BANCA NAȚIONALĂ FACE EDUCAȚIE FINANCIARĂ MAGISTRAȚILOR (I)
BURSA 19.04.2017

Călin Rechea
 
mărește imaginea
Călin Rechea      Institutul Național al Magistraturii a organizat în 10 aprilie 2017, în cadrul programului său de formare continuă, un nou seminar cu participarea unor reprezentanți ai Băncii Naționale a României.
     Sub numele "inofensiv" de "Aspecte generale de drept financiar-bancar", seminarul a inclus mai multe teme de mare interes, nu doar pentru judecătorii și procurorii participanți, dar și pentru publicul larg, a cărui ignoranță financiară este deseori amintită în presă (n.a. programul integral poate fi consultat la adresa www.inm-lex.ro, în secțiunea "Formare continuă").
     În aceste condiții, de ce nu a publicat BNR pe site-ul său prezentările din cadrul seminarului, mai ales când subiectele abordate s-au referit la modul în care sunt creați și distruși banii, ce ar trebui să știe un solicitant de credit, care sunt efectele supraîndatorării, ce a făcut BNR pentru preîntâmpinarea crizei de la sfârșitul deceniului trecut sau care sunt cauzele și consecințele politicilor de relaxare cantitativă?
     De la BNR au participat Valentin Lazea, economist-șef al instituției, în calitate de formator, Alexandru Păunescu, conducătorul Direcției Juridice a BNR (moderator) și Bogdan Stănescu, consultant de strategie la Cancelaria BNR (moderator).
     Primul punct pe ordinea de zi a fost prezentarea cu titlul "Ce sunt banii: cum sunt creați și cum sunt distruși. Rolul încrederii într-o economie bănească", care a inclus și rolul băncilor comerciale.
     După ce s-au definit banii, respectiv "mărfuri speciale care au un triplu rol - mijloc de schimb, mijloc de păstrare a valorii și unitate de cont", lectorul de la BNR a subliniat că "mult mai important decât cele trei roluri amintite este rolul banilor de garant al încrederii" și a precizat că "în ziua de azi, cu dobânzi negative, funcția banilor de păstrare a valorii este pusă tot mai mult sub semnul întrebării".
     Dar dacă însemnele monetare pe care le numim bani nu mai îndeplinesc o condiție esențială, aceea a păstrării valorii, oare le mai putem numi bani? Și cât mai putem conta pe aceste "garanții ale încrederii"?
     Reprezentantul BNR a subliniat, apoi, că până în 1971 banii aveau acoperire într-un metal rar (aur sau argint), dar ulterior "banii au fost creați din nimic, adesea sub o formă electronică, dematerializată", însă "crearea din nimic nu reprezintă creare în schimbul a nimic", deoarece "banii sunt acordați în schimbul unei garanții", cum ar fi obligațiunile de stat, obligațiunile municipale, obligațiuni corporatiste sau alte garanții mobile sau imobile.
     Din păcate, lectorul de la BNR nu a subliniat că renunțarea la etalonul aur a reprezentat trecerea de la banul-marfă la banul-datorie, care a făcut posibilă creșterea explozivă a creditării în ultimele patru decenii, pe baza eliminării unui mecanism fundamental de reglare a activității economice.
     Despre dobândă, reprezentantul BNR a precizat că "este un concept cu înțeles atât economic, cât și moral" și a explicat înțelesul economic prin faptul că "într-o economie inflaționistă (cum sunt toate economiile de după 1971), banii de peste n ani valorează mai puțin decât aceeași sumă astăzi", iar înțelesul moral este dat de "penalizarea celui care nu are răbdare (vrea să consume astăzi veniturile sale din viitor) și premierea celui care are răbdare (își reduce consumul astăzi pentru un consum mai mare în viitor)".
