Proiecte în faza de intenţie de 1,5 miliarde euro pentru 2012

     *  Interviu cu doamna Andreea Paul Vass, consilier pe probleme economice al premierului Emil Boc
     Reporter: Ce proiecte de investiţii străine se află, în prezent, în desfăşurare în ţara noastră?
     Andreea Paul Vass: La finalul anului 2011, în lunile octombrie-noiembrie, au fost lansate şase proiecte majore de investiţii, în valoare de aproape 190 milioane euro, care au condus la crearea a 1930 de locuri de muncă. Este vorba despre patru companii americane ("Toro", "Honeywell Friction", "Delphi Diesel" şi "Flextronix"), o companie din Japonia (Yazaki) şi una din Grecia ("Olympus Dairy Ind"). Sectoarele au fost diverse, pornind de la indus­tria alimentară, până la electronica în domeniul medical, însă preferat a rămas sectorul componentelor auto.
     În plus, pe parcursul anului 2011, Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS) a monitorizat 20 de proiecte de investiţii aflate în faza de intenţie, semnificative ca valoare şi ca număr de locuri de muncă ce urmează să fie create. Semnalele din exterior arată România ca o ţară favorabilă investiţiilor. Aceste proiecte au apărut pe fondul unui context economic internaţional fragil, marcat de volatilitate financiară crescută, apetit scăzut pentru risc şi perspectiva prelungirii efectelor actualei crize în zona euro. Tot în această perioadă, ratingul României a fost revizuit în sens pozitiv în categoria recomandată pentru investiţii, în timp ce majoritatea statelor europene au intrat într-o cascadă a retrogradărilor de rating.
     Statul nu stă pe banca de rezervă. Sprijinim proiectele mari de investiţii prin scheme speciale de ajutor de stat. 19 proiecte de investiţii au fost realizate în perioada 2009-2011. Asta înseamnă 4.433 locuri de muncă nou create printr-un ajutor de stat de 229,13 milioane euro. Pentru anul acesta, 2012, am alocat 850 milioane lei pentru a susţine în continuare şi alte investiţii.
     Ultimii ani nu au fost uşori nici pentru noi, nici pentru economia mondială. Cea mai severă criză financiară din ultimii 60 de ani a avut un impact puternic şi semnificativ asupra fluxurilor de investiţii străine directe. Investitorii străini au preferat să aştepte limpezirea situaţiei financiare înainte de a decide şi de a pătrunde pe piaţă. Europa se cutremură încă - nu demult, ratingurile a 9 ţări europene au fost retrogradate, ceea ce plasează întreaga regiune sub semnul incertitudinii.
     Deşi am încheiat un an în care volumul investiţiilor a rămas în continuare în scădere faţă de anul precedent, România se află în faza de tes­tare. Testare din partea investitorilor, care vor să vadă dacă ne vom respecta promisiunile. Dacă stabilitatea macroeconomică nu este doar pe hârtie. Faptul că un an de zile ne-am abţinut de la cheltuieli nechibzuite, că am obţinut un deficit bugetar de 4,2%, sub ţinta stabilită pentru anul 2011, că am câştigat lupta cu inflaţia şi am reuşit o creştere economică între 2,3-2,5% anul trecut dovedesc că suntem res­ponsabili şi că nu vom renunţa.
     Reporter: Care sunt termenele de finalizare ale acestor proiecte?
     Andreea Paul Vass: De la caz la caz, termenele de finalizare pot varia de la unu la trei ani. Concretizarea lor depinde de câştigarea competiţiei care se dă pe fiecare listă scurtă a ţărilor analizate pentru localizarea fiecărei investiţii, de menţinerea rolului nostru de centru de stabilitate economică în regiune, înconjuraţi fiind de epicentre de turbulenţă, cum sunt de pildă Grecia sau Ungaria, dar şi de dinamica şi riscurile specifice sectorului res­pectiv. Premierul are întâlniri periodice cu potenţialii investitori străini, dar şi cu cei deja prezenţi pe piaţă, pentru a identifica succesele şi barierele investiţionale. Este un demers esenţial pentru a asigura condiţiile optime de operare şi extindere a companiilor şi pentru a evita ca proiectele noi să fie amânate.
     Reporter: Ce valori estimative au aceste proiecte?
     Andreea Paul Vass: Avem proiecte în fază de intenţie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde euro. Ca dimensiune, valoarea lor se situează aproape de nivelul investiţiilor străine directe atrase de România în primele 11 luni din anul 2011, care se ridică la 1,6 miliarde euro. Deşi per total nivelul investiţiilor s-a diminuat, România rămâne atractivă pentru companiile de anvergură, al căror comportament nu este de a se retrage de pe piaţă la prima barieră investiţională, şi care vizează dezvoltarea de proiecte pe termen lung. Acestea sunt semnalele care transmise de către reprezentanţii mediului de afaceri internaţional şi de investitorii care s-au arătat interesaţi de ţara noastră.
     Reporter: Care este impactul aşteptat al acestor proiecte în privinţa creării de locuri de muncă?
     Andreea Paul Vass: Estimările CRPCIS arată că vor fi create în jur de 10.000 de noi locuri de muncă, fără a le număra pe cele obţinute în domeniile conexe. Impactul social va fi însă unul semnificativ.
     Reporter: În ce stadiu se află procesul investiţional în proiectele prioritare care urmează să se desfaşoare în parteneriat public-privat? Au existat contacte cu investitorii străini în privinţa realizării acestor proiecte?
     Andreea Paul Vass: 2012 este anul fondurilor europene şi al Parteneriatelor Public- Private. Dacă până acum părţile s-au obişnuit cu legislaţia şi au început să investigheze piaţa, din acest an demersurile vor începe în forţă. Ministerele şi-au stabilit priorităţile pentru perioada care urmează. Pe agendă se află proiectul AGRI (n.r. interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România), centrala Tarniţa Lăpuşteşti, realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, termocentrala Doiceşti, ca să dau doar câteva exemple. Ele sunt completate de proiectele din infrastructură, dezvoltare regională sau justiţie. În unele cazuri, paşi importanţi au fost deja realizaţi, iar contactele cu investitorii au fost substanţiale. Ca parte publică, am fost deschişi de fiecare dată discuţiilor cu potenţialii investitori, fie că a fost vorba de vizite în ţara de origine a investitorilor, fie că am participat la evenimentele tematice organizate la noi în ţară. De pildă, pentru proiectul privind Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, delegaţia română prezentă la Beijing la a XXI-a sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno - Chineză de colaborare economică, a înmânat în toamnă documentaţia pentru depunerea unei oferte angajante către firma "China Guangdong Nuclear Power Group". Proiectul Termocentralei Doiceşti este în stadiu avansat, negocierile cu "China Huadian Engineering Co." fiind în plină des­făşurare. Spaţiul rămâne larg des­chis şi iniţiativelor autorităţilor publice locale.
     Reporter: Vă mulţumesc! 

     *  Anul trecut - investiţiile străine directe, în scădere cu peste 35%
     Investiţiile străine directe (ISD) în ţara noastră la 30 noiembrie 2011 au fost de 1,639 miliarde euro, în scădere cu 36% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, potrivit datelor BNR. Acestea un finanţat în proporţie de 38,7% deficitul de cont curent. La finalul lunii noiembrie, stocul de ISD pentru anul trecut a crescut cu 339 milioane euro faţă de luna precedentă. Cel mai mare flux lunar de investiţii străine directe pentru anul trecut, de 356 de milioane de euro, a fost înregistrat în luna mai, conform raportului Băncii Centrale.
     Cele mai mari investiţii de tip greenfield (începute de la zero) din ţara noastră finalizate anul trecut au o valoare de 232 milioane euro şi au creat peste 1.200 de locuri de muncă, potrivit Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS). Compania sud-coreeană "ShinHeung", unul dintre principalii furnizori ai "Samsung", a investit 30 de milioane de euro într-o hală industrială la Oradea, având peste 450 de angajaţi la momentul deschiderii. Oficialii companiei coreene au declarat că vânzările estimate în 2011 se vor ridica la peste 40 milioane de euro, iar numărul de angajaţi va ajunge la 700. Previziunile pentru anul 2012 sunt de 60 milioane de euro vânzări şi peste 900 de angajaţi.
     Compania americană "International Automotive Components (IAC)" a investit 58 de milioane de euro într-o unitate de producţie a componentelor auto la Balş, în judeţul Dolj şi a creat 400 de locuri de muncă, potrivit CRPCIS. "IAC" este primul furnizor din industria auto care a început construcţia "de la zero" a unei unităţi de producţie în ţara noastră, ca să susţină operaţiunile "Ford" de la Craiova. Guvernul a sprijinit acest proiect printr-un ajutor de stat în valoare de 17 milioane de euro, care va fi acordat în mai multe tranşe. Fabrica urmează să devină complet operaţională în prima parte a acestui an, potrivit reprezentanţilor companiei, care au precizat că au livrat deja primele comenzi către "Ford". În privinţa anticipărilor pentru acest an, domniile lor ne-au declarat: "Ne aşteptăm la o creştere semnificativă în regiunea est-europeană odată cu deschiderea centrului de excelenţă de la Balş. Investiţia alimentează un proiect strategic în România, care va genera sute de noi locuri de muncă în cadrul furnizorilor şi a altor companii din regiune. IAC a reuşit să supravieţuiască în ultimii doi ani, care au fost cei mai grei pe care industria i-a întâlnit până acum şi observăm o revenire a creşterii consumului. Până în prezent, suntem foarte mulţumiţi să avem o unitate la Balş şi să putem să susţinem operaţiunile Ford din Craiova".
     "The Toro Company" a deschis o fabrică ce urmează să producă microsisteme de irigaţii pentru cultivatorii de legume, terenuri agricole, livezi si podgorii din Europa de Est în valoare de 20 de milioane de euro, aceasta fiind prima investiţie de tip greenfield a companiei americane de la înfiinţarea sa, în 1914. Conform unui document al CRPCIS, fabrica angaja 100 de oameni la momentul deschiderii. Decizia de a investi în România a fost influenţată pozitiv, potrivit reprezentanţilor companiei, de suportul oferit de Guvernul României prin intermediul schemei de ajutor de stat, în valoare de 9 milioane de euro, aprobată de Ministerul Finanţelor.
     Compania portugheză "Prio" a investit 120 de milioane de euro într-o de extracţie a uleiurilor vegetale la Lehliu Gară, în judeţul Călăraşi. Fabrica are în componenţa sa 15 silozuri verticale, cu o capacitate de stocare individuală de 10.000 de metri cubi şi două laboratoare de analiză şi procesare a seminţelor.
     Capacitatea de producţie este de 316.000 tone de ulei şi 340.000 tone de şprot, volume atinse la un ritm al activităţii de 8.000 de ore pe an. La inaugurare, unitatea avea 90 de angajaţi şi intenţiona să crească numărul acestora la 200.