Raportul de piaţă 2024-2025 realizat de Casa de Licitaţii A10 by Artmark arată că, în ciuda unui an marcat de instabilitate politică, tensiuni geopolitice şi inflaţie, piaţa de artă din România a înregistrat creşteri semnificative, potrivit unui comunicat emis redacţiei.
Vânzările prin licitaţie au totalizat 11,07 milioane de euro, în creştere cu 8,2% faţă de anul anterior (10,23 mil. euro), iar vânzările prin Magazinul „Dependent de Artă” au ajuns la 1,48 milioane de euro, cu 10,4% mai mult decât în 2023-2024. Cumulat, grupul Artmark a atins un volum de 15,63 milioane de euro (cel mai ridicat nivel atins vreodată de Artmark) pe cele trei pieţe unde activează - România, Croaţia şi Bulgaria.
Extinderea internaţională începe să conteze: Artmark Croaţia a raportat vânzări de 1,38 mil. euro (din 5 licitaţii), iar Artmark Bulgaria 1,69 mil. euro, cu o rată remarcabilă de adjudecare de 88,55%. Anul 2024-2025 a adus şi un nou record de piaţă de artă: pictura „Ţărăncuţă, odihnindu-se” de Nicolae Grigorescu s-a adjudecat în decembrie 2024 cu 365.000 de euro.
Structura pieţei interne confirmă diversitatea interesului colecţionarilor: 7,67 mil. euro pentru artă plastică (pictură, sculptură, grafică), 1,93 mil. euro pentru artă decorativă şi luxury şi 1,22 mil. euro pentru carte şi istorie. Rata de adjudecare s-a menţinut stabilă, la 73%.
Un alt indicator relevant: aproape 53% dintre loturi s-au vândut sub 500 de euro, în timp ce doar 5% au depăşit 5.000 de euro, confirmând caracterul accesibil al pieţei româneşti.
Potrivit sursei, arta contemporană continuă să câştige teren. În 2024-2025, licitaţiile Artmark au generat 2,9 mil. euro pentru segmentul contemporan (37,8% din totalul artei tranzacţionate), faţă de doar 15,5% în urmă cu 10 ani. Topul artiştilor contemporani tranzacţionaţi este condus de Ion Ţuculescu (581.250 euro), Ştefan Câlţia (318.050 euro) şi Sabin Bălaşa (234.750 euro).
Raportul remarcă şi creşterea interesului pentru artiste: în 2025 s-a înregistrat pentru prima dată o adjudecare feminină de peste 20.000 de euro, un semnal pentru consolidarea acestui segment.
În concluzie, piaţa românească de artă demonstrează rezilienţă şi atractivitate investiţională chiar şi într-un context economic fragil, confirmând rolul său dublu - de tezaurizare financiară şi de cultivare culturală.
Opinia Cititorului