     Natura economică a dobânzii este, însă, alta. Dobânda reflectă preferința de timp a consumatorilor și a celor care economisesc. Cu cât un deținător de resurse preferă un consum viitor mai mic, cu atât dobânda va fi mai mică, însă va depinde, bineînțeles, și de așteptările inflaționiste. Reprezentantul BNR face, astfel, o confuzie între înțelesul economic și cel moral al dobânzii, confuzie transmisă și magistraților.
     Revenind la natura banilor, aceasta a fost ilustrată cel mai bine de J.P. Morgan, la o audiere în fața Comitetului Bancar al Camerei Reprezentanților, din decembrie 1912. Morgan a subliniat diferența fundamentală între bani și credit când a afirmat că "aurul reprezintă banii și nimic altceva".
     În ceea ce privește creditul, J.P. Morgan a fost întrebat dacă baza creditului comercial nu o constituie garanțiile monetare sau imobiliare. "Nu domnule, primul lucru este caracterul", a răspuns cel mai influent bancher din acea perioadă.
     "Un om în care nu am încredere nu va obține bani de la mine, chiar dacă ar veni cu toate garanțiile Creștinătății", a continuat J.P. Morgan.
     Din nefericire, banii de astăzi nu mai sunt "niște mărfuri speciale", ci sunt doar însemne ale datoriilor. "Astăzi, banii sunt creați de către două entități: băncile centrale, respectiv băncile comerciale, în schimbul unor titluri presupus de valoare", se mai arată în prezentarea BNR, unde termenul "de valoare" este plasat între "ghilimele intenționate".
     Cum sunt învățați magistrații că funcționează crearea banilor? "Băncile centrale emit "bani tari" (M0, baza monetară), iar băncile comerciale, în procesul de multiplicare a creditului, emit masă monetară în sens larg (M2, M3)", declară reprezentantul BNR.
     După ce spune că "banii injectați de băncile centrale produc, în cel mai rău caz, inflație, iar în cel mai bun caz, nimic", oficialul Băncii Naționale spune că "în schimbul unor titluri de valoare pre-existente, banca centrală acordă lichiditate băncilor comerciale". Banii noi vor fi creați doar când băncile comerciale acordă credite sectorului privat și guvernamental, iar volumul acestora poate fi multiplicat de 12,5 ori în condițiile unei rate a rezervelor minime obligatorii de 8%. Procesul invers al distrugerii banilor are loc atunci când, la scadența creditului, "hârtiile de valoare sunt returnate emitentului, iar acesta rambursează banii primiți, care sfârșesc prin a fi sterilizați de banca centrală".
     Ulterior, în prezentarea despre rolul băncilor comerciale, se arată că "principalul rol al băncilor comerciale este de a face legătura între entitățile care economisesc (de regulă gospodării) și entitățile care iau cu împrumut (de regulă firme)", adică este promovată teoria bancară a intermedierii financiare.
     În condițiile în care educația, nu doar financiară, presupune dezvoltarea gândirii critice, reprezentanții BNR trimiși să-i "lumineze" pe magistrați au eșuat lamentabil din acest punct de vedere, deoarece au omis să prezinte și celelalte teorii bancare dominante în diferite perioade ale ultimului secol.
     În articolul "Criza globală nu se va sfârși dacă nu se va renunța la crearea banilor din nimic" (BURSA, 23.11.2016) am prezentat rezultatele unui studiu empiric al profesorului Richard Werner, de la Southampton Business School din cadrul University of Southampton din Marea Britanie, conform căruia "băncile creează, individual, bani din nimic".
     Profesorul Werner a supus testului realității cele trei teorii bancare acceptate în diferite perioade ale secolului trecut - crearea banilor din nimic, intermedierea financiară și teoria rezervelor fracționare - și a ajuns la concluzia că ultimele două nu trec testul, după ce a luat un credit de la o mică bancă din Germania și a urmărit întreg procesul de creditare.
