„Consiliu pentru Pace”, o iniţiativă internaţională creată de preşedintele Donald Trump pentru a sprijini pacea şi reconstrucţia în Gaza, va avea loc astăzi la Washington, conform RRA.
Evenimentul va aduce împreună delegaţi din peste 20 de ţări, iar, potrivit surselor, vor fi prezenţi reprezentanţi ai 45-47 de state şi un oficial al UE, majoritatea având statut de observator.
Prima reuniune este marcată de absenţa unor puteri occidentale majore şi de controverse privind mandatul şi finanţarea noii entităţi, evidenţiază postul.
România este reprezentată de preşedintele Nicuşor Dan, cu statut de observator, fiind unul dintre puţinii lideri din UE prezenţi personal, subliniază sursa precizată.
Într-un interviu la Radio România Actualităţi, preşedintele României a precizat că la această primă reuniune se va discuta exclusiv despre Gaza.
„Noi suntem interesaţi de un context internaţional de pace în toate regiunile globului. Suntem foarte interesaţi de a ne menţine legătura privilegiată cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon important de securitate pentru România”, a declarat Nicuşor Dan pentru RRA.
Consiliul pentru Pace a fost lansat oficial la 23 ianuarie, în marja reuniunii Forumului Economic Mondial de la Davos, precizează sursa citată. Iniţiativa a fost prezentată drept parte a unui plan mai amplu pentru Gaza, plan care a stat la baza unui armistiţiu fragil convenit în octombrie între Israel şi Hamas, conform sursei amintite.
Casa Albă susţine că noul organism ar urma să coordoneze reconstrucţia şi eforturile umanitare din Gaza, dar şi să supravegheze o administraţie temporară a teritoriului, menţionează sursa.
Ulterior, Donald Trump a indicat că mandatul ar putea fi extins pentru a aborda şi alte conflicte globale, ceea ce a alimentat temeri că această structură ar putea rivaliza cu Organizaţia Naţiunilor Unite, conform RRA.
Unul dintre anunţurile-cheie ale reuniunii este, potrivit sursei menţionate, angajamentul statelor participante de a contribui cu peste 5 miliarde de dolari pentru un fond destinat reconstrucţiei şi asistenţei umanitare în Gaza.
Suma ar include contribuţii substanţiale - de ordinul miliardelor - din partea unor aliaţi din Golf, precum Emiratele Arabe Unite şi Kuweit, adaugă postul, dar necesarul estimat pentru refacerea teritoriului depăşeşte cu mult această sumă.
Evaluări ale ONU indică un cost de aproximativ 70 de miliarde de dolari pentru reconstrucţia completă a infrastructurii distruse, mai arată sursa citată.
Un element central al planului în 20 de puncte propus de administraţia Trump pentru Gaza este, conform RRA, constituirea unei Forţe Internaţionale de Stabilizare (ISF), menită să sprijine menţinerea ordinii în Gaza în perioada de tranziţie.
Mai multe state şi-au exprimat disponibilitatea de a trimite trupe; de exemplu, Indonezia a anunţat că ar putea contribui cu 8.000 de militari, aminteşte sursa menţionată.
Totuşi, desfăşurarea efectivă a forţei depinde de dezarmarea Hamas şi de retragerea armatei israeliene din teritoriu, aspecte asupra cărora nu s-a ajuns încă la un acord, specifică postul amintit.
Conform sursei citate, un oficial american a recunoscut că procesul de demilitarizare prezintă dificultăţi semnificative şi că negocierile sunt complicate.
Iniţiativa de a adera la „Consiliu pentru Pace” al lui Donald Trump a stârnit scepticism în Orientul Mijlociu şi Europa, subliniază sursa menţionată. Vaticanul, condus de Papa Leon al XIV-lea, a refuzat să adere la Consiliu, decizie considerată „profund regretabilă” de Casa Albă, iar Uniunea Europeană nu s-a alăturat ca membru, invocând nelămuriri privind statutul şi mandatul său; preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a trimis în schimb comisarul Dubravka Suica cu statut de observator, conform comunicatului de presă. Marile puteri europene - Franţa, Germania, Regatul Unit şi Spania - au refuzat să devină membre, în timp ce Ungaria, Bulgaria, Albania şi Kosovo s-au alăturat oficial Consiliului. România participă la reuniunea inaugurală ca observator, alături de Italia, Grecia şi Cipru, fără drept de vot, aminteşte RRA. Criticile includ absenţa unei reprezentări palestiniene directe şi invitaţiile controversate adresate unor lideri precum Beniamin Netanyahu şi Vladimir Putin, ambii vizaţi de mandate ale Curţii Penale Internaţionale, mai specifică sursa.



















































1. Eu nu am inteles de la Trump
(mesaj trimis de anonim în data de 19.02.2026, 13:07)
Eu nu am inteles de la Trump ca ar avea nevoie de observatori in sala la o astfel de conferinta... la ce i-ar ajuta... E o invitatie ca lumea sa cotizeze cu bani, de agenti constatatori nu are nimeni nevoie pe lumea asta.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.02.2026, 14:47)
nu exista rolul de observator. esti membru fara drept de vot, vrei drept de vot trebe sa cotizezi. ce se decide acolo te obliga la aplicare