Actualizare 16:35 BCE reduce finanţarea pentru băncile greceşti pe fondul îmbunătăţirii lichidităţii
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus joi plafonul finanţării de urgenţă destinată băncilor greceşti (ELA), după ce restricţiile asupra mişcărilor de capital şi acordul dintre Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali au dus la diminuarea retragerilor de depozite din bănci, transmite Bloomberg.
Potrivit unei surse din mediul bancar, citate din Bloomberg, plafonul ELA a fost redus cu 600 de milioane de euro, de la 89,7 miliarde de euro până la 89,1 miliarde de euro, iar acest plafon va rămâne în vigoare până la următoarea reuniune a Consiliului guvernatorilor BCE, programată pentru data de 16 septembrie.
Este pentru a doua oară în decurs de o lună când BCE reduce finanţarea de urgenţă oferită băncilor greceşti. În urmă cu două săptămâni, nivelul maxim al ajutoarelor de urgenţă ce pot fi acordate băncilor greceşti a fost redus cu 700 de milioane de euro, la cererea Băncii Centrale a Greciei.
După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit până la aproximativ 300 milioane de euro în luna august, în condiţiile în care în lunile precedente deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.
Grecia a evitat luna trecută intrarea în incapacitate de plată după ce a primit un nou program de asistenţă internaţională, cel de-al treilea. În cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES) - "zidul de protecţie" al finanţelor Europei, înfiinţat în 2012 ca răspuns la criza financiară globală - se va putea aloca Greciei, în următorii trei ani, o sumă maximă de 86 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, cu condiţia ca autorităţile elene să pună în aplicare reforme menite să rezolve dificultăţile fundamentale cu care se confruntă economia şi societatea Greciei.
O sumă de 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistenţă acordat Greciei de creditorii internaţionali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an.
(M.V.)
----------------
Actualizare 15:15
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să lase nemodificată dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul minim record de 0,05%, pentru a impulsiona inflaţia şi a revigora economia zonei euro, transmite AFP.
De asemenea, BCE a decis, joi, să menţină nemodificată şi dobânda la facilitatea de creditare marginală, la 0,30%, precum şi dobânda la depozite, la minus 0,20%.
Analiştii, care se aşteptau ca BCE să nu modifice costul creditului în zona euro, aşteaptă acum conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Mario Draghi, programată să înceapă la ora 12,30 GMT, precum şi noile prognoze actualizate de inflaţie şi creştere până în 2017 elaborate de staff-ul BCE.
(S.A.)
---------
Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să menţină astăzi nemodificată dobânda de politică monetară, dar ar putea să-şi reducă prognoza de inflaţie din cauza scăderii preţului petrolului şi a încetinirii economiei chineze, transmite Reuters.
Analiştii aşteaptă conferinţa de presă a preşedintelui BCE, italianul Mario Draghi, care ar urma să înceapă la ora 12,30 GMT, după o reuniune de două zile a consiliului guvernatorilor.
"Atenţia pieţelor se va concentra în principal pe două subiecte: inflaţia şi incertitudinea crescută cu privire la consecinţele evoluţiilor din China asupra zonei euro", a declarat Marco Valli, economist la UniCredit.
Ameninţarea deflaţiei, o spirală negativă de scădere a preţurilor şi salariilor, a constrâns deja BCE să lanseze la începutul lunii martie un program de achiziţii de obligaţiuni, în principal titluri de stat, în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună. Acest program de relaxare cantitativă ar urma să implice achiziţionarea unor active în valoare de 1.140 de miliarde de euro până în luna septembrie 2016.
Însă în pofida unor prime semnale încurajatoare acest program nu a reuşit să provoace o creştere a inflaţiei. În luna august, zona euro a înregistrat o rată anuală a inflaţiei de 0,2%, cu mult sub ţinta BCE de 2%. În plus, preţul petrolului a scăzut cu 35% începând din luna mai iar moneda euro este neaşteptat de puternică în timp ce economia chineză încetineşte semnificativ.
Toate aceste semnale îngrijorătoare ar urma să se reflecte în noile prognoze actualizate de inflaţie şi creştere până în 2017 care ar urma să fie prezentate astăzi de BCE. Conform precedentelor estimări publicate în luna iunie, BCE miza în 2016 pe o creştere a PIB de 1,9% şi pe o rată a inflaţiei de 1,5%.