     Articolul său, "Pot băncile individuale crea bani din nimic? Teorii și dovezi empirice", continuă să se afle în vârful clasamentului celor mai descărcate studii de pe site-ul revistei International Review of Financial Analysis (IRFA), alături de alte două lucrări ale sale, "Un secol pierdut în economie: Trei teorii bancare și dovezile concludente" și "Cum creează băncile banii și de ce alte firme nu pot face la fel? O explicație pentru coexistența creditării și a atragerii depozitelor".
     În urma experimentului său, Richard Werner ajunge la concluzia că doar teoria bancară a creării banilor din nimic este validată de realitate, în timp ce "teoriile intermedierii financiare și ale rezervelor fracționare nu au avut succes".
     Pentru că BNR tot a vorbit despre moralitate în prezentarea din fața magistraților, referitor la dobânzi, oare cum poate fi justificată moralitatea acestora când se cer ca plată pentru niște bani creați din nimic?
     Profesorul Richard Wagner nu este, însă, singurul susținător al teoriei creării banilor din nimic prin procesul de creditare.
     În buletinul trimestrial din T1 2014, Banca Angliei a inclus două articole referitoare la crearea banilor în economia modernă. Cel de-al doilea, "Crearea banilor în economia modernă", descrie detaliat modul în care băncile creează, din nimic, cea mai mare parte a banilor din economie, sub forma depozitelor rezultate în urma acordării creditelor. Adică băncile nu sunt intermediar financiari, ci creatori de "bani", iar depozitele nu sunt "surse" ale multiplicării creditului prin intermediul rezervelor fracționare.
     Tot aici se arată că "teoria multiplicatorului monetar nu reprezintă o descriere corectă a modului în care sunt creați banii", în condițiile în care "rezervele minime de la banca centrală nu reprezintă o restricție impusă creditării".
     "Rezervele minime nu reprezintă o restricție fermă impusă creditării și nici banca centrală nu fixează valoarea rezervelor disponibile", se arată în studiul de la Banca Angliei, iar "relația dintre depozite și credite, dintre rezerve și credite, funcționează invers față de descrierea din manuale".
     Cele două studii din buletinul trimestrial al Băncii Angliei sunt atașate articolelor "Înțelegerea naturii banilor este mai presus de înțelegerea produselor financiare" (partea I în BURSA, 28.04.2014, iar partea a II-a în BURSA, 06.05.2014).
     Concluziile sunt subliniate și în cartea "The End of Alchemy: Money, Banking and the Future of the Global Economy", publicată de Mervyn King după terminarea mandatului său de guvernator al Băncii Angliei, poziție ocupată în perioada 2003-2013.
     În aceste condiții și având în vedere modul în care a prezentat magistraților modul de creare al banilor în economia din zilele noastre, apare o întrebare legitimă: știe BNR cum sunt creați banii în economia modernă?
     Bineînțeles că da, dar, din păcate, instituția monetară și de supraveghere a statului român a ales calea simplistă a propagandei în locul educației. Pentru a urmări spiritul justiției, magistraților nu le rămâne decât să-și caute alte surse de informație pentru formarea profesională continuă și educația financiară. 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  Intrebarea fundamentala...
    (mesaj trimis de Dan Coe în data de 19.04.2017, ora 06:43)  
 ... este de ce s-a ajuns sa se creeze bani din nimic ? Oare rolul acestor bani nu este "sa dopeze" economia si sa perpetueze cresterea artificiala a acesteia?


