Mihaela Frăsineanu
Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru

•„Cercetarea şi inovarea - extrem de importante ca să fii sustenabil”

VIDEO

Pentru a rămâne pe piaţă, pentru a fi sustenabil, pentru a avea un impact în societate, cercetarea şi inovarea continuă sunt extrem de importante, este de părere Mihaela Frăsineanu, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru. Domnia sa menţionează: ”Multe companii au făcut acest lucru: au pus foarte mare preţ pe cercetare şi pe inovare. Dar, este foarte important să ai şi banii cu care să faci acest lucruri sau să îţi dai seama că orice se întâmplă are nevoie şi de finanţare, tocmai pentru a da un impact real şi în business şi în comunitatea în care se dezvoltă business-ul respectiv”.

Marius-Andrei Miftode
Secretar de stat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului

•„Suntem în întârziere cu legislaţia primară şi secundară privind implementarea normelor europene”

VIDEO

Lipsa personalului de specialitate din cadrul instituţiilor publice reprezintă un impediment în implementarea corectă a normelor europene în domeniul sustenabilităţii şi responsabilităţii sociale, fapt concretizat în întârzierea adoptării legislaţiei primare şi secundare la nivel naţional a afirmat Marius-Andrei Miftode, Secretar de stat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT).
Marius-Andrei Miftode a precizat: "În momentul de faţă, Ministerul are, din păcate, o medie salarială foarte redusă, deci şi o apetenţă foarte redusă a specialiştilor să participe în acest minister şi să facă parte din el. Există o resursă umană care este, din păcate, într-un proces de exod spre alte ministere mai bine plătite, precum Ministerul Finanţelor, şi nu e de mirare că avem o problemă de guvernanţă la nivelul acesta."

Silvia Monica Dinică
Secretar de Stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale

•„Trebuie să privim următorii ani din perspectiva competenţelor, a competitivităţii şi a inovaţiei”

VIDEO

Dezvoltarea competenţelor profesionale, adaptarea forţei de muncă la noile tehnologii şi consolidarea colaborării dintre stat şi mediul privat trebuie să reprezinte priorităţi pentru România în următorii ani, în contextul transformărilor economice şi al extinderii utilizării inteligenţei artificiale, consideră Silvia Dinică, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
Oficialul a atras atenţia asupra necesităţii unor politici publice care să răspundă mai rapid cererii de personal calificat din partea companiilor, dar şi asupra importanţei unui dialog mai eficient între autorităţi şi mediul de afaceri.
„Resursa umană este cel mai valoros lucru pe care mediul de afaceri îl are în organizaţiile sale, pentru că orice alt tip de infrastructură pe care companiile o au, depind, în cele din urmă, de resursa umană”, a declarat Silvia Dinică.

Daniel Buda
Europarlamentar, Vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European

•„Europa nu trebuie să aleagă între sustenabilitate şi competitivitate; are obligaţia să le asigure pe amândouă”

VIDEO

Europa trebuie să permită utilizarea tuturor tehnologiilor viabile pentru reducerea emisiilor, dar fără să sacrifice competitivitatea şi locurile de muncă, este de părere europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. În opinia sa, inteligenţa artificială poate fi un aliat important în acest demers, întrucât poate reduce costurile raportării, poate urmări emisiile în timp real şi poate face lanţurile de aprovizionare mai transparente. Dar responsabilitatea rămâne umană, subliniază europarlamentarul, adăugând: "Europa nu trebuie să aleagă între ceea ce înseamnă a fi sustenabilă şi competitivă. Are obligaţia să le asigure pe amândouă. Rolul nostru ca legiuitori europeni nu este să multiplicăm obligaţiile administrative, ci să creăm cadrul în care companiile pot investi, inova, crea locuri de muncă şi contribui efectiv la ceea ce înseamnă o economie mai curată şi la o societate mai echitabilă”.

László Borbély
Consilier de Stat şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului

•„Trebuie să existe la nivelul Guvernului cineva care să coordoneze dezvoltarea durabilă”

VIDEO

La nivelul central, al Guvernului, trebuie să existe cineva care să coordoneze aspectele de dezvoltare durabilă, susţine Laszlo Borbely, Consilier de Stat şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, care precizează: ”Aşa am devenit noi un department. Când am pornit la drum, noi reprezentam Guvernul României, dar o componentă, poate cea mai importantă în domeniu, priveşte companiile private - tot ceea ce înseamnă mediul privat şi societatea civilă. (...) Avem o strategie din 2018, acum o revizuim. Nu se poate să nu reuşeşti dacă ai o viziune, dacă ai un leadership şi dacă colegii din guvern înţeleg că ceea ce facem este ceva cu valoare adăugată”.

