"Antreprenorul român face faţă astăzi competiţiei pe pieţele externe"

A consemnat ADELINA TOADER
Ziarul BURSA #Companii /

"Antreprenorul român face faţă astăzi competiţiei pe pieţele externe"

(Interviu Ştefan Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat) 

Mediul de afaceri este astăzi dinamic şi oferă oportunităţi de dezvoltare antreprenorilor din ţara noastră, ţinând cont că economia noastră este pe un trend ascendent, potrivit domnului Ştefan Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Domnia sa ne-a acordat un interviu în cadrul căruia ne-a vorbit despre programele prin care Guvernul încearcă să susţină antreprenorii autohtoni, dar şi despre bugetul ministerului şi despre domeniile de viitor din ţara noastră.

Reporter: Cum a evoluat mediul de afaceri din ţara noastră în ultimii ani şi cum arată el astăzi?

Ştefan Radu Oprea: Mediul de afaceri din ţara noastră este unul dinamic. Evoluţia antreprenorului român din perspectiva internaţionalizării a devenit o realitate. Putem vorbi astăzi despre investiţii ale capitalului româ­nesc în zone precum Maroc, Algeria, SUA. Select USA, programul Guvernului American de atragere a investiţiilor, a beneficiat anul trecut de cea mai mare participare ca număr de companii din Europa, delegaţia Româ­niei fiind cea mai numeroasă şi a cincea din lume. Este evident că antreprenorul român s-a maturizat, poate să facă faţă competiţiei pe pieţe externe şi internaţionalizarea este unul dintre programele cheie pe care le dezvoltăm astăzi în cadrul Ministerului.

Prezentarea oportunităţilor de a investi în alte ţări are loc şi prin intermediul International Business Forum, seminariile de promovare lansate anul trecut, unde participă peste 50 de reprezentanţi ai diverselor state, ambasadori şi nu numai.

De asemenea, promovăm poveşti de succes ale antreprenorilor care reuşesc să iasă din zona de confort, şi mă refer aici la Europa, unde modul de a face afaceri este uşor, fără mari probleme. Unde dorim să fim prezenţi este în zona pieţelor tradiţionale şi aici mă refer la acele ţări unde produsul românesc încă este cunoscut pentru calitatea lui şi aş spune zona Africii - Magrebul şi Golful sau zona asiatică.

Cum sprijinim companiile? Prin două programe de promovare a exporturilor. Avem un program de promovare a exportului în care asigurăm participarea sub brand de ţară la târguri şi expoziţii internaţionale, împreună cu consiliul de export, adică asociaţiile patronale reprezentative care sunt în acest consiliu de export propun destinaţiile în care acestea să aibă loc, iar Guvernul României finanţează acest program.

Internaţionalizarea este programul prin care ne adresăm de data aceasta companiilor care vor să participe la târguri şi expoziţii în nume propriu, brand propriu cu accent pe zonele pieţelor tradiţionale aşa cum vă spuneam. Trebui să amintesc că internaţionalizarea a fost transformată anul trecut, iar acum este complet digitalizat contactul dintre beneficiar, antreprenor şi reprezentanţii ministerului, este exclus, este o procedură transparentă, simplă şi foarte uşor de decontat, este vorba de o sumă forfetară de 25.000 de ron pentru participare la târguri şi expoziţii şi 10.000 de ron pentru participare la misiune economică.

Legat de povestea de succes aş vrea să amintesc aici de pagina noastră de facebook "Internationalizare oficial", unde îi invit pe antreprenori să vadă că într-adevăr lucrurile se întâmplă. Aici se regăsesc poveştile de succes ale celor care au participat în acest program de Internaţionalizare.

Reporter: Care credeţi că sunt domeniile de business de viitor în ţara noastră?

Ştefan Radu Oprea: IT-ul este cu certitudine un domeniu extrem de dinamic. Cred că sunt aici în jur de 300.000 de it-işti care lucrează astăzi în ţara noastră, în diverse zone. Indus­tria auto cu toate domeniile conexe, cu producătorii de componente pentru industria auto, este cel mai dinamic sector de export al României. Însă, dacă ne uităm în structura PIB-ului, faptul că peste 30% avem o componentă indus­trială puternică spune foarte mult şi lucrul acesta l-am discutat mult în Germania. Structurile economiilor noastre sunt compatibile, de aici probabil şi faptul că 22% din exporturile noastre merg către Germania, asta înseamnă că industriile noastre sunt interconectate foarte puternic.