 
  1.1.   intrebarea a pus-o marele Goethe  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de The Brute , in data de 19.04.2017, ora 09:24)
 
 de fapt a impulsionat utilizarea acestora.Atunci insa nu era posibil sa primesti indemnizatie de pensionare calculata la data pensionarii fara sa depui actele de pensionare:-)


 
  1.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de Cristi C , in data de 19.04.2017, ora 10:47)
 
 Nu cred asta. Dan Coe, la crearea creditului de către băncile comerciale s-a ajuns atunci când sistemul financiar s-a lovit de inerția și lipsa de educație financiară a populației care nu a progresat prea mult în sute de ani.
 
 Orice ban retras din circuitul financiar bancar (la saltea, în economia neagră, în economia penală a crimei) reprezintă un ban distrus, cel puțin temporar, până la "spălarea lui" sau repunerea lui în circulație. Prin urmare, dacă un credit s-ar face doar pe baza depozitelor (care nu se făceau, preferându-se alte mijloace), disponibilitățile ar dispărea destul de repede iar activitatea economică ar stagna sau și-ar fi găsit metode alternative de plată.


 
  1.3.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1.2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 19.04.2017, ora 11:54)
 
 ... afirmatia dumneavoastra este pur teoretica si are iz speculativ, realitatea momentului o contrazice ... qe-ul european se refugiaza in dolar (dobanzi negative in eu/dobanzi in crestere in us - rezulta migratie a capitatlui pentru diferenta de dobanda ;) ... qe-ul american se refugiaza in buncare, insule, iahturi, paradisuri fiscale, influenta politica samd. ... bancile comerciale crediteaza "din taste" pentru a mentine aparenta functionarii sistemului ... investitiile in activitati productive sunt in declin ... marea masa a populatiei nu mai dispune de rezerve ... viteza de circulatie a banilor este in declin ... cu alte cuvinte, "alchimia financiara" moderna distruge capitalul, nicidecum nu il pune la treaba ..


 
  1.4.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1.3 )
    (mesaj trimis de Cristi C , in data de 19.04.2017, ora 12:09)
 
 Sigur că are o doză de speculație pentru că nu am oferit nicio demonstrație. Nu înțeleg însă cum "realitatea o contrazice". Chiar dv spuneți că "qe-ul american se refugiază în buncăre".
 
 O bancă dintr-un paradis fiscal NU ACORDĂ CREDITE. Nu este interesată de retail banking sau corporate credit. Este interesată doar să depoziteze bani ascunși de controalele altor entități naționale de control fiscal. Adică aceste bănci sunt "saltelele" corporațiilor. Omul obișnuit se folosește de salteaua proprie, corporațiile de "saltelele paradis fiscal". Este același lucru și produce aceeași secare a economiei de fluidul financiar vital.


 
  1.5.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1.4 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 19.04.2017, ora 15:05)
 
 ... domnule Cristi, nu stiu in ce masura, urmatoarele cuvinte au vreo importanta pentru dumneavoastra sau pentru altii ... din partea mea, meritati tot respectul! ... mesajul nescris era: oamenii de rand nu pun la saltea pentru ca nu mai au ce (din contra, ei cheltuie din viitor), in schimb marii jucatori sunt cei ce aleg salteaua, fie ea o banca exotica sau un buncar luxos - aceasta este realitatea ce contrazice viabilitatea economica, pe termen lung, a unui model bazat pe creditare ex-nihilo ... desigur, constructia de buncare are ceva efecte economice - nesemnificative si pe termen scurt ... dar buncarele ne mai "vorbesc" despre "altceva" - increderea marilor jucatori in viitorul modelului actual ... in principiu, in perspectiva personala, consider ca rezervele sunt cele care mentin legatura intre banca si economie ... fara rezerve, banca nu mai are nici un interes pentru bunul mers al lucrurilor ... daca vom continua in directia aceasta, nu va mai trece mult pana cand oamenii vor realiza ca nu mai avem nevoie de bancheri ... ca ii putem concedia pe toti, angajam doi trei it-isti sa programenze beton sistemul si ne luam toti vacanta ... s-apoi sa vedeti atunci distractie, cand n-o sa mai avem toti loc la plaja ... sau in buncare ;) ...


 
  1.6.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1.5 )
    (mesaj trimis de Cristi C , in data de 19.04.2017, ora 19:52)
 
 Despre viitor sunt multe opinii. Ieri a fost una publicată de BBC. În paragraful de început, se face o comparație între societate și o bicicletă stabilă în creștere economică. Se poate menține "bicicleta" în mers fără creditare? Sau doar dezbaterea este despre o formă de creditare bună și una rea? Puteți căuta restul materialului pe Internet.
 
 How Western Civilisation could collapse
 By Rachel Nuwer
 18 April 2017
 The political economist Benjamin Friedman once compared modern Western society to a stable bicycle whose wheels are kept spinning by economic growth. Should that forward-propelling motion slow or cease, the pillars that define our society – democracy, individual liberties, social tolerance and more – would begin to teeter. Our world would become an increasingly ugly place, one defined by a scramble over limited resources and a rejection of anyone outside of our immediate group. Should we find no way to get the wheels back in motion, we’d eventually face total societal collapse.


