Conferinta BURSA Codul insolventei 2019Conferinta BURSA Codul insolventei 2019

ANALIŞTII:Bugetul - constituit pe cifre foarte optimiste

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Bugetul - constituit pe cifre foarte optimiste

Dragoş Cabat: "Cifrele pleacă de la nişte premise optimiste pe partea de venituri" 

Codirlaşu, CFA: "Părerea mea este că avem un risc de procedură de deficit excesiv"

Bugetul estimat de autorităţi pentru anul în curs este foarte optimist, consideră analiştii economici.

Proiectul de buget pe 2019 este construit pe o valoare estimată a Produsului Intern Brut care depăşeşte pentru prima dată 1000 de miliarde de lei, la o creştere economică de 5,5%, un nivel al datoriei guvernamentale brute de 35,3% şi o inflaţie medie anuală de 2,8%, conform proiectului Legii bugetului, postat joi seara pe site-ul Minis­terului de Finanţe. Acesta arată că deficitul bugetar este preconizat să ajungă la 2,55% din PIB pe metodologia de calcul cash utilizată de FMI şi la 2,57% din PIB pe metodologia ESA - folosită de Comisia Europeană şi care ţine cont şi de angajamentele bugetare.

Calculat pe ESA, deficitul bugetar este estimat la 2,45% pentru 2020, la 2,23% pe 2021, respectiv 1,8% în 2022, conform Raportului de buget pe 2019.

Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru anul în curs sunt estimate la 341,4 miliarde lei, respectiv 33,4% din PIB. Cele mai mari venituri sunt înregistrate la contribuţiile de asigurări sociale, TVA, accize, impozit pe salarii şi pe venit. Cheltuielile aferente anului curent sunt prevăzute la 367,5 miliarde lei, adică 35,9% din PIB.

"Mi se pare un buget foarte optimist. Cifrele pleacă de la nişte premise optimiste pe partea de venituri", consideră analistul economic Dragoş Cabat, care ne-a precizat: "Creşterea economică, estimată tot la 5,5%, este mare, inflaţia este destul de mică, sub ceea ce prognozează BNR. Cursul la care este calculat bugetul nu este sustenabil. Ca să ajungă la nivelul prognozat de Guvern, leul ar trebui să se aprecieze pe tot parcursul anului 2019, ceea ce nu cred că se va întâmpla.

Totodată, proiectul de buget este constituit pe o rată a încasării veniturilor bugetare mai mare decât s-a obţinut de obicei în ultimii mulţi ani. În 2019, nu mai putem compara cheltuielile din venituri cu ce era în trecut, pentru că au mutat taxele de la angajator la angajat şi, în aceste condiţii, au crescut şi cheltuielile şi veniturile.

Cât priveşte cheltuielile, este frumos să spui că vrei să faci investiţii, dar în realitate lucrările sunt mici şi, din experienţă, după ce că sunt mici, la sfârşitul anului constatăm că s-a realizat doar între 20% şi 80% din proiecte, în funcţie de sectoare.

Ca efect de imagine, acest buget dă bine, este ambalat foarte frumos, dar acesta este avantajul oricărui exerciţiu care se face pe hârtie".

O inflaţie de circa 3,5%-4% pare mai aproape de realitate, este de părere Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA. Acesta ne-a spus că OUG 114/2018 va conduce la creşterea preţurilor în economie: "În condiţiile în care Europa încetineşte creşterea economică, iar noi avem relaţii foarte strânse cu UE, este de văzut Germania, Italia şi Spania, ultimele două găzduind comunităţi foarte mari de români, care, dacă sunt afectaţi, banii pe care îi vor trimite în ţară vor scădea. Aceasta este partea de impact extern. De asemenea, cred că economia României este pe un trend de decelerare, fapt consemnat şi în ultimul raport al BNR. În opinia mea, creşterea economică va fi, anul viitor, între 3% şi 5%. Părerea mea este că avem un risc de procedură de deficit excesiv din partea CE. Ceea ce contează pentru iniţierea unei asemenea proceduri este deficitul de cont curent pe metodologia ESA".

Direcţiile majore de acţiune pentru 2019 vizează creşterea veniturilor populaţiei, investiţii în infrastructură şi susţinerea mediului de afaceri, menţinerea deficitului bugetar în limita de 3% prevăzută de regulamentele europene, măsuri de limitare a cheltuielilor şi evitarea risipei banului public, arată Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022.

La capitolul Investiţii, alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete, înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, pentru finanţarea proiectelor de inves­tiţii ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare principale şi secundare, cum sunt: sănătate, educaţie, apă - canalizare, reţea de energie electrică, şi reţea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport şi locuinţe, dar şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor.

MFP a anunţat că cele mai mari ponderi în Produsul Intern Brut le au cheltuielile cu asistenţa socială, cele de personal şi cele cu investiţiile. Pentru susţinerea investiţiilor publice sunt alocate 46,8 miliarde lei, sanătatea va primi o sumă majorată cu aproximativ 5 miliarde faţă de 2018, ceea ce înseamnă o creştere de 12%, atât în bugetul Ministerului Sănătăţii cât şi în cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, iar educaţia a primit suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul trecut, circa 9,8 miliarde lei, reprezentând o majorare de 47%, pentru acoperirea creşterilor salariale şi pentru investiţii.

În bugetul pentru anul 2019 a fost prevăzută şi alocarea a 2% din PIB pentru apărare, conform angajamentelor asumate faţă de partenerii din NATO, au fost asigurate sumele necesare pentru majorarea cu 15% a pensiilor începând cu luna septembrie şi s-a alocat în bugetele instituţiilor publice suma de 318,8 milioane de lei pentru finanţarea acţiunilor aferente Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Cei mai mulţi bani în plus faţă de bugetul anului trecut îi primesc minis­terele Educaţiei, Transporturilor şi Sănătăţii, în timp ce ministerele pentru Mediul de Afaceri, Comunicaţii şi Energie au alocaţi bani mai puţini faţă de 2018.

Sumele totale care se alocă bugetelor locale din veniturile bugetului de stat şi din subvenţii sunt de 46,6 miliarde lei, cu 22,4% mai mari decât cele de anul trecut, ceea ce reprezintă 60,5% din totalul veniturilor bugetelor locale.

Din colectările de TVA vor fi alocate 11,1 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale, cu 5,4 miliarde lei, respectiv 95%, mai mult decât în 2018.

Din impozitul pe venit colectat la bugetul de stat, 100% se repartizează bugetelor locale, respectiv 22,2 miliarde de lei, comparativ cu 71,5% (15 miliarde de lei) cât s-a repartizat în anul 2018.

Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere va fi compensată doar cu timp liber, după cum au anunţat reprezentanţii MFP. Excepţie de la această regulă fac anumiţi salariaţi din domeniul apărării, siguranţei şi ordinii publice sau personalul cu statut special.

Conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022, în perioada 2019-2021 instituţiile şi autorităţile publice nu vor acorda personalului din cadrul acestora premii, excepţiile făcând sportivii şi colectivele tehnice, studenţii, elevii şi profesorii.

Documentul MFP mai arată că, în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu vor acorda personalului bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă reglementate de Legea 165/2018.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Cotnari
Erfi
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.roRoEnergyOlimpiada ONU 2019
Cabinet de avocat