ASF propune un dialog permanent între bancheri şi asiguratori

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat că intenţionează să dezvolte un mecanism extins de consultare a părţilor vizate de legislaţia privind sectorul financiar nebancar şi, în acelaşi timp, să încurajeze un dialog constant între bancheri şi asigurători care să conducă la întărirea colaborării comerciale, conform unui comunicat de presă publicat astăzi pe site-ul instituţiei.

ASF şi-a propus, prin intermediul acestui mecanism extins, "să încurajeze un dialog constant între bancheri şi asigurători care să conducă la întărirea colaborării comerciale şi la împărţirea echitabilă a costurilor pentru creşterea calităţii serviciilor oferite clienţilor, în condiţii de transparenţă."

Dezbaterea unui set de propuneri pentru modificarea Normei 7/2013 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor, interpretarea unei prevederi din noua lege a Fondului de Garantare a Asiguraţilor, precum şi explorarea posibilităţilor de creştere a implicării băncilor în distribuţia produselor de asigurare, au figurat pe agenda primei sesiuni de consultări organizate joi de ASF cu asociaţiile profesionale din domeniul bancar şi al asigurărilor: Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, a declarat cu această ocazie: "ASF are întreaga disponibilitate de a-şi folosi competenţele de susţinere a business-ului din sectorul financiar prin îmbunătăţirea legislaţiei secundare, cu accent pe clarificarea posibilelor interpretări, dar şi de a promova, la nevoie, iniţiative de modificare a legislaţiei de bază în beneficiul dezvoltării pieţelor şi al consumatorilor de produse şi servicii financiare."

În cadrul întâlnirii organizate ieri în premieră au fost trecute în revistă şi alte prevederi/aspecte care ar trebui, în opinia celor prezenţi, să se regăsească în procesul de reglementare iniţiat de ASF pe aceste direcţii. Discuţiile au subliniat şi necesitatea găsirii unor soluţii care să se sprijine pe cele mai bune practici din domeniu şi care să răspundă în mod autentic necesităţilor consumatorului de servicii financiare.

În perioada imediat următoare vor avea loc întâlniri la nivel de experţi pentru clarificări şi pentru identificarea celor mai potrivite abordări. S-a convenit, de asemenea, asupra necesităţii instituirii unui dialog periodic între reprezentanţii industriei bancare, ai industriei de asigurări şi ai ASF.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este instituţia care autorizează, reglementează, supraveghează şi controlează entităţile care activează pe piaţa financiară non-bancară din România. Din momentul înfiinţării, în 2013, instituţia contribuie la consolidarea unui cadru integrat de funcţionare şi supraveghere pe trei pieţe care însumează peste 10 milioane de participanţi.

Opinia Cititorului ( 1 )