 
  1.7.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1.6 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 19.04.2017, ora 21:16)
 
 ... am tot reticit conversatia noastra si m-a pus, poate prea mult, pe ganduri ... pana la urma ne putem intreba: are nevoie economia de banci pentru a functiona sau nu are nevoie?! ... personal consider ca are nevoie - in ideea in care surplusul de capital este undeva acumulat si poate fi redistribuit pentru a incuraja intitiative noi si/sau revolutionare ... face aceasta actualul sistem bancar?! ... personal, consider ca nu ... revenind la discutia noastra, am considerat teoretica si speculativa ideea ca ignoranta maselor si economia neagra "distrug" banii ... as spune: majoritatea oamenilor isi doresc banii pentru a-si satisface poftele si nevoile, in consecinta ei cheltuie, de aceea nu acumuleaza ... economia neagra, este neagra pentru ca evita impozitarea nu pentru ca nu cheltuie ... deci atat masele cat si economia neagra intretin economia reala ... desigur in aceasta economie nu intra bancile (aparent - realitatea a dovedit de nenumarate ori ca bancile albesc economia neagra) ... economia penala "omara" banii natiunii doar prin "plasament" transfrontalier si de asta se ocupa, in general, bancile ... pana la urma unde-i problema?! sta ea in faptul ca oamenii nu fac depozite, in faptul ca oamenii nu cheltuie sau in faptul ca oameni nu (mai) dispun de rezerve si nici de bani discretionari?! ... oare aceasta situatie nu este cauzata de faptul ca anumite institutii nonproductive se forteaza "legal" in viata individului pentru a extrage cat mai multe beneficii din activitatea productiva a acestuia?! ... o civilizatie nu pate fi mai mare decat "marimea" indivizilor care o compun ... domnule Cristi, nu cred in sfarsitul lumii, dar cred in sfarsitul civilizatiilor ... o civilizatie e pe sfarsite atunci cand indivdul productiv/creativ este distrus pentru a sustine o idee absurda ...


 
2.  BNR: avocat din oficiu al bancilor
    (mesaj trimis de alex în data de 19.04.2017, ora 10:59)  
 BNR afirma : “Banii noi vor fi creați doar când băncile comerciale acordă credite sectorului privat și guvernamental, iar volumul acestora poate fi multiplicat de 12,5 ori în condițiile unei rate a rezervelor minime obligatorii de 8%. Procesul invers al distrugerii banilor are loc atunci când, la scadența creditului, "hârtiile de valoare sunt returnate emitentului, iar acesta rambursează banii primiți, care sfârșesc prin a fi sterilizați de banca centrală". Adica, Piraeus Bank cand mi-a dat creditul in CHF (atentie, fizic mi-a dat lei, eu nevazand niciodata CHF!), BNR i-a dat echivalentul in lei (ca doar nu tipareste CHF), respectiv, Piraeus Bank va inapoia la scadenta creditului banii inapoi (tot lei, ca doar nu a primit CHF de la BNR!). Dar noi, „needucatii financiari” trebuie sa platim rate echivalente in lei dublate/triplate prin raportarea la un curs CHF. Moral? Legal? MIZERABIL!!!! Tot ce platim in plus fata de cursul de la momentul contractarii este castig net al bancii (in plus pe langa dobanda)! RUSINE BNR!!!


 
  2.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 19.04.2017, ora 11:49)
 
 Este foarte legal. Ce ai luat tu se cheama credit legat de evolutia altei monede (FX-linked loan).
 
 The Curia accepted FX loans structured by using double currencies, ie one calculation currency (kirovó pénznem) in FX and a different payment currency (lerovó pénznem) in HUF. If the Curia had any problem with this structure, it could have found a reason for invalidity ex officio.
 It follows that an FX loan or the FX gap is not illegal in itself. It is permitted so long as it has been clearly indicated in the loan contract and its increase has been introduced by a legal (eg not unfair) unilateral amendment by the bank.


