Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 15.06.2015
Am putea exporta produse farmaceutice și chimice în Madagascar
click aici
 
    *  (Interviu cu Domnul Serge RAMEAU, Consul General al Madagascar în România)

     *  "Turismul, axat preponderent pe descoperirea ecologică și culturală"

     *  "România s-a transformat sub ochii mei și sunt foarte optimist în ceea ce privește viitorul"

     *  "Importăm autoturisme Dacia"

     *  "Următorul Sommet al francofoniei, organizat la nivelul șefilor de stat, se va ține în 2016, în Madagascar"
 
       Reporter: Madagascar este o destinație turistică foarte cunoscută în lume, însă mai puțin cunoscută pentru români. De ce Madagascar nu este promovată mai mult în România?

     Serge Rameau: Până la câștigarea independenței sale în 1962, Madagascar a făcut parte din imperiul colonial francez. Din această cauză, această destinație este foarte cunoscută în țările francofone. În egală măsură, publicul japonez este interesat de insulă, deoarece Împăratul Japoniei însuși a întreprins o vizită de studiu în Madagascar.

     Turismul în Madgascar este axat preponderent pe descoperirea ecologică și culturală. Societatea românească evoluează și începe să fie interesată, la rândul ei, de această manieră de a descoperi lumea.

     Reporter: Cât de sigură este Madagascar ca destinație turistică?

     Serge Rameau: Madagascar prezintă aceleași condiții ca toate țările tropicale. Vaccinul împotriva febrei galbene nu este obligatoriu. Consumul exclusiv al apei îmbuteliate și respectarea normelor de igienă alimentară sunt recomandate. În ceea ce privește riscul contractării malariei, un vaccin nu a fost descoperit încă, dar există comprimate care pot fi administrate zilnic pentru a evita îmbolnăvirea.

     Reporter: Madagascar este cunoscută în România ca o destinație scumpă. Este într-adevăr scump să trăiești în Madagascar? Ce procent din costul unei vacanțe în Madagascar reprezintă prețul biletelor de avion?

     Serge Rameau: Destinația este îndepărtată și, în consecință, biletele de avion sunt costisitoare. Totuși, optând pentru o călătorie în anumite perioade ale anului (nu în timpul vacanțelor școlare), biletele pot fi găsite la jumătate de preț. Odată ajuns în Madagascar, turistul aventurier, cu rucsacul în spate, descoperă că nu este atât de costisitor (cazarea și masă pot fi acoperite cu 10 euro, iar costul deplasării în taxi-brousse reprezintă echivalentul unei călătorii cu metroul în București). Turiștii cu un buget mai substanțial pot, la rândul lor, să găsească hoteluri luxoase la o treime din prețurile din România.

     Reporter: Care sunt principalele atuuri ale Madagascar ca destinație turistică?

     Serge Rameau: Madagascar nu a fost marcat de dezvoltarea turismului de masă datorită poziționării sale. Din această cauză, locuitorii insulei, obiceiurile și cultura lor au rămas autentice. Gastronomia malgașă combină elemente ale gastronomiei franceze cu elemente specifice zonei Oceanului Indian și, din această cauză, poate fi considerată un atu, prin prisma originalității sale. De asemenea natura este foarte fotogenică și inedită, cu nenumărate specii endemice insulei. Madagascar oferă turiștilor o varietate de opțiuni de petrecere a timpului liber, comportând atât plaje și centre de scuba diving și snorkeling precum și posibilitatea închirierii de autoturisme de teren și motociclete pentru expediții.

     Reporter: Cum apreciați dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Madagascar?

     Serge Rameau: În perioada comunismului, relațiile dintre cele două țări erau importante. Majoritatea clădirilor din Madagascar au fost construite cu ciment importat din România. Dacă în acea epocă România exporta camioane Roman și tractoare Universal, în prezent, Madagascar importă din România autoturisme Dacia.

     Reporter: Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru dezvoltarea acestor relații?

