Piaţa petrolului pare să fi transmis deja primul semnal, presiunea asupra preţurilor se mută în jos, potrivit unei analize a lui Dumitru Chisăliţă, preşedinte AEI, remisă redacţiei.
Detensionarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Iran a redus considerabil riscul unor întreruperi ale livrărilor din Orientul Mijlociu, iar acest lucru s-a reflectat rapid în cotaţiile internaţionale.
În acelaşi timp, pe piaţă continuă să ajungă volume importante de ţiţei provenite din rezervele strategice, eliberate în perioada tensiunilor geopolitice. Aceste cantităţi suplimentare, care vor continua să alimenteze piaţa încă aproximativ o lună, menţin oferta peste nivelul cererii şi exercită o presiune suplimentară asupra preţului petrolului.
După revenirea cotaţiei Brent în jurul pragului de 70 de dolari pe baril, există premise ca aceasta să oscileze in luna iulie în intervalul 60-70 de dolari, nivel comparabil cu cel înregistrat în 2025. Pentru consumatori, această evoluţie ridică o întrebare firească: dacă petrolul are astăzi un preţ apropiat de cel din februarie 2026, de ce carburanţii sunt încă mai scumpi la pompă?
Răspunsul este unul economic. Majorările de taxe, stocurile achiziţionate la preţurile ridicate din perioada conflictului şi politica comercială a distribuitorilor au întârziat transmiterea scăderii cotaţiilor internaţionale către consumatorul final. Totuşi, aceste efecte sunt temporare. Pe măsură ce stocurile vechi vor fi înlocuite cu produse rafinate din ţiţei cumpărat la preţuri mai mici, concurenţa dintre distribuitori ar trebui să înceapă să se reflecte şi în preţurile afişate la pompă.
Din acest motiv, luna iulie are şanse mari să aducă o reducere treptată a preţurilor carburanţilor în România. Estimarea AEI este că benzina standard ar putea coborî în intervalul 7,90-8,20 lei/litru, iar motorina între 8,40 şi 8,80 lei/litru până la sfârşitul lunii, în absenţa unor noi tensiuni geopolitice sau a unor modificări fiscale.
Totuşi, această perioadă favorabilă ar putea fi una de scurtă durată.
În aproximativ o lună este de aşteptat ca eliberarea petrolului din rezervele strategice să se încheie. Următoarea etapă va fi refacerea acestor stocuri, ceea ce înseamnă că statele vor reveni în piaţă ca importanţi cumpărători de ţiţei. Practic, sursa suplimentară de ofertă va dispărea exact în momentul în care cererea ar putea începe să crească.
Dacă această evoluţie va coincide cu o producţie insuficient majorată din partea OPEC+ şi cu menţinerea unui consum mondial ridicat, echilibrul pieţei se poate schimba din nou. În acest scenariu, cotaţia Brent ar putea reveni în intervalul 75-80 de dolari pe baril, cu efecte directe asupra costului carburanţilor.
Prin urmare, ieftinirea estimată pentru luna iulie nu trebuie privită ca începutul unui trend descendent de durată, ci mai degrabă ca o oportunitate creată de un context internaţional favorabil. Din august şi, mai ales, în toamnă, există premise ca presiunea asupra preţurilor să reapară, inclusiv pe piaţa din România.
Piaţa petrolului indică în prezent o direcţie descendentă, iar această tendinţă ar trebui să se reflecte în preţurile de la pompă în următoarele săptămâni. Însă fereastra de ieftinire ar putea dura doar o lună. Dacă actualul surplus de ofertă va fi înlocuit de o nouă creştere a cererii mondiale, ciclul se poate inversa rapid, iar preţurile carburanţilor ar putea reintra pe un trend ascendent înainte de sfârşitul verii.
























































Opinia Cititorului