul Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) din cadrul Parlamentului European.
Domnia sa a spus: ”România este integrată în Uniunea Europeană şi nu putem vorbi despre piaţa românească de energie electrică, excluzând-o din contextul european. Am spus tot timpul de la tribuna Parlamentului European că nu avem în Europa o piaţă funcţională de energie electrică, în sensul că energia electrică nu circulă liber. De la nord la sud, de la est la vest, există foarte multe gâtuiri între diverse state. Cea care ne interesează pe noi cel mai mult este cea între Austria şi Ungaria. Între Austria şi Slovacia nu există absolut nicio legătură de energie electrică, nicio reţea de electricitate şi atunci este clar că una dintre priorităţile pe care trebuie să le aibă Uniunea Europeană este să întărească dezvoltarea interconexiunii între state, să întărească reţelele de electricitate”.

Antal István-Loránt
Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din cadrul Senatului României

•„Preţul energiei, una dintre marile probleme ale economiei”

VIDEO

Preţul energiei şi nivelul redus al consumului industrial reprezintă două dintre problemele majore cu care se confruntă economia României, iar statul trebuie să găsească mecanisme prin care să sprijine industriile afectate de costurile ridicate, susţine Antal Istvan-Lorant, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României.
Senatorul UDMR atrage atenţia că discuţiile privind dezvoltarea sectorului energetic nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra creşterii capacităţilor de producţie, ci şi asupra existenţei unui consum suficient, în special în sectorul industrial.
„Problema privind preţul este una reală. Din perspectiva UDMR, temele asupra cărora am insistat în ultimii doi ani sunt, de fapt, problema preţului şi problema consumului”, a declarat Antal Istvan-Lorant.

Bende Sándor
Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor

•„Trecerea la energia verde a triplat preţurile pentru consumatorii finali”

VIDEO

Preţul energiei s-a triplat în ultimii ani, deşi autorităţile au transmis cetăţenilor că trecerea la energia verde o să le reducă facturile la electricitate, a afirmat Bende Sandor, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.
Bende Sandor a precizat: „Cetăţenii cu care m-am întâlnit în ţară şi în circumscripţia mea electorală sunt direct interesaţi de stabilitatea guvernamentală şi politică. De asemenea, ei discută intens atât despre preţul gazelor naturale, cât şi despre cel al energiei electrice şi al combustibililor. Preţul combustibilului practic a sărit în aer şi nu se ştie unde se va opri sau dacă principala problemă va rămâne costul carburanţilor ori siguranţa alimentară, în condiţiile în care în ţări vecine există riscul să nu se găsească anumite tipuri de combustibil la pompă. La nivel global, 6% din producţie este eliminată, iar acest lucru se resimte la nivel mondial. Oamenii din teritoriu mi-au atras atenţia asupra faptului că, deşi li s-a promis că trecerea la energia verde va aduce preţuri mai mici, în realitate preţul s-a triplat pe măsură ce ponderea energiei regenerabile a crescut. Ca exemplu, în 2020 preţul era de 68 de bani per kWh, în timp ce în 2026 s-a ajuns la 1,60 lei per kWh. Chiar dacă nu este sigur că tranziţia verde este cauza principală, aceasta este percepţia populaţiei”.

Radu Constantin
Chief Administrative Officer, Hidroelectrica

•„Piaţa trebuie să fie liberă; toate companiile îşi doresc acest lucru”

VIDEO

Piaţa energiei electrice trebuie să fie lăsată liberă şi să funcţioneze astfel încât preţul să fie cât mai scăzut, iar predictibilitatea asupra preţurilor finale facturate trebuie să fie un deziderat al tuturor participanţilor din piaţă, a spus Radu Constantin, a spus Radu Constantin, Chief Administrative Officer al Hidroelectrica.
Domnia sa a afirmat: ”În acest an am ieşit din zona noastră de confort, având în vedere toate presiunile existente, atât din punct de vedere structural al întregului sistem, cât şi al discuţiilor legate de preţ. Principalul obiectiv al producţiei hidro este să fie pilonul de stabilitate al sistemului energetic naţional, astfel încât, în momentele de dezechilibru, când sistemul este într-un moment dificil, să asigure, în mod predictibil, stabilitatea (n.r. Sistemului Naţional Energetic). Ne întrebăm cât vom putea produce, din cauza faptului că, în momentul actual, întregul sistem energetic naţional este în criză, pe care echipa Hidroelectrica o gestionează zi de zi. Am mai trecut prin momente interesante şi destul de dificile; crize au mai fost - în anul 2017 a fost criză, iar în anul 2022 au fost preţuri mari, şi atunci Hidroelectrica a reuşit să menţină şi să regleze producţia hidro”.