Industria inovativă, industria 4.0, partea de inteligenţă artificială cu certitudine va fi de viitor şi din fericire, în România, mediul antreprenorial generează campioni în această direcţie. Mă refer aici la Uipath care sunt capitalizaţi la peste 3 miliarde de euro astăzi, ei fac robot softwer şi cred că în partea aceasta de industrii creative România are o mare şansă din punct de vedere al competitivităţii.

Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare ale ţării noastre în ceea ce priveşte antreprenoriatul?

Ştefan Radu Oprea: Într-o economie de piaţă care a crescut în 2017 cu 7%, iar anul trecut cu 4,1% şi ţinând cont de faptul că tendinţa de creştere economică se va menţine şi anul aces­ta, deşi Europa nu a crescut atât de mult, înseamnă că există o oportunitate foarte mare pentru antreprenorii români. O piaţă care este în creştere oferă mult mai mult loc celor care vor să-şi dezvolte afacerile. În acelaşi timp există şi un dialog susţinut la nivelul Guvernului şi politicile publice le dis­cutăm şi le analizăm împreună cu mediul de afaceri, în beneficiul şi conform nevoilor mediului de afaceri. Aş da câteva exemple concrete - legea prevenirii, care vine şi schimbă fundamental raportul stat-antreprenor, modul în care statul priveşte antreprenorul, sunt peste 400 de articole din 70 de legi pe care orice antreprenor le poate găsi pe site-ul prevenirie.gov.ro pentru că este puţin probabil că va reţine cineva toate cele 400 de articole pe de rost. Acesta este un site pe care ministerul nostru îl pune la dispoziţia antreprenorilor ca instrument de lucru. Aici organul de control trebuie să vină să îndrume, să facă un plan de conformare şi abia apoi, dacă nu există bună credinţă, vine amenda. Apoi avem schema de ajutor de stat, o altă lege care a suferit modificări în conformitate cu nevoile reale ale antreprenorilor şi vorbesc aici de scăderea pragului investiţiei de la 10 milioane la 1 milion de euro. Este o schemă deschisă tot timpul anului, este un proces continuu, este o lege care a fost simplificată şi astfel de la primirea aprobării formale poţi începe investiţia, nemaifiind nevoie să aştepţi 6 - 8 luni până la semnarea contractului, cum era până la data modificării. Dacă vă uitaţi pe site-ul ministerului finanţelor veţi vedea că sunt forte multe companii româneşti care beneficiază de schema de ajutor de stat, lucru care nu se întâmpla înainte, să nu uităm că aproape 99% din numărul total al companiilor sunt întreprinderi mici şi mijlocii în Europa şi au produs 85% din locurile de muncă în ultimii 5 ani. Lucrul acesta se întâmplă şi în Româ­nia, astăzi. Atunci când vorbim despre antreprenorul român marea majoritate sunt cei care reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii.

Reporter: Cum încurajează statul antreprenorii din ţara noastră? Cum decurge Programul Start Up Nation?

Ştefan Radu Oprea: Avem mai multe programe, ca de exemplu microindustrializarea (450.000 lei alocaţie financiară rambursabilă, 10% cofinanţare); creşterea serviciilor de piaţă şi a capacităţilor comerciale (250.000 lei alocaţie financiară rambursabilă, 10% cofinanţare); femeia antreprenor; Empetrec - program de educaţie pentru dezvoltare managerială; program pentru meşteşugari şi artizani.

În plus, anul acesta avem un acord cu Bursa de Valori Bucureşti şi deja am început prezentarea oportunităţilor de finanţare prin intermediul BVB care se adresează întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că piaţa secundară AeRo chiar oferă această posibilitate. Primul seminar a avut loc la Cluj, următorul va fi la Ploieşti pe 22 martie. În total vor fi 9 astfel de seminarii în cursul anului în care suntem alături de BVB şi explicăm antreprenorilor, IMM-urilor oportunităţile de a te lista pe bursă.

