Ana Birchall a anunţat că va acţiona în instanţă Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), solicitând anularea hotărârii prin care a fost inclusă pe o aşa-numită „listă neagră”, potrivit unui mesaj publicat pe pagina sa oficială de Facebook.
Fosta ministră a Justiţiei a precizat că, la 16 iunie 2026, a depus o plângere prealabilă împotriva Hotărârii nr. 1348/2026, însă aceasta a fost respinsă cu un vot de 1 la 7, potrivit acesteia, nu a fost invitată să îşi susţină punctul de vedere şi a aflat despre şedinţă de pe site-ul CSM.
Birchall susţine că postările vizate au vizat criticarea unei numiri la conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), participarea la un protest, propunerea unor soluţii pentru îmbunătăţirea funcţionării justiţiei şi solicitarea asumării răspunderii politice şi afirmă că şi-a susţinut poziţiile prin argumente, hotărâri judecătoreşti, decizii ale Curţii Constituţionale şi documente oficiale.
În opinia sa, hotărârea i-a afectat drepturile nepatrimoniale, inclusiv dreptul la reputaţie şi la imagine, şi a sancţionat exercitarea unor drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare şi dreptul la protest, astfel Ana Birchall a anunţat că va contesta decizia pe căile legale, în instanţele naţionale şi, dacă va fi necesar, în cele internaţionale.
„Când taci în faţa «listelor negre», le legitimezi”, a transmis aceasta, susţinând că instituţiile publice trebuie să accepte critica şi să răspundă legal pentru propriile decizii şi a respins interpretarea potrivit căreia poziţia sa ar fi una împotriva justiţiei, afirmând că demersul urmăreşte apărarea independenţei instituţiilor şi a drepturilor cetăţenilor.
Fosta ministră a mai declarat că intenţionează să informeze partenerii europeni, instituţiile internaţionale şi interlocutorii din reţelele diplomatice cu care a colaborat despre ceea ce consideră a fi un derapaj instituţional, apreciind că astfel de decizii pot afecta reputaţia internaţională a României.
Birchall a susţinut că numirea conducerii ÎCCJ trebuie să fie transparentă şi legitimă şi că funcţia de preşedinte al instanţei supreme nu poate fi considerată proprietatea personală a unei persoane şi a subliniat că drepturile fundamentale nu sunt privilegii acordate sau retrase de autorităţi, ci drepturi care trebuie apărate permanent.

























































Opinia Cititorului