 
  2.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2 )
    (mesaj trimis de Radu , in data de 19.04.2017, ora 12:54)
 
 De ce "rusine"? Banca a facut o speculatie valutara, la fel ca si clientul care a luat împrumutul. Clientul spera ca rata de schimb a francului sa ramana neschimbata, fiindca a fost prost informat, iar banca spera sa creasca pana la cer. Cine este raspunzator pentru faptul ca clientii bancilor sunt slab informati? (adica educatie financiara slaba).
 Cred ca in nici un caz nu bancile comerciale sunt raspunzatoare pentru slaba educatie. Ele chiar se bucura de ea.
 Statul sa fie oare raspunzator pentru slaba noastra educatie? De ce ar fi raspunzator statul pentru asa ceva?
 E drept ca poate unii dintre noi si-ar dori un stat autoritar (unii i-ar spune dictatura) ca Rusia/Ungaria/Turcia in prezent, sau poate chiar unul si mai autoritar, ca Romania inainte de 89, in care statul sa ne protejeze si sa nu lase pe nimeni sa speculeze nimic. Ar exista intr-adevar ceva avantaje in acel caz, si am putea spune ca ar fi o atitudine sigur mai morala decat in prezent, insa am vazut si ce dezavantaje au existat atunci.
 Morala si evitarea specularii slabei informari a unora este buna, dar duce si la slaba dezvoltare a societatii.
 Cei care au cunostinte in diverse domenii (nu doar cel financiar) pot specula, se pot orienta, pot face afaceri din care sa castige disproportionat de mult, dar una peste alta si societatea are sanse sa se dezvolte mai mult.
 Un super protectionism poate fi mai moral, dar duce si la slaba dezvoltare.
 Unde este echilibrul nu stie nimeni.
 In orice caz, modul in care se stabilesc echilibrele in Romania este unul foarte nepotrivit.
 OK, s-a dat legea darii in plata. Dar oare este suficient? Ca ea a aparut datorita slabei educatii financiare si lipsei de responsabilitate a celor care au crezut ca pot face speculatii care daca nu vor reusi, vor putea fi acoperite de altii.
 Pe langa acea lege se iau si masuri pentru educarea financiara a romanilor adulti? Nu. Si nici nu se vor lua.


 
  2.3.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2.2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 19.04.2017, ora 20:45)
 
 Nivelul de educatie financiara a maselor este prea putin diferit de la o tara la alta.
 Problema tarii noastre este nivelul extrem de scazut al educatiei financiare a bancherilor; incultura lor, in general; imoralitatea lor.
 Toate aceste tare iradiaza din BNR, o institutie a compromisului progresiv pe parcursul a aproape trei decenii, pina acolo unde nu mai are ce sa apere, fara sa-si mai dea seama ca nu se mai distinge de sleahta infractionala.


 
Actualitate - vezi toate știrile mai jos.
Politică, 07:29
     * ACTUALIZARE 15:26 Tudose: "Nu mă interesează funcția de președinte al PSD"
     Premierul Mihai Tudose a declarat că nu îl interesează să preia conducerea formațiunii, așa cum a insinuat fostul prim-ministru Victor Ponta.
     * ACTUALIZARE 15:18 Neacșu: "Guvernul prezintă săptămâna viitoare forma finală a Codului Administrativ"
     * ACTUALIZARE 14:58 Marian Neacșu: "Victor Ponta și Cătălin Ivan nu mai sunt membri PSD"  detalii
Internaţional, 15:14
     Cinci persoane au fost rănite, dintre care două grav, într-un atac comis de către un bărbat neidentificat, în localitatea Schaffhausen, în nordul Elveției, a anunțat astăzi poliția, relatează BBC News.  detalii
Politică, 14:52
     Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), a avut astăzi o întrevedere cu Excelența Sa, doamna Michele Ramis, ambasadoarea Franței în România, la sediul instituției, potrivit unui comunicat de presă.  detalii
Miscellanea, 14:41
     Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează, în luna iulie, TVA în valoare de 934,28 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul instituției.  detalii
Piaţa de Capital, 14:29
LA ORELE PRÂNZULUI:
     Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a înregistrat, în prima parte a ședinței de tranzacționare de astăzi, o lichiditate de 15.303.376 lei (3.345.951 euro).  detalii
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
24.07.2017
BVB
     * Indicele BET a atins maximul ultimei luni
       Ultima zi de tranzacționare a săptămânii a fost dominată de tranzacțiile cu acțiuni "Fondul Proprietatea" (FP), simbol pe care s-au înregistrat transferuri în valoare de 32,15 milioane de...  detalii
24.07.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile tranzacționate la bursele din Europa au urmat un curs negativ vineri, după ce revista Der Spiegel a informat că este posibil ca producătorii auto germani "Volkswagen" AG, BMW AG,...  detalii
21.07.2017
BVB
     * Creștere de 14,84% pentru "Armătura"
       Principalul indice al Bursei de Valori București (BVB) a bifat, ieri, cea de-a patra zi de creștere la rând, cotația acestuia apreciindu-se cu 1,21%, față de cea de închidere din ședința de miercuri.  detalii
21.07.2017
BURSELE DIN LUME / BCE SUGEREAZĂ O EVENTUALĂ MODIFICARE A POLITICII MONETARE ÎN TOAMNĂ
     Acțiunile tranzacționate la bursele din Europa au fluctuat ieri, după ce președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat că va lua în toamnă o decizie privind o eventuală...  detalii
20.07.2017
     * Călina Mihali, "Tradeville": "Indicii BVB, în creștere pe fondul unei evoluții pozitive la nivelul burselor vestice"
     * BET-FI, singurul indice în scădere
       Ședința de tranzacționare de la mijlocul săptămânii a încheiat în teritoriul pozitiv, în contextul unui volum de 35,92 milioane lei (7,73 milioane euro), superior celui din ziua precedentă, de...  detalii
20.07.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile companiilor listate la bursele din Europa au urmat un curs pozitiv ieri, în baza raportărilor financiare pozitive.  detalii
Cotații Internaționale