Legat de Start Up Nation, în ediţia din 2017 am avut peste 19.000 de aplicanţi, 10.000 de proiecte au fost selectate, 8.444 încheiate, 7159 de companii care au depus cererea de plată şi au fost finanţate în integralitate, iar astăzi produc profit pentru ei şi pentru economia românească. Pentru Start Up Nation, ediţia din 2018, au fost depuse 33.514 de proiecte, iar acum suntem în etapa de analiză. Au fost repartizate la agenţiile regionale câte 1.400 de proiecte, vrem să analizăm 13.000 într-o primă etapă astfel încât să reuşim să încheiem 10.000 de contracte anul acesta. Am analizat şi am învăţat foarte mult din ediţia de anul trecut şi în acelaşi timp am cunoscut şi ceea ce înseamnă paradoxul Start Up Nation - cu cât este succesul mai mare al unui program, cu atât şi cei care vor fi dezamăgiţi că nu au primit finanţare este mai mare. Dacă anul trecut în ediţia din 2017, vorbeam de 9000, anul aces­ta vorbim de 23.514 de antreprenori, care nu vor intra în program. Este până la urmă un concurs. Acestora le trans­mit că un antreprenor nu cedează niciodată, să aibă încredere în ideile lor şi să lupte pentru ca ideea să devină afacere. Sunt convins că, din această perspectivă, Start Up Nation este un succes pentru că esenţa programului este de retrezire a spiritului antreprenorial, şi faptul că au fost 33.514 de persoane care au depus idei de afaceri, planuri, arată că acest spirit antreprenorial este viu în România şi că există încredere în program. Vor fi şi alte programe şi alte surse de finanţare pentru diversele idei de afaceri. Lucrăm acum la legea incubatoarelor de afaceri, ea există, dar ne dorim să o modernizăm, încercăm să o facem mult mai utilă mediului de afaceri. Acum este într-un proces de avizare interinstituţională, deci o să intre în Guvern într-un timp foarte scurt. Lucrăm la legea business engine, şi aceasta există, dar dorim să o facem să răspundă nevoilor reale ale mediului de afaceri de astăzi şi la legea finanţării participative, crowdfunding aşa cum este cunoscută.

Reporter: Ce solicitări vin din partea antreprenoarelor la Guvern şi în ce măsură reuşiţi să ţineţi cont de ele?

Ştefan Radu Oprea: Lipsa forţei de muncă este una dintre principalele probleme, alături de birocraţie. La birocraţie avem un răspuns foarte uşor - simplificarea. Şi cred că este un cuvânt cheie pe care îl găsim în activitatea tuturor miniştrilor de astăzi. Şi avem exemple de legi simplificate, ca de pildă legile achiziţiilor publice, legea parteneriatului public-privat care vin şi aduc schimbări profunde în mentalitatea şi în abordarea activităţii de reglementare.

Pentru rezolvarea problemei lipsei forţei de muncă este un mix de politici publice. Cel mai important consider că este aici stabilizarea forţei de muncă. Creşterea salariului minim, creşterea salariilor cu precădere în anumite sectoare cum este cel medical, în învăţământ sau măsurile luate pentru facilităţi fiscale în IT sau constructori, adică scutirea de impozit pe salariu sunt câteva din măsurile care vin să stabilizeze în primul rând forţa de muncă. Apoi ne uităm către învăţământul dual, care înseamnă pregătire profesională în conformitate cu nevoile reale ale mediului de afaceri, de calificare a forţei de muncă, şi pentru care există o agenţie la nivel guvernamental, aflată în subordinea directă a doamnei premier şi care urmează un model german.

O altă măsură este mărirea contingentului pentru muncitorii din zonele non-UE, pentru care am avut o vizită de lucru în Vietnam alături de premier, ministrul comerţului şi al economiei, şi am convenit să simplificăm procedurile pentru a aduce muncitori din Vietnam. În vederea acestui fapt, ministrul Muncii din Vietnam a venit la noi în ţară şi a semnat un memorandum cu colegul meu, Marius Budăi, ministul Muncii. Astăzi lucrurile sunt foarte simple din această perspectivă. Nu mai avem salariu mediu pe economie, ci poţi încadra muncitorii aduşi din afară la salariu minim pe economie, costurile au scăzut substanţial, fiind undeva la 100 de euro. Avem un dialog foarte eficient cu mediul de afaceri pentru a prezenta posibilităţile de a recruta personal din ţările non-UE.

