Timp de secole, aurul a fost principalul reper al stabilităţii financiare, considerat
un veritabil depozit de valoare în perioade marcate de incertitudine, potrivit unui comunicat emis redacţiei.
În prezent, însă, statutul său este contestat direct de Bitcoin, adesea denumit „aur digital”.
Pe parcursul lunii mai 2025, ambele active se află la maxime istorice: Bitcoin
fluctuează între 100.000 şi 110.000 de dolari, iar aurul a depăşit pragul de 3.300 de
dolari pe uncie. Într-un climat marcat de inflaţie persistentă, tensiuni geopolitