Agenţia Naţională de Integritate trasmite că propunerea conform căreia "calitatea de parlamentar este incompatibilă cu cea de preşedintele, vicepreşedinte, director, administrator, membru CA al societăţior comerciale doar în cazul în care acestea desfăşoară activităţi comerciale conform documentelor ANAF" poate afecta angajamentele asumate de ţara noastră prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
"Propunerea legislativă pentru modificarea art. 82, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 161/2003 (http://www.senat.ro/legis/lista.aspx?cod=18795), prin care se intenţionează adoptarea unei prevederi legale care să condiţioneze existenţa stării de incompatibilitate, în cazul senatorilor şi deputaţilor, de desfăşurarea unor «activităţi comerciale ce rezultă din documentele A.N.A.F.», poate fi considerată o piedică pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în România şi care poate genera efecte negative asupra transparenţei şi legalităţii procesului decizional, afectând, totodată, angajamentele asumate de România prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare", se arată într-un comunicat al ANI.
În forma actuală, art. 82, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 161/2003 prevede următoarele: "Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile [...]".
Prin amendamentele aduse de iniţiatori, textul sus-menţionat este propus spre modificare, astfel: "Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale ce rezultă din documentele ANAF, inclusiv băncile [...]".
De asemenea, prin amendamentul adoptat cu majoritate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din cadrul Senatului României, se propune următoarea modificare la acelaşi text de lege: "Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcţia de preşedinte vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale care desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale organizate ce constau în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri, comerţ ori prestarea de servicii ca şi contribuabili activi în sensul reglementărilor din Codul Fiscal, inclusiv băncile [...]". Astfel, la data de 16 iunie 2016, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din cadrul Senatului României a supus spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului, raportul de admitere, cu amendamente, a propunerii legislative.
În forma actuală a art. 82 din Legea nr. 161/2003, legiuitorul a stabilit foarte clar care sunt incompatibilităţile aplicabile calităţii de parlamentar, neavând nicio relevanţă dacă acesta a exercitat, în fapt, calitatea care îi aduce starea de incompatibilitate raportat la calitatea de parlamentar, a desfăşurat sau nu vreo activitate în cadrul societăţii comerciale, sau dacă respectiva societate comercială a realizat sau nu a realizat vreun venit.
ANI consideră că nu se poate exercita, în deplină legalitate, o funcţie de demnitate publică care obligă la respectarea principiului interesului naţional, dacă în acelaşi timp persoana este angrenată şi are interese şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea acestor două calităţi, respectiv cea de parlamentar şi cea de persoană deţinând anumite calităţi în cadrul unei societăţi comerciale, ar duce la atingerea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept.
Mai mult, instituţia opinează că nu se justifică promovarea unui act normativ care are ca efect aducerea în legalitate a unei situaţii de incompatibilitate, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanţelor de judecată există litigii având ca obiect incompatibilitatea prevăzută de art. 82 din Legea nr. 161/2003, litigii în care instanţele de fond au menţinut ca temeinice actele emise de Agenţia Naţională de Integritate, în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor legale.