Corina Popescu
Vicepreşedinte Business Development şi Strategie al ENEVO Group

•„Nu avem o piaţă a energiei electrice funcţională”

VIDEO

Cea mai mare provocare pentru domeniul energetic este că nu avem o piaţă a energiei electrice funcţională, declară Corina Popescu, vicepreşedinte Business Development şi Strategie al ENEVO Group, menţionând: ”Ca să avem un preţ cât mai bun pentru consumatori, piaţa trebuie să fie funcţională. Astăzi nu avem o astfel de piaţă şi am văzut în această vară că orice eveniment care se poate întâmpla poate să atragă după sine o avalanşă şi o creştere de preţuri care destabilizează piaţa, iar din păcate ceea ce se obţine este doar scăderea consumului. Degeaba ne gândim şi punem proiecte ambiţioase în dezvoltarea infrastructurii dacă pe infrastructura respectivă stă şi cererea de energie electrică pentru economie”.

Ondrej Safar
CEO Distribuţie Oltenia şi Evryo Power

•„România trebuie să dubleze investiţiile în reţelele de distribuţie; costurile vor fi plătite de consumatori”

VIDEO

România are nevoie de investiţii masive în infrastructura energetică, iar investiţiile în reţelele de distribuţie ar trebui dublate pentru ca ţara să îşi poată atinge obiectivele asumate în sectorul energetic, susţine Ondrej Safar, CEO Distribuţie Oltenia şi Evryo Power. Acesta avertizează că amânarea investiţiilor pentru a menţine costurile reduse pe termen scurt conduce, în cele din urmă, la preţuri mai mari pentru consumatori.
„Este nevoie de investiţii în România. Şi noi, la reţelele de distribuţie, ne-am făcut studii şi, prin aceste studii, am concluzionat că este nevoie să dublăm investiţiile pentru a atinge ţintele pe care le avem ca ţară”, a declarat Ondrej Safar.
Şeful Distribuţie Oltenia susţine că dezvoltarea infrastructurii energetice presupune inevitabil costuri care, într-o formă sau alta, ajung să fie suportate de consumator.
„Aceste investiţii sunt necesare, iar răspunsul este simplu: va plăti consumatorul”, a afirmat Safar.

Liviu Gavrilă
Vicepreşedintele RWEA

•„S-au anunţat investiţii în tot sectorul; cred că e bine să mergem în spiritul directivelor europene”

VIDEO

Sectorul energetic are nevoie de o abordare coerentă, care să ţină cont atât de evoluţiile economice şi sociale şi de tendinţele de consum, cât şi de schimbările climatice şi de contextul european, consideră Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA.
Domnia sa a spus: ”Cred că Ministerului Energiei ar trebui să i se dea pârghiile şi acel empowerment, adică să aibă şi posibilitatea de a decide, de a coordona. Ar trebui să se uite la două lucruri - modelele socioeconomice care arată tendinţele, ce se întâmplă din punct de vedere economic, social şi aşa mai departe, care vor da o tendinţă a consumului, după care ar trebui să se uite şi pe modelele climatice. Să vezi cu ce produci, cum vei produce pe pipeline-ul pe care îl ai şi, la un moment dat, cele două trebuie să se intersecteze; cred că action planul derivă de acolo. Noi avem o strategie energetică, făcută cum a fost făcută, dar există nişte principii acolo, în care, în teorie, fiecare, pe stream-urile şi pe domeniile de activitate, a început să facă sau face ceva. Cred că trebuie să facem un pas în lateral, să gândim că, totuşi, suntem într-un context de excepţie, secetă, războaie şi aşa mai departe. Este important să avem această coerenţă”.

Irene Mihai
Policy Officer RPIA

•„Trebuie să accelerăm investiţiile”

VIDEO

În prezent ne aflăm într-o tranziţie accelerată, mai ales prin prisma faptului că noi, ca industrie regenerabilă, punem foarte mulţi gigawaţi în funcţiune, iar asta schimbă foarte mult componenţa mixului energetic, declară Irene Mihai, Policy Officer RPIA, menţionând: ”Suntem într-un moment în care trebuie să accelerăm investiţiile, să eliminăm orice barieră care mai există şi să continuăm să punem lucruri în funcţiune”.
Irene Mihai mai afirmă: ”Sectorul fotovoltaic nu doar a crescut, este sectorul cu cea mai mare expansiune din întreg sistemul energetic naţional. În 2022, când a reînceput valul investiţional, noi aveam doar 1,4 gigawaţi instalaţi în capacităţi fotovoltaice, doar în parcuri de mari dimensiuni. Numărul prosumatorilor era foarte mic. Suntem în 2026, anul nu s-a încheiat, însă acum avem peste 8,5 gigawaţi instalaţi. Deci, vorbim despre 7 gigawaţi adăugaţi într-o perioadă de patru ani, cu perspective de creştere de până la 14 gigawaţi, conform estimărilor noastre, până în 2030. Sectorul fotovoltaic are şi stocarea asociată. Ca tendinţă pe care o observăm, nu prea mai există proiecte noi care să nu conţină şi partea de stocare. România este, aşa cum o numeşte The Economist, campionul energiei regenerabile şi a dezvoltat acest model relativ diferit faţă de celelalte ţări europene, prin adăugarea stocării mult mai devreme în procesul de dezvoltare. Adică vorbim despre hibridizări din stadii incipiente ale investiţiilor sau chiar de la început. Aşadar, fotovoltaicul poate să «mai ducă» doar dacă este completat de stocare. Este nevoie de investiţii în reţele. Nu putem să continuăm fără să dezvoltăm infrastructura existentă, pe de-o parte, să o modernizăm pe cea pe care o avem şi să mergem către extinderea ei”.