Reporter: Bugetul alocat Ministerului pentru anul acesta este cu aproape 30% mai mic. Va fi suficient pentru toate proiectele din cadrul ministerului?

Ştefan Radu Oprea: Este doar în aparenţă un buget mai mic. Este un buget care răspunde nevoilor şi programelor pe care Ministerul le gestionează. Oricare program din cadrul ministerului astăzi are un grafic de resurse umane, un grafic financiar şi un grafic de timp şi atunci, din experienţa anului 2017, am înţeles că nevoia de credite bugetare este în ultima parte a anului pentru programul Start Up Nation. Acum suntem în etapa de analiză şi de încheiere de contracte, apoi antreprenorii lansează comenzile pentru echipamente şi vin la decontare finală undeva în lunile octombrie-noiembrie- decembrie, deci în ultimul trimestru. Şi atunci, bugetul Ministerului Mediului de Afaceri, Comerţului şi Antreprenoriatului cuprinde astăzi cele 2 miliarde de lei, credite de angajament pentru că acolo este valoarea cea mai mare şi care a influenţat "scăderea" bugetului per ansamblu. Avem credite de angajament suficiente pentru a putea încheia contractele pe 10.000 de proiecte şi credite bugetare suficiente pentru a da avansul dacă este cazul, aşa cum există posibilitatea pe proceduri anul acesta, în Start Up Nation. Nu există nicio problemă legată de finanţare, ne aşteptăm ca la rectificare să mai primim bani şi programul să-şi urmeze cursul normal aşa cum a fost el convenit cu antreprenorii. Întotdeauna, nu uit că banii costă. Ei presupun costuri financiare şi atunci, atâta timp cât România se împrumută pentru că avem un deficit bugetar, cred că misiunea miniştrilor este de a fi res­ponsabili, şi de a-şi gestiona bugetele astfel încât să aibă creditele bugetare atunci când proiectele sau programele ajung la maturitate, adică atunci când este nevoie.

Reporter: Credeţi că oamenii de afaceri au încredere în statul român?

Ştefan Radu Oprea: Da, cred că au încredere în statul român. O măsură este chiar programul Start Up Nation. În momentul în care creşterea este atât de dinamică, acest lucru arată că într-adevăr există încredere. O a doua măsură pe care o am este faptul că atunci când mergem în misiunile economice, în străinătate, oamenii de afaceri doresc şi sunt prezenţi alături de reprezentanţii Guvernului. Încercăm să-i sprijinim activ, ulterior, prin reţeaua consilierilor economici pentru a-şi putea consolida prezenţa pe pieţele res­pective şi mă uit la dinamica solicitărilor pentru astfel de reprezentări şi sprijin şi ea este foarte mare. Lucrul acesta îmi transmite că există încredere în Guvernul României.

Reporter: Predictibilitatea şi stabilitatea sunt principalele lipsuri de care se plâng, în prezent, oamenii de afaceri. De unde credeţi că a apărut această problemă şi cum ar putea fi ea rezolvată?

Ştefan Radu Oprea: Predictibilitatea este o nevoie pe care o au oamenii de afaceri constantă oriunde am fi în lume. Sunt măsuri care au fost anunţate sau discutate mai puţin cu oamenii de afaceri la început. Măsuri care au fost şi sunt foarte amplu discutate apoi, dar părerea mea personală este că în anumite situaţii speciale şi măsurile trebuie să fie deopotrivă. A fost foarte discutată Ordonanţa 114, unde cred că ar trebui spus că spiritul ei, pentru că o lege are întotdeauna spirit şi literă, este legat de nevoia de a impozita profiturile acolo unde se realizează. Ar trebui spus, pentru că se uită sau se omite, în dialogul public că nevoia aceasta nu este o invenţie a României, este un subiect discutat în OECD, acolo a început totul, base erosion and profit shifting (eroziunea bazei de impozitare şi eroziunea profiturilor - BEPS) acesta a fost subiectul. Apoi, s-a discutat în Parlamentul European foarte mult acest subiet şi ca urmare s-a aprobat directiva 11/64 pe care şi noi am transpus-o în legislaţia din România. În plus, sunt numeroase exemple de politici publice ale altor state care au venit cu măsuri similare celor adoptate de Guvernul României. În esenţă, este vorba de nevoia de a avea o impozitare onestă şi de a plăti impozitul pe profit acolo unde el se realizează.

