Traiectoria finanţelor publice ale României indică o schimbare de regim: datoria şi deficitul au depăşit zona de ajustare ciclică şi au intrat într-o logică structurală de constrângere, confirmată convergent de instituţiile oficiale europene şi internaţionale.
Potrivit Comisiei Europene (Raportul de ţară şi Prognoza de toamnă 2025), România se află pe o traiectorie de deficit bugetar persistent, estimat la peste 7-8% din PIB în perioada 2024-2025. Instituţia avertizează explicit că, în lipsa unor măsuri de corecţie credibile, datoria publică va depăşi pragul de 60% din PIB pe termen mediu, prag care activează mecanisme mai stricte de supraveghere în cadrul noului sistem de guvernanţă economică al Uniunii Europene. Acest avertisment mută problema datoriei din zona proiecţiilor abstracte în cea a constrângerilor instituţionale concrete.
Diagnosticul este întărit de Consiliul Fiscal, care arată constant, în Raportul anual, că deficitul bugetar al României este structural, nu ciclic. Creşterea datoriei nu este determinată de o recesiune temporară, ci de un dezechilibru permanent între cheltuieli şi venituri: statul operează cu obligaţii recurente - salarii şi pensii - care depăşesc sistematic capacitatea de colectare fiscală. În aceste condiţii, ajustarea prin revenirea economică devine improbabilă.
Costurile acestei traiectorii sunt deja vizibile în finanţarea datoriei. În Raportul asupra stabilităţii financiare, Banca Naţională a României arată că România plăteşte printre cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană pentru serviciul datoriei publice. Nivelul ridicat al dobânzilor reflectă primele de risc cerute de investitori pentru a compensa deficitele gemene, bugetar şi de cont curent. Această realitate indică o percepţie de risc fiscal care nu mai este tranzitorie, ci integrată în evaluarea pieţelor.
Poziţia agenţiilor de rating confirmă această interpretare. S&P Global Ratings, Moody's şi Fitch Ratings menţin România pe ultima treaptă a categoriei „investment grade”, cu perspectivă stabilă, dar avertizează explicit că orice derapaj suplimentar al deficitului sau lipsa unui plan de consolidare fiscală credibil poate conduce la retrogradarea în categoria „junk”. În acest punct, ratingul nu mai este un scut, ci o linie de demarcaţie fragilă.
Vulnerabilitatea României este accentuată de expunerea la şocuri externe. În concluziile consultărilor pe Articolul IV, International Monetary Fund recomandă o „reducere ambiţioasă a deficitului”, subliniind că România dispune astăzi de un spaţiu de manevră fiscal mult mai redus decât în perioada 2008-2009. FMI notează că nivelul datoriei, raportat la venituri fiscale scăzute - printre cele mai mici din UE ca pondere în PIB - limitează sever capacitatea de absorbţie a unor eventuale şocuri externe.
Această constrângere este amplificată de structura cheltuielilor publice. Datele oficiale de execuţie ale Ministerul Finanţelor arată că aproximativ 80% din veniturile fiscale sunt direcţionate către salarii din sectorul public şi asistenţă socială, în principal pensii. Rigiditatea bugetară rezultată reduce drastic posibilitatea ajustărilor clasice, transformând consolidarea fiscală într-un proces cu costuri sociale şi politice ridicate.
Evaluarea convergentă a instituţiilor indică o concluzie comună: România a epuizat perioada în care datoria putea fi ignorată. Comisia Europeană şi International Monetary Fund cer reforme fiscale structurale, axate pe lărgirea bazei de impozitare şi îmbunătăţirea colectării, în timp ce World Bank avertizează că, fără investiţii consistente în productivitate, realizate în principal prin PNRR, România nu va putea creşte mai rapid decât datoria.
În ansamblu, datele arată că problema datoriei nu mai este una de orizont îndepărtat, ci o constrângere imediată asupra politicilor publice. România intră într-un regim în care ajustarea nu mai poate fi amânată fără costuri crescânde, iar spaţiul de manevră economică se reduce pe măsură ce finanţarea devine mai scumpă, iar opţiunile bugetare mai limitate.




















































Opinia Cititorului