Glad-Aurel Varga
Preşedintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului

•„Statul nu deţine informaţii privind proiectele acreditate pentru reducerea emisiilor”

VIDEO

Ministerele sunt pline de strategii, pe care nu le urmăreşte nimeni şi foarte puţin din ele se implementează, a afirmat preşedintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului, Glad-Aurel Varga.
Glad-Aurel Varga a precizat: "Anul trecut, după ce am plecat de la eveniment, am lucrat vreo şase luni de zile pe un subiect. O să vi-l spun acum: m-am uitat un pic pe sistemul de raportări, m-am uitat un pic pe sistemul de eco-label şi am văzut că există, dincolo de ETS, ETS1, ETS2, o piaţă voluntară a certificatelor de carbon şi eram curios ce se întâmplă cu companiile care cumpără certificate voluntare de carbon. Eram curios şi am văzut că statul nu deţine informaţii, aşa că am pregătit un proiect de lege prin care să avem la Agenţia pentru Mediu şi Arii Protejate un registru al proiectelor acreditate şi, în primul rând, un registru al tranzacţiilor. Pentru că, vă spun sincer, dacă se ajunge la acel nivel încât să reuşeşti să-ţi neutralizezi emisiile, să ţi le reduci prin achiziţia de certificate şi nu prin investiţii în tehnologie sau prin alte eforturi, atunci mie, cel puţin ca politician, mi s-ar părea corect ca aceste certificate voluntare de reducere sau neutralizare a emisiilor de carbon să vină în marea lor parte de la proiecte acreditate în România. Acest lucru îl vom pune în dezbatere într-un grup de lucru şi vom invita toţi factorii interesaţi să participe la această propunere legislativă şi să nu o înregistrăm doar în Parlament pentru a avea doar încă un proiect care naşte foarte multe discuţii pe acest subiect”.

Gabriel Ţecheră
Directorul de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services

•„Prima reglementare legată de raportarea de sustenabilitate reprezintă unul dintre cele mai mari eşecuri legislative”

VIDEO

Modificările succesive ale reglementărilor europene privind raportarea de sustenabilitate au generat costuri semnificative pentru companii şi au afectat predictibilitatea cadrului legislativ, în condiţiile în care numeroase întreprinderi au fost obligate să aloce resurse importante pentru conformarea la cerinţe care ulterior au fost simplificate sau eliminate, consideră Gabriel Ţecheră, directorul de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori al Transport Trade Services (TTS).
Acesta a criticat modul în care a fost concepută iniţial Directiva privind raportarea de sustenabilitate a întreprinderilor (CSRD), susţinând că autorităţile europene nu au evaluat corespunzător numărul companiilor care urmau să intre sub incidenţa noilor obligaţii.

Cristina Giogia
Director Adjunct Direcția Produse și Servicii Bancare CEC Bank

•„Tranziţia către o economie sustenabilă presupune o strânsă colaborare între autorităţi, sectorul financiar şi mediul de afaceri”

VIDEO

În contextul transformărilor economice şi climatice pe care îl traversăm, finanţarea sustenabilă a devenit un factor esenţial pentru competitivitatea companiilor şi rezilienţa economiei, apreciază Cristina Giogia, director adjunct în cadrul Direcţiei de Produse şi Servicii Bancare, CEC Bank. Printre altele, domnia sa a menţionat că tranziţia către o economie sustenabilă presupune o strânsă colaborare între autorităţi, sectorul financiar şi mediul de afaceri: "Credem că o economie sustenabilă are nevoie nu doar de capital, ci şi de cunoaştere, iar investitia în cunoaştere este cea mai valoroasă, întrucât te ajută să iei decizii fiind mult mai informat. De aceea, educaţia financiară, educaţia privind sustenabilitatea şi accesul la finanţare trebuie să meargă împreună”.