Reporter: Odată cu adoptarea aces­tei OUG 114 aţi sesizat amânări ale proiectelor sau stopări ale unor inves­tiţii anunţate?

Ştefan Radu Oprea: Anul trecut, atunci când directiva 11/64 a fost adoptată şi când au fost luate măsuri ale trecerii taxelor de la angajator la angajat a fost aceeaşi imensă rumoare că nu vor fi investiţii. Anul trecut am avut cea mai mare cifră a investiţiilor străine directe, aproape 5 miliarde euro - 4,9 mai exact, după criza din 2008. Ceea ce arată că România este una dintre destinaţiile căutate de către investitorii străini prin politicile publice pe care Cabinetul Dăncilă le pune la dispoziţia mediului de afaceri şi cred că această tendinţă va continua şi anul acesta prin prisma portofoliului de solicitări pe care le avem în direcţia Invest România din cadrul ministerului.

Cred că marile decizii de investiţii, sau cel puţin în portofoliul de clienţi pe care noi îi avem astăzi, nu am văzut nicio problem.

Reporter: Cum încercaţi să atrageţi investiţii importante în ţara noastră?

Ştefan Radu Oprea: Există o strategie şi o politică închegată la nivelul Ministerului şi lucrurile se desfăşoară şi prin intermediul reţelei de consilieri economici care au în mandatul fiecăruia dintre ei ca ţintă atragerea de inves­tiţii străine. Am făcut foarte multe prezentări cu parteneriatul public-privat. Spre exemplu, una dintre teme a fost de a promova şi de a face cunoscută legea parteneriatului public-privat şi a oportunităţilor de a fi prezenţi în ceea ce aţi văzut în ofensivă, aşa cum îi spun eu, doamnei premier, în vizitele de lucru pe care domnia sa le-a avut în ţările din zona Golfului şi nu numai. Este o politică guvernamentală structurată care ţine de cadrul legislativ. Schema de ajutor de stat, toate celelalte facilităţi fiscal legate de muncă, de legea uceniciei, legea care permite sau îi încurajează pe cei care doresc să vină la o distanţă mai mare de 50 de km, legea care încurajează partea pe ligislaţie a muncii în momentul în care debutezi sau în ultimii cinci ani înainte de pensie primeşti din partea Guvernului un ajutor. Este mereu un mix de politici publice. Povara fiscal este mică în România, dacă nu mă înşel este a doua cea mai mică din Europa. Este un mix de politici publice pe care le ducem pentru a atrage investitorii, dar există şi o strategie foarte bine închegată. Cei mai mulţi investitori vin pe IT, în industria auto, şi partea de energie este într-o mare dezvoltare astăzi, dar şi în turism, sănătate şi agricultură sunt investiţii.

Reporter: Cât de greu sau uşor consideraţi că este astăzi să-ţi dezvolţi o afacere de succes în ţara noastră?

Ştefan Radu Oprea: Dacă ne uităm la faptul că România are deja două companii unicorn, ceea ce înseamnă capitalizare peste un miliard de euro, şi mergem în comparaţie cu celelalte state europene, putem trage concluzia că avem un mediu prietenos şi există uşurinţă în a putea înfiinţa şi dezvolta o firmă. Din experienţa mea ca antreprenor, nimic nu este simplu, întotdeauna trebuie să lupţi pentru ideile tale, pentru că întotdeauna va exista competiţie. Succesul este dat de capacitatea de a inova, de a îmbunătăţi încontinuu serviciile, procesele, produsele, fiecărui antreprenor. Ceea ce ne dorim ca minister este ca împreună cu mediul de afaceri să găsim cele mai bune soluţii pentru crearea cadrului legislativ care să ducă la acel ecosistem într-adevăr prietenos cu antreprenorii.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.roRoEnergyOlimpiada ONU 2019
Cabinet de avocatTMPS