Prognoza Meteo
Vezi harta temperaturilor
harta temperaturilor
     24.07.2017 
     Prognoza pentru România
     Vremea se va menține călduroasă în cea mai mare parte a țării, local caniculară după-amiaza în vest și în sud, iar disconfortul va fi ridicat, indicele temperatură-umezeală (ITU) urmând să atingă și să depășească pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 28 și 37 de grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate după-amiaza și seara în estul teritoriului, precum și în zonele de deal și de munte, iar noaptea în jumătatea de vest, unde local vor fi averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, ce pot lua și aspect de vijelie. Izolat vor fi căderi de grindină și cantități de apă de peste 25 l/mp. În restul teritoriului astfel de fenomene se vor semnala pe arii mai restrânse. Minimele termice se vor situa între 14 și 24 de grade.
     Prognoza pentru București
     Vremea va fi în continuare călduroasă, iar disconfortul ridicat; temperatura maximă va fi de 33...34 de grade, iar indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic de 80 de unități. Cerul va fi variabil, cu înnorări seara și noaptea când vor fi posibile averse și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat. Minima termică va fi de 19...21 de grade. 
Curs Valutar

Curs valabil din data de 24 iulie 2017
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
3,1159
2,3343
3,1247
4,1455
0,1753
0,6140
0,2193
4,5656
5,1064
1,4964
3,5384
0,2164
0,4876
1,0761
0,0654
0,4759
1,1006
3,9166
0,3016
1,2467
0,5802
0,0608
0,3514
0,2207
2,9148
0,0379
0,1510
1,0663
0,6160
0,1172
158,2082
5,4974
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
22.07.2017
MIRCEA URSACHE, ASF:
     * Ursache: "Romcab is required to file the same reports during its restructuring period as it would during normal operation"
       "Romcab" (MCAB) has the same reporting obligations, during the restructuring period, that it does during its regular operation, said Mircea Ursache, vice-president of the Financial...  details
19.07.2017
MIRCEA URSACHE CONFIRMS:
     * Ursache: "We are asking the market operator to comply with corporate governance"
     * In fact, the investigation targets Lucian Anghel, the president of the BSE, because he is the one that can summon the board
       The Financial Oversight Authority is conducting an analysis of the manner of summoning and unfolding of the Board of Directors of the Bucharest Stock Exchange Mircea Ursache, vice-president of the...  details
17.07.2017
     The Association of Brokers has taken a stand against the exclusion of the BURSA newspaper from the guest list of the official events of the Bucharest Stock Exchange, reported on Friday.  details
14.07.2017
THE WEAKNESS OF THE MANAGEMENT OF THE BSE IN ACTION
     The officials of the Bucharest Stock Exchange avoid explaining why they are excluding BURSA from events.  details
13.07.2017
AFTER FOUR YEARS AT THE HELM OF THE BSE
     * The Board of the Stock Exchange has been waiting for Ludwik Sobolewski's answer for about three weeks now
       Ludwik Sobolewski, who called himself the Alpha Male of the stock market, has received from BSE president Lucian Anghel, an offer for a new term as CEO of the Bucharest Stock Exchange, which...  details
11.07.2017
     The commotion caused by the old news that BURSA published, which were revealed as if they were new, by the Rise Project "investigators", drew attention to the detail, (that we presented...  details
11.07.2017
JOURNALISTS WITHOUT MORAL BOUNDARIES
     The news that PSD president Liviu Dragnea is the shareholder of Tel Drum S.A., which does road infrastructure works and which was awarded all the contracts of the County Council of Teleorman in...  details
08.07.2017
MINISTRY OF PUBLIC FINANCES (MFP):
     * MFP: "CEC Bank has decided to terminate the loan agreements of Romcab, after the company refused to allow the bank access to its raw materials warehouses"
     * MFP: "The decisions to lend the money as well as the allocation of the exposure limits by Romanian insurers and international insurers were done based on the financial statements made available by the company"
       "Romcab", which filed for insolvency in February, had inventories of 493 million lei at the end of 2016, according to the certification report received by EximBank, according to a response...  details
08.07.2017
IN 2012, THE OPENING OF THE BIDS FOR THE PRIVATIZATION OF THE PLANT TOOK PLACE IN THE PRESENCE OF THE PRESS
     * Chimcomplex has announced it has made a bid
     * Sources: "PCC did not participate in the call for bids"
     * Gheorghe Piperea: "We have several offers, both for the five asset packages of Râmnicu Vâlcea, as well as for other packages"
       Whereas in 2012, the privatization of "Oltchim" generated a media blitz, as the opening of the bids occurred with the participation of the press, yesterday, the closing of the call for...  details
05.07.2017
     The Italian Chamber of Deputies recently organized the conference called "Italy's public debt in the Eurozone", which saw experts in the restructuring of public debt, academics,...  details
04.07.2017
     * A new blunder, trademark Toma Petcu: "Energy companies do not have investments in the pension funds "
       While Agriculture Minister Petre Daea causes amusement through his speeches about sheep, Energy Minister Toma Petcu seems to be the champion of blunders.  details
03.07.2017
FINES OF 337,000 LEI, FOR ABUSIVE CLAUSES IN LENDING CONTRACTS
     * Some Non-Banking Financial Companies (NBFCs) have been forced to return to their borrowers the money collected illegally, as well as to freeze their advertising campaigns until their activity complies with the law * The ANPC has also audited Easy Credit, managed by Ianfred Silberstein, consultant with the NBR * Dan Suciu, NBR: "Ianfred Silberstein is no longer on the payroll since 2015, but he can work as a project-based consultant" * Provident fined 40,000 lei
       The non-banking financial institutions have been fined a total of 337,000 lei, following the audit conducted by the National Consumer Protection Agency (ANPC), between May 8th, 2017 - June 16th,...
  details
30.06.2017
     Liviu Dragnea "swore", in December 2016, on the electoral program, which then became the governing program and the "Bible of the PSD": he guaranteed, in a TV Show, that he would...  details
28.06.2017
     * The BSE CEO is bragging about something that he didn't do and wants to do something that partially exists
       Nearing the end of his term, Ludwik Sobolewski, the CEO of the Bucharest Stock Exchange (BSE), is bragging about things that he didn't do, perhaps in an attempt to persuade he deserves to stay...  details
27.06.2017
ALMOST THREE MONTHS AFTER THE ELECTION OF NEW MANAGEMENT
     * Leonardo Badea, validated by the parliamentary commissions as president of the ASF
       Two SIFs are in complete deadlock and one more is getting close to a similar situation, as the Financial Oversight Authority (ASF) has not approved the new board members elected in the General...  details
.