     Serge Rameau: Rolul Consulatului nostru este de a stabili legături între întreprinderile malgașe și cele românești. De exemplu, pentru forumul FUTURALLIA, care are loc în iunie (n.r. 10-12 iunie), am inițiat demersurile necesare pentru ca trei întreprinderi din Madagascar să vină în România pentru a întâlni potențiali parteneri.

     Reporter: Care ar fi domeniile de interes din România pentru investitorii din Madagascar ?

     Serge Rameau: Exporturile agroalimentare provenind din Madagascar (cacao, ciocolată, cafea, vanilie, piper sălbatic, condimente, litchi, fructe de mare, sare de mare), uleiurile esențiale necesare în industria farmaceutică și în parfumerii, pietrele prețioase (safire, rubine, smaralde) și semiprețioase, artizanatul malgaș sunt bine stabilite cu partenerii francezi, italieni, germani, americani. România ar putea să dezvolte relațiile cu Madagascar explorând aceste axe de import. Piața malgașă (23 de milioane de locuitori) ar putea, de asemenea, să ofere șansa României de a exporta propriile produse farmaceutice și chimice. Potențialul investițiilor în turism (hoteluri, centre de vacanță), precum și avantajele fiscale ale taxelor vamale reduse în domeniul confecțiilor recomandă în egală măsură Madagascar în vederea unei colaborări economice mai strânse.

     Reporter: Ce ne puteți spune despre situația actuală economică și politică a Madagascar?

     Serge Rameau: Situația politică și economică a Madagascarului între 2009 și 2013 a fost marcată de dificultăți, însă în prezent, datorită organizării și recunoașterii legitimității rezultatelor alegerilor prezidențiale și parlamentare de către comunitatea internațională, situația politică s-a stabilizat. Madagascar a fost reintegrat în toate organizațiile internaționale și a beneficiat din nou de AGOA (African Growth and Opportunity Act), care permite exporturilor sale să intre pe piața americană scutite de taxe vamale.

      "În Madagascar, limba franceză este vorbită de către toți locuitorii, în vreme ce engleza nu este atât de bine cunoscută"

     Reporter: Cum apreciați rolul României în cadrul francofoniei, în regiune și în lume?

     Serge Rameau: România face parte din marea familie a francofoniei și se implică în activitățile organizate de OIF. Este important de reținut că următorul Sommet al francofoniei organizat la nivelul șefilor de stat se va ține în 2016 în Madgascar așa cum s-a ținut în 2006 în România.

     Reporter: Care credeți că sunt modalitățile prin care tinerii pot duce mai departe spiritul mobilizator al francofoniei?

     Serge Rameau: România acordă bursele doctorale și postdoctorale Eugen Ionescu foarte generoase care permit studenților malgași să se specializeze pe teritoriul sau. Prin intermediul acestor schimburi francofonia își creează propriul viitor.

     Reporter: Cum poate face față cultură francofonă agresiunii anglo-saxone?

     Serge Rameau: Cultura anglofonă este dominantă din punct de vedere economic, dar dat fiind faptul că francofonia este împărtășită de un număr mare de țări care fie utilizează limba franceză ca limba oficială administrativă, fie încurajează predarea ei (cazul României), schimburile culturale și economice se pot dezvolta în această direcție în viitor. În Madagascar, limba franceză este vorbită de către toți locuitorii în vreme ce engleza nu este atât de bine cunoscută.

     Reporter: Din presă am aflat că aveți "rădăcini" din România. Cum vi se pare dezvoltarea României după 25 de ani de democrație?

     Serge Rameau: Am părăsit România în 1947, la vârstă de 9 luni și am revenit în 1990. Imediat după revoluție, am regăsit țara într-o stare deplorabilă. Mulțumită integrării din UE, dar și mentalității noilor generații, România s-a transformat sub ochii mei și sunt foarte optimist în ceea ce privește viitorul.

     Reporter: Vă mulțumesc! 
ANCUȚA STANCIU
 

 

.