Florian Mateiţă
Partener RomInsolv SPRL

•„Modelul economic bazat pe consum pe împrumut şi-a atins limitele”

VIDEO

Ţara a ajuns la o răscruce economică şi energetică: fie îşi accelerează producţia internă, creează valoare adăugată şi construieşte o strategie coerentă, corelată cu nevoile marilor consumatori, fie riscă să-şi reducă economia şi consumul de energie până la nivelul pe care îl poate susţine, a avertizat Florian Mateiţă, partener RomInsolv SPRL, care susţine că vechiul model de dezvoltare bazat pe consum finanţat prin împrumut şi-a atins limitele.
Florian Mateiţă, a precizat: „Eu vin din zona întunecată a economiei, respectiv insolvenţă. Mă uit, bineînţeles, un pic mai în faţă şi plecăm de la un adevăr: faptul că este clar că modelul economic care a funcţionat până acum, respectiv consum pe împrumut, şi-a atins limitele. Prin urmare, suntem la o răscruce unde ori va fi accelerată producţia internă - adică va fi creată valoare adăugată în ţară, ceea ce înseamnă investiţii, ceea ce înseamnă oarecare predictibilitate pe creşterea consumului de energie, ori, dacă nu vom fi înţelepţi, probabil că vom ajunge să consumăm cât producem, adică vom ajunge să scădem consumul de energie. Ce este important totuşi este că avem o piaţă interconectată şi, din câte înţeleg, indiferent de cât producem sau de cât consumăm noi, cumva cineva de undeva dintr-un cătun din Bulgaria ne asigură energia electrică sau, respectiv, cineva o va cumpăra. Pentru că, uitaţi-vă, totuşi Bulgaria a făcut investiţii, au stocare, au tot ce le trebuie, dar preţul lor este identic cu al nostru. Deci, consumatorul bulgar este mână în mână cu consumatorul ungur şi consumatorul român. Doar cel care beneficiază de fluxul de bani este fericit că are taxe şi impozite mai mici ca la noi”, a spus Florian Mateiţă.

Ovidiu Demetrescu
Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers

•„Doar 10% dintre proiectele energetice avizate vor ajunge să fie puse în funcţiune”

VIDEO

România traversează o perioadă de efervescenţă în sectorul energiei regenerabile, cu peste 1.000 de proiecte avizate şi mai mult de 100 gigawaţi înscrişi în ATR-uri, însă numai o mică parte dintre acestea ar urma să ajungă efectiv în exploatare, consideră Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.
Acesta atrage atenţia şi asupra instabilităţii fiscale, a caracterului intermitent al regenerabilelor şi a dependenţei sectorului energetic de echipamentele provenite din China.
Din perspectiva consultanţilor din energie, numărul foarte mare de proiecte dezvoltate în ultimii ani nu înseamnă automat că România va beneficia de o creştere similară a capacităţilor de producţie. Ovidiu Demetrescu estimează că numai aproximativ 10% dintre proiectele care au obţinut avize vor ajunge efectiv să producă energie.

Silvia Vlăsceanu
Directorul Executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică, HENRO

•„Preţurile din energie n-au cum să scadă în iarna care vine”

VIDEO

Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, avertizează că atât timp cât piaţa rămâne bazată pe preţul marginal, preţurile energiei nu au cum să scadă, mai ales iarna. În acest sistem, preţul este influenţat de cea mai scumpă tehnologie necesară pentru acoperirea cererii la un moment dat. Când consumul creşte şi producţia solară scade, sistemul are nevoie de capacităţi în bandă şi de surse flexibile, inclusiv cărbune şi gaze naturale, ale căror costuri se reflectă în preţul final al pieţei.
O altă problemă este ponderea uriaşă a Pieţei pentru Ziua Următoare - PZU. Concepută iniţial pentru ajustări şi vârfuri, piaţa spot a ajuns, potrivit Silviei Vlăsceanu, la aproximativ 50% din consum. O asemenea dependenţă de tranzacţiile pe termen foarte scurt indică lipsa contractelor stabile şi insuficienţa capacităţilor care pot asigura continuitatea sistemului.