ARB ŞI CPBR: Instituţiile de credit respectă legislaţia şi reglementările ţării

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) doresc să aducă la cunoştinţa opiniei publice că instituţiile de credit membre respectă legislaţia şi reglementările ţării, conform unui comunicat trimis Redacţiei. Instituţiile de credit au acţionat în desfăşurarea activităţii în conformitate cu legile în vigoare şi cu cerinţele impuse de autorităţile de supraveghere şi reglementare naţionale şi internaţionale. Instituţiile de credit operează într-un cadru reglementat, iar înregistrările contabile sunt validate de auditori independenţi cu reputaţie.

Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare promovează un dialog deschis şi constructiv cu autorităţile. Ele vor solicita organizarea unor sesiuni de lucru cu Ministrul Finanţelor Publice pentru a prezenta poziţia şi argumentele comunităţii bancare şi a înţelege priorităţile şi provocările instituţiei publice.

Rezultatele financiare ale sistemului bancar din ultimii ani au fost influenţate de efectele crizei economice, măsurile impuse pentru întărirea rezilienţei sectorului, de reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, reducerea dobânzilor şi schimbarea modului de calcul prin conversia la standardele internaţionale de raportare financiară din 2012.Măsurile s-au bazat pe reglementările Băncii Naţionale a României şi ale Autorităţii Bancare Europene vizând desfăşurarea activităţii bancare şi standardele internaţionale de raportare financiară. Totodată, provizioanele se înregistrează conform standardelor internaţionale de contabilitate.

Sistemul bancar românesc a demonstrat stabilitatea structurală pe parcursul crizei şi în perioada post-criză, prin menţinerea la nivel adecvat a indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate. Indicatorul de lichiditate imediată era de 40% la finalul lui 2016, iar cel de solvabilitate la nivelul sistemului bancar era de 19,80% la finalul lui martie 2017. Menţinerea indicatorului de solvabilitate peste dublul pragului minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR, de 8%, s-a făcut ȋn principal prin aport de capital suplimentar din partea acţionarilor. În 2008-2016, capitalul social a fost majorat de către bănci cu 3,5 miliarde euro. În perioada crizei economice, ţara nu a fost nevoită să sprijine cu bani publici sectorul bancar, potrivit comunicatului.

Contribuţia sectorului bancar la stabilitatea financiară a României a fost substanţială şi efectivă pentru menţinerea expunerilor financiare în ţară, în special pe parcursul perioadelor de criză financiară severă când opţiunile de finanţare dispăruseră total. Sectorul bancar a furnizat lichiditate atât sectorului privat cât şi sectorului public prin titluri de stat, credite acordate proiectelor şi programelor derulate din fonduri publice, împrumuturi acordate municipalităţilor. Acest fapt a sprijinit capacitatea statului de a funcţiona la parametri normali, inclusiv în vederea respectării obligaţiilor sociale referitoare la salarii, pensii, alocaţii sociale şi a programelor de investiţii publice.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) concentrează piaţa bancară din ţară formată din 36 de instituţii de credit active ca persoane juridice române şi străine în sectorul financiar. Priorităţile industriei bancare vizează menţinerea rolului sistemului bancar de principal finanţator al economiei ţării prin asigurarea stabilităţii şi credibilităţii. Comunitatea dispune de 800 de specialişti care participă la 23 de comisii tehnice.

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) este organizaţia patronală a sectorului bancar, afiliată la Confederaţia Patronală Concordia. Băncile din CPBR sunt şi membre ARB şi deţin peste o treime din activele bancare. Băncile sunt: Banca Comercială Română, Bancpost, ING Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank.