Autorităţile naţionale, obligate să consulte BCE în adoptarea actelor legislative referitoare la BNR

Banca Centrală Europeană a trimis recent o scrisoare preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, în care atrage atenţia că autorităţile naţionale sunt obligate să consulte BCE cu privire la propunerile legislative care au legătură cu sfera sa de competenţă, inclusiv reglementări referitoare la băncile centrale naţionale.

Scrisoarea semnată de Yves Mersch, membru al comitetului executiv al BCE, şi publicată pe pagina de Internet a instituţiei, face referire la faptul că, în data de 24 aprilie 2019, Parlamentul României, printr-o procedură de urgenţă, a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea articolului 30 din Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României (BNR). Nou act normativ aduce modificări anumitor dispoziţii referitoare la rezervele de aur administrate de BNR.

Potrivit BCE, în conformitate cu articolul 127 alineatul (4) şi cu articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi cu articolul 2 alineatul (1) din Decizia 98/415/CE a Consiliului, autorităţile naţionale trebuie să consulte BCE cu privire la proiectele de reglementare care intră în sfera sa de competenţă, inclusiv reglementări privind băncile centrale naţionale.

"BCE ar aprecia dacă autorităţile române ar acorda atenţia cuvenită observaţiilor de mai sus şi îşi vor îndeplini obligaţia de a consulta BCE în viitor, în special în cazul altor activităţi legislative referitoare la Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României(BNR)" se arată în documentul BCE.

La data de 24 aprilie, deputaţii au adoptat proiectul de lege iniţiat de parlamentarii social-democraţi Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae privind statutul Băncii Naţionale a României, care vizează limitarea la 5% a rezervelor de aur ale ţării din străinătate.

Potrivit proiectului, "Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv", din mai multe elemente, între care aur deţinut în tezaur în ţară.

Iniţiativa stipulează că, "din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice".

"Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă", mai prevede acest proiect.