1. NE-AM SATURAT
(mesaj trimis de cristian în data de 15.08.2015, 00:28)
În plină criză a francului elvețian, politicienii ne-au vândut. ANPC a tăcut...
==================== ============================== =
Directiva 2009/22/CE, transpusă la noi prin HG 1553/2004, privește acţiunile în încetare. Ce sunt acestea?
„Acţiunile în încetare sunt menite să determine încetarea sau interzicerea încălcărilor care contravin intereselor colective ale consumatorilor. Apropierea legislaţiilor în temeiul directivei permite creşterea eficienţei acestor acţiuni şi buna funcţionare a pieţei interne. Încălcările avute în vedere se referă, în special, la creditele de consum, pachetele de servicii pentru vacanţe şi circuite, clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, contractele la distanţă şi practicile comerciale neloiale.
Iniţierea unor acţiuni în încetare vizează:
- încetarea sau interzicerea unei încălcări, după caz, în cadrul unei proceduri de urgenţă;
- eliminarea efectelor persistente ale unei încălcări, îndeosebi prin publicarea deciziei aferente;
- obligarea pârâtului la executarea unei decizii, prin obligaţia de plată a unei amenzi.”
Se pare, însă, că la noi n-a fost folosită niciodată HG 1553/2004. Și după cum se vede pe paginile de Facebook ale ANPC-lui, nici nu va fi! (ANPC-ul este foarte ocupat acum cu închisul bucătăriilor și cu smulgerea de promisiuni de la proprietarii de hoteluri că vor face și vor drege pentru la anul). Bun...
HG 1553/2004 are în anexă numai două legi care privesc contractele noastre de credit - legea 193/2000 (clauzele abuzive) si legea 363/2007 (practici incorecte). Pe legea 193 s-au câștigat o mulțime de procese, individual sau în procese colective. În baza acestor sentințe, ar putea ANPC să tragă băncile de urechi ACUM? Domnul Marius Dunca spune: „Vrem să vedem dacă măsurile de remediere a deficiențelor pe care noi le-am constatat în procesele verbale au fost puse în aplicare de operatorul financiar bancar. Dacă nu le-a pus, de ce? Aș dori să-mi permită legea să le suspend activitatea. Mi-aș dori să suspend activitatea de creditare. Autorizația o dă BNR, dar activitatea de creditare către persoanele fizice mi-aș dori să o pot suspenda. Caut în legislație. Vă anunț de pe acum. Caut legislația care îmi permite să pot suspenda activitatea de creditare. Știu. Aștept. Tot aștept. Mă consult cu toți specialiștii”.
Și se tot consultă... și se tot consultă... Iar noi plătim rate umflate în baza unor clauze abuzive!
Dar pe Legea 363/2007 - ANPC poate sa faca ceva ACUM? Domnul Marius Dunca spune ca și-ar dori. Însă... surpriză (!?) - ACEASTĂ lege în baza căreia băncile au mai fost sancționate, A FOST MODIFICATĂ. DE CURÂND!!! ÎN LUNA MARTIE A ANULUI 2015!!!
Bun, trebuia modificată, pentru că așa a cerut Comisia Europeană, ca să se asigure o transpunere corectă a Directivei 2005/29/CE din perspectiva consolidării acestor reglementări, în raport cu răspunderile care revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Inițiator al modificărilor a fost Guvernul. Modificările au fost aduse de M.E. și A.N.P.C. Dacă urmăriți procesul legislativ veți constata cu stupoare, că „din dorința de a face bine consumatorilor si a le oferi o protecție crescută”, în Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, se umblă și la art 15, care în forma veche suna după cum urmeaza (și prin proiectul ANPC nu se modifica):
Art. 15. - (1) Utilizarea de catre comercianti a unor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la cap. II, este interzisa, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 de lei la 30.000 de lei.
Iese din Comisie așa:
Art.15
(1) Utilizarea de catre comercianti a unor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la cap.II, este interzisa, constituie contraventie i se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a)cu amenda de la 2.000 la 20.000 lei pentru practicile comerciale inșelatoare, așa cum sunt DEFINITE in Anexa nr.1, punctul I.
b)cu amenda de la 20. ooo la 50. ooo lei pentru practicile comerciale agresive, așa cum sunt DEFINITE in Anexa nr.1, punctul II.
Se adoptă de către Senat și merge mai departe, la Camera Deputatilor. Acolo, în Comisia pentru industrii şi servicii, cresc amenzile:
Art. 15.
(1) Utilizarea de către comercianţi a unor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la cap. II, este interzisă, constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei, pentru practicile comerciale înşelătoare, aşa cum sunt DEFINITE în anexa nr. 1 paragraful «Practici comerciale înşelătoare»;
b) cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei, pentru practicile comerciale agresive, aşa cum sunt DEFINITE în anexa nr. 1 paragraful «Practici comerciale agresive».
Și aceasta este și forma actuală a Legii 363/2007!
Am putea să spunem: "Perfect! Să-i amendeze, să simtă! Foarte bine că au crescut amenzile"... Din nou SURPRIZĂ: NU MAI POT fi amendați deloc și acesta este și motivul pentru care Marius Dunca se plânge că "n-am lege și... n-am lege!". Pentru că în forma actuala a legii și conform interpretarii ANPC, ei nu mai pot sancționa decât practici comerciale înșelătoare DEFINITE în Anexă!
Pentru că dacă despre practicile comerciale agresive se spune în Lege, la art. 7,(5) "Lista NELIMITATIVĂ a acestora este cuprinsă în anexa nr. 2 ", despre practicile comerciale înșelătoare nu se mai spune. Ne spune doar Directiva: "Anexa I a directivei conţine o listă cu 31 de practici comerciale care ar trebui considerate ca neloiale în toate împrejurările." Ceea ce înseamna că mai sunt și altele, nu doar astea....
Acum, întrebări de la consumatori:
1. Abia acum constată ANPC că e legat de maini și de picioare și că n-are lege? NU! Se știa de această chestiune la ANPC!!!
2. De ce nu face ANPC nimic pentru a scăpa de acest "inconvenient" din Art. 15? Domnul Marius Dunca a spus, luna trecută, în cadrul unei întâlniri, că se lucrează la ceva ordonanță de urgență care sa „repare” daunele provocate legii și astfel ANPC-ul să-si recapete arma pe care o folosea împotriva băncilor. Și că, până la final de iulie, „reparația” va fi efectuată. Noroc bun... După cum vedeți din postările de pe paginile de socializare, ANPC e preocupată de închiderea bucătăriilor...
3. Dar de ce nu a căscat ochii ANPC și nu a deschis gura când s-a modificat acest articol în Comisii, la Senat și la Camera Deputaților? Pentru că ANPC a fost acolo, prezentă în aceste comisii, prin Bogdan Vlad-vicepreședinte ANPC și Violeta Antohi-șef serviciu (la Senat) și Vlad Bontea – vicepreşedinte şi doamna Laura Maria Răduţ – director (la Camera Deputaților).
4. De ce s-a modificat legea în forma asta? Din prostia ANPC sau din șmecheria celor interesați să nu mai poată fi sancționați?
5. Să înțelegem că din martie până acum, ANPC nu a mai dat amenzi vreunei bănci în baza Legii 363/2007, "că nu e prevăzut în Anexă"?
Că dacă nu poate să constate și să aplice sancțiuni și/să dispună măsuri, ANPC nu poate nici să suspende activitatea:
„(4) Odata cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale, agentul constatator poate propune ca sanctiune complementara suspendarea activitatii pana la incetarea practicii comerciale incorecte.
Președintel e Dunca nu poate nici să dea ordin:
(5) Sanctiunea complementara propusa pentru a fi aplicata potrivit alin. (4) se dispune prin ordin emis de conducatorul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor..... fiind aplicabile dispozitiile art. 12 alin. (3) si (4).
Raspunderi si sanctiuni
Art. 12. - (1) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate dispune masuri conform prezentei legi, prin ordin emis de conducatorul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau prin decizie emisa de conducatorii unitatilor cu personalitate juridica din subordinea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
(2) Ordinul sau decizia emise potrivit alin. (1) se motiveaza.
(3) Ordinul sau decizia emise potrivit alin. (1) pot fi atacate la instanta de contencios administrativ, in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Contestarea in instanta nu suspenda de drept executarea masurilor dispuse”.
Cu toate acestea ANPC-ul poate sancționa în continuare băncile dacă folosește OG 21/2007. Problema este că, în spatele vorbelor pompoase, se ascunde altceva...
Noi am încercat strângerea de semnături pentru o lege a conversiei; am încercat să negociem cu băncile; am trimis petiții către toate autoritățile statului...
NE-AM SĂTURAT... atunci când noi ne zvârcoleam în agonie, pe 11 martie 2015, VOI NE-AȚI TRĂDAT...
Vom merge mai departe... Vom sesiza Comisia Europeană... RISCAȚI INFRINGEMENTUL!!!
Reparați prin Ordonanță de Urgență ce-ați stricat...
Să nu credeți că ne vom opri aici... CEI RESPONSABILI pentru corespondența cu ARB-ul pe OUG 50/2010 și pentru mârșăvia din Martie 2015, vor plăti PENAL!