Mădălina Vîjiac
Chief Sustainability Officer Grupul Carmistin

•„Sustenabilitatea necesită coordonare, muncă şi viziune investiţională”

VIDEO

Sustenabilitatea reprezintă o oportunitate şi o direcţie bine conturată în cadrul Grupului Carmistin, a afirmat Mădălina Vîjiac, Chief Sustainability Officer (n.red. - director pentru sustenabilitate) în cadrul companiei respective.
Mădălina Vîjiac a precizat: „Privim sustenabilitatea ca pe o oportunitate şi ca pe o direcţie pe care trebuie să ne-o asumăm, fiind vorba despre responsabilitate şi responsabilizare. La nivel central stabileşti strategia şi obiectivele, iar apoi trebuie să responsabilizezi echipele din teritoriu în cele 41 de companii pentru a lucra aliniat. Deşi este dificil, având un lanţ integrat, nu putem da vina pe alţii; întregul lanţ este al nostru. Am plăcerea şi responsabilitatea de a coordona partea de raportare pentru cea mai mare companie producătoare de carne din România, grupul Carmistin. Acesta reuneşte peste 41 de companii pe un lanţ integrat, ce presupune divizia de agricultură (unde ne producem o parte din materia primă), FNC-urile (unde ne producem furajele), fermele de păsări şi fermele de porcine. Avem distribuţie şi suntem prezenţi deja în 30 de ţări din Uniunea Europeană şi nu numai, ceea ce reprezintă un volum foarte mare de date, informaţii şi procese pe care echipa de sustenabilitate trebuie să le analizeze, să le interpreteze şi să le urmărească. Raportarea se face conform unor standarde şi cerinţe europene. Pentru noi, legislaţia şi ghidurile europene au reprezentat întotdeauna o prioritate, deoarece am observat că legislaţia română vine puţin mai greu din urmă, iar disponibilitatea ghidurilor la nivel european ne-a ajutat foarte mult în partea de predictibilitate şi de anticipare a ceea ce urmează, astfel încât să putem lua măsuri şi să acţionăm din timp. Planurile au fost făcute cu ceva timp în urmă; poate nu le-am pus direct pe hârtie sub denumirea de strategie, dar ne-am făcut un plan de acţiuni, l-am discutat intern şi am demarat investiţii exact în această direcţie”.

Indra Mihailă
Corporate Affairs Manager, PepsiCo East Balkans

•„Sustenabilitatea este parte din strategia de business a companiei”

VIDEO

Sustenabilitatea este parte din strategia de business a PepsiCo, astfel încât compania să fie cât mai eficientă şi cât mai de impact în societăţile în care activează, afirmă Indra Mihăilă, Corporate Affairs Manager în cadrul societăţii.
Legat de investiţiile PepsiCo în această zonă, doamna Mihăilă a precizat: "Avem două fabrici în România - producem local atât partea de băuturi răcoritoare, cât şi partea de snacks-uri şi, în ultimii cinci ani, am investit masiv în transformare, atât pe zona de producţie, cât şi în zona de depozitare şi comercializare, pentru a transforma unitatea de aici într-un hub regional. Pentru fiecare dintre aceste investiţii ne-am uitat cu foarte mare atenţie la ce însemna indicatorii de mediu. Am căutat să luăm acele tehnologii care bifează cât mai sus şi cât mai bine pe aceşti indicatori. Am investit circa 48 de milioane de dolari în fabrica de băuturi răcoritoare, unde avem, în ultimii cinci ani, două linii noi - una de mare viteză pe partea de produse îmbuteliate în PET şi o alta pe partea de doze. Aceste investiţii, comparate cu investiţii în linii convenţionale sau în tehnologii mai vechi, care încă există pe piaţă, vin cu nişte eficienţe impresionante - reduc consumul de apă şi energie pe litrul de produs îmbuteliat cu 30% pentru cele de băuturi PET şi cu 20% pt celelalte”.

Irina Siminenco
Corporate Affairs Manager Nestlé Romania

•„Pentru noi, sustenabilitatea nu se rezumă doar la a pune o etichetă pe produs”

VIDEO

Pentru noi, zona de sustenabilitate nu se rezumă doar la a pune o etichetă pe produs, cu originea sa, cu originea materiei prime, înseamnă să înţelegem de unde vin aceste materii prime şi cum au fost realizate, afirmă Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager Nestle Romania. Domnia sa explică: ”De ce este important să ştim asta? Pentru ca să putem să intervenim în cazul în care se identifică riscuri. Ne uităm la declaraţiile furnizorilor, dar acest lucru nu este nici pe departe suficient. De aceea introducem la nivel contractual, pe întreg lanţul de aprovizionare, anumite cerinţe de mediu şi de respectare a drepturilor omului, astfel încât să ne asigurăm că materia primă pe care o folosim în produsele noastre este una sustenabilă. Ne uităm la due diligence din perspectiva riscurilor, ne uităm la diverse norme de instructaj pe care le putem oferi fermierilor cu care colaborăm şi tuturor furnizorilor. Trebuie să ştim de unde provin materiile prime pentru produsele noastre, lucru care ne ajută foarte mult şi pe plan local, deoarece, fiind un cumul de factori pe care îl luăm în considerare şi având această experienţă de aproape 160 de ani în spate, atunci când vine vorba de produse alimentare şi băuturi, putem să ne bazăm pe o bază foarte largă, care vine şi cu foarte multă responsabilitate şi cu multă complexitate în condiţiile în care produsele Nestle sunt distribuite în 185 de ţări la nivel global şi avem peste 2000 de branduri”.

Dalia Stoian
Preşedintele EFdeN

•„Reducerea emisiilor de carbon duce, în final, la reducerea costurilor”

VIDEO

Sustenabilitatea trebuie privită ca o strategie economică pe termen lung, nu doar ca un instrument de imagine pentru companii, în condiţiile în care investiţiile în eficienţă energetică şi reducerea emisiilor de carbon pot genera economii semnificative pe întreaga durată de viaţă a clădirilor, consideră Dalia Stoian, preşedintele EFdeN.
„Pentru mine sustenabilitatea nu este un concept menit doar să ne facă să ne simţim bine sau să ne ofere o imagine de organizaţie preocupată de mediu. Este, în primul rând, un concept foarte pragmatic. Ca societate, ne-am dat seama că, dacă vom continua să generăm emisii suplimentare prin activităţile umane, aşa cum am făcut până acum, acest lucru va avea efecte şi consecinţe asupra mediului în care trăim. De exemplu, fenomenele meteorologice extreme pot afecta semnificativ activitatea agricolă. Peste zece ani, este posibil să nu mai putem cultiva în aceleaşi condiţii ceea ce cultivăm astăzi. Toate aceste schimbări se traduc, în cele din urmă, în costuri” a declarat aceasta.

Gabriela Bălănuţă
Partnership Manager la Ambasada Sustenabilităţii în România

•„Sustenabilitatea nu înseamnă doar raportare”

VIDEO

Sustenabilitatea trebuie integrată în toate activităţile unei companii şi nu poate fi redusă la îndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la responsabilitatea departamentelor de marketing şi comunicare, consideră Gabriela Bălănuţă, Partnership Manager în cadrul Ambasadei Sustenabilităţii în România. Aceasta a atras atenţia că schimbările climatice şi noile reglementări europene generează atât riscuri, cât şi oportunităţi pentru mediul de afaceri, în special în ceea ce priveşte reducerea costurilor, eficienţa energetică, accesul la finanţare şi dezvoltarea competenţelor interne.
”Un lucru pe care îl auzim foarte des, în special din partea companiilor care îşi doresc să intre în coaliţie, este că sustenabilitatea ar însemna, în principal, raportare şi că de cele mai multe ori, responsabilitatea pentru acest domeniu este izolată în departamentele de CSR, marketing sau comunicare. În ceea ce priveşte primul aspect, este adevărat că cerinţele de raportare au fost relaxate şi că acestea se aplică acum unui număr mult mai mic de companii. Însă, aşa cum s-a subliniat deja în cadrul acestui panel, sustenabilitatea nu înseamnă doar raportare” a declarat aceasta.

Alexandra Maier Ranetti
Sustainability Manager ING Bank România

•„Finanţările sustenabile cresc, în ciuda incertitudinilor politice”

VIDEO

Riscurile cauzate de schimbările climatice şi de criza energetică nu îşi găsesc soluţionarea doar în directiva Omnibus, a afirmat Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager ING Bank România.
Reprezentanta ING Bank România a precizat: „Pentru bănci nevoia de date rămâne şi, da, se traduce în finanţări şi în condiţiile de finanţare. Deci ăsta este mixul, de fapt, şi de ce facem ceea ce facem. Acum, partea de finanţare sustenabilă şi felul în care ne uităm noi, până la urmă învăţăm foarte mult de la clienţii noştri, indiferent dacă vorbim de IMM-uri sau de companii mari, cum sunt cele din industrie; în finanţarea acestor companii am contribuit şi noi. Vedem următorul lucru: finanţarea sustenabilă a avut o creştere foarte mare, şi aici mă uit la nivel global, a avut o creştere foarte mare până prin 2022, când a fost punctul maxim, după care lucrurile s-au temperat un pic. E posibil să fie şi din cauza politicului, dar vedem o revenire din 2025 încoace care se menţine şi anul ăsta. Ca să vă faceţi o idee, doar pentru companii medii şi mari în România, doar anul trecut finanţările ING au fost de 1,8 miliarde de euro în finanţări cu componente de sustenabilitate. Anul acesta, până la jumătate, am avut 800 de milioane de euro."