ALEXANDRU POTOR, SECRETAR DE STAT:"MADR va gestiona 30 de dosare în perioada preşedinţiei Consiliului UE"

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică /

Alexandru Potor, secretar de stat

Alexandru Potor, secretar de stat

Pregătirile pentru preluarea, de la 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene s-au intensificat pe măsura apropierii acestui moment. Unul dintre ministerele care vor fi direct implicate în coordonarea activităţii la nivel european pe primele şase luni ale anului viitor este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Reprezentanţii ministerului vor negocia multe dosare, printre care şi cel al politicii agricole comune (PAC), un dosar important prin prisma intereselor fermierilor români cu privire la egalitatea de tratament în privinţa cuantumului subvenţiilor agricole, faţă de fermierii din ţările net contributoare la bugetul Uniunii Europene.

Alexandru Potor, secretar de stat în MADR, a susţinut, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii mass-media: "Pe domeniul nostru, în perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului UE, vom gestiona aproape 30 de dosare. Iniţial, am preluat de la preşedinţia aus-triacă 26 de dosare, dar ulterior au fost activate, din diferite motive, încă trei dosare. Preşedinţia austriacă a ges-tionat 28 de dosare. În privinţa dosarelor pe care le vom gestiona, vă pot spune că nu există un dosar care să prevadă plafonarea sau redistributivitatea. Există, însă, trei dosare care cuprind aceste elemente".

Domnia sa a menţionat că MADR este pregătit pentru gestionarea aces-tor dosare, existând echipe de lucru la Bruxelles şi Bucureşti. De exemplu, în cazul echipei din cadrul MADR, dosarul privind viitoarea PAC a fost împărţit în şase subcapitole, gestionate de câte un responsabil care are în subordine 60 de experţi. Secretarul de stat a menţionat că există însă şi dosare la care lucrează o echipă de 130 de experţi.

Cu toate acestea, rolul ţării noastre va fi de moderator imparţial, în primele şase luni ale anului viitor, adică nu va putea să facă lobby pentru fermierii din ţara noastră, ci măsurile vor fi luate pentru toţi fermierii din UE. Alexandru Potor a precizat: "Asta nu înseamnă că nu vom reprezenta în această perioadă interesele României şi ale fermierilor din ţara noastră. Nu ne putem pronunţa în avans pe dosarele pe care le gestionăm, dar vom încerca să introducem teme care să fie activate ulterior preşedinţiei noastre la Consiliul UE, cum ar fi cele privind proteinele vegetale - asigurarea independenţei proteice la nivel european, irigaţiile, instrumentele financiare, etc".

Secretarul de stat a afirmat că, în perioada 1 ianuarie -1 iulie 2019, sub preşedinţia României, pe domeniul politicilor agricole este posibil să se închidă patru dosare din cele 30 pe care le vom prelua. Primul a fost gestionat de preşedinţia austriacă şi se referă la practicile comerciale neloiale folosite de lanţurile de magazine şi hypermarketuri în relaţiile cu fermierii. Al doilea dosar este legat de regulamentul privind băuturile alcoolice spirtoase. Ultimele două dosare pe care le vom închide sunt cele privind politicile de pescuit, dar nu au tangenţă cu noi (cu pescuitul din Marea Neagră sau Dunăre).

Pe lângă acestea, în restul dosarelor, reprezentanţii MADR vor încerca să securizeze anumite părţi din unele dosare, cum ar fi organizarea comună de piaţă, finanţarea pescuitului şi afaceri maritime, PAC, etc.

Alexandru Potor a arătat: "Pe două dintre dosarele mari vom încerca o abordare generală parţială, adică închiderea discuţiilor între statele membre în Consiliul UE pentru avansarea dosarelor spre o fază finală de adoptare. Un exemplu ar fi regulamentul pentru pescuit şi regulamentul de organizare a pieţelor. Nu avem timp, în cele şase luni, pentru o abordare generală totală, dar putem avea acorduri finale pe anumite capitole".

În primele şase luni ale anului viitor, reprezentanţii ţării noastre la Bruxelles vor dori să activeze dosare care se află de mult timp la instituţiile europene, cum ar fi G20, legea alimentului la nivel european, etc.

Secretarul de stat al MADR a menţionat şi ce urmăreşte ţara noastră, în privinţa politicilor agricole, pe perioada în care vom deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE.

Primul obiectiv este alinierea plăţii subvenţiilor agricole la nivelul celorlaltor ţări europene, idee pe care există acordul a 21 de state membre, dar şi opoziţia unor membri net contributori la bugetul UE.

Al doilea obiectiv se referă la convergenţa internă şi plafonare. Convergenţa internă se referă la targhetarea mai bună către fermierii mici şi mijlocii. În prima fază, Comisia Europeană a oferit patru variante de lucru, dar în iunie 2018 s-a referit doar la plafonare. România aplică plata redistributivă pentru fermele mici şi mijlocii şi va încerca menţinerea acestei acţiuni.

Al treilea obiectiv vizează majorarea finanţării pentru dezvoltarea rurală şi pentru Politica Agricolă Comună. Un alt punct important este alocarea de resurse financiare pentru cercetarea în domeniul agricol, iar experţii MADR consideră că, la nivel european, banii trebuie să fie daţi pe principiul nevoilor regionale de dezvoltare şi cercetare locală.

Ultimele două obiective ale MADR în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2019 se referă la sistemul de guvernanţă locală pe parteneriatul LEADER - unde ţara noastră se află pe locul întâi în UE, cu peste 5000 de proiecte de dezvoltare locală - şi dezvoltarea instrumentelor financiare şi a sistemelor de asigurare a fermierilor în vederea gestionării securizării şi asigurării riscurilor. Prin acest sistem, fermierii vor deveni bancabili, adică vor putea să primească un credit de la bancă, deoarece 70% din acesta este asigurat de către stat.

Alexandru Potor a menţionat: "Vorbim despre un sistem financiar privind partajarea riscului creditării. Sunt fermieri care nu ar primi niciodată credit de la o bancă, pentru că nu se încadrează condiţiilor de creditare din sistemul bancar şi nici nu au cofinanţarea necesară de 50%. Prin partajarea riscului creditării, aceşti fermieri vor putea să obţină de exemplu un credit pentru achiziţionarea unui tractor, credit pe care, în proporţie de 70%, îl garantează statul. Banca creditează 30%, iar restul plătim noi. Bineînţeles că fermierul nu va intra efectiv în posesia sumei, dar îşi va putea achiziţiona tractorul respectiv, şi va plăti creditul la bancă, inclusiv partea noastră. Numai că pentru partea susţinută de stat, nu se aplică dobânzi şi comisioane bancare, astfel că dobânda pentru restul de credit, de 30%, este mai mică. Practic, statul acoperă riscul băncii, dar îşi recuperează şi banii investiţi".

Oficialul MADR a menţionat că România este primul stat membru al UE unde se aplică acest sistem şi că, pentru cele 90 milioane de euro puse la dispoziţie, în primă fază, de către stat, au fost primite de la bănci oferte de 480 milioane de euro, unele dintre aces-tea oferind un risc partajat de 50%. Pe acest sistem de creditare pot fi accesate finanţări pentru un proiect până la un plafon maxim de 1 milion de euro.

Tot în contextul preşedinţiei rotative a României la Consiliul UE, MADR va organiza, în 2019, 10 evenimente: reuniuni ale directorilor APIA, reuniuni ale directorilor de agenţii fitosanitare, sanitar-veterinare, pescuit, etc., conferinţe cu tematici speciale, dintre care una va fi dedicată combaterii pestei porcine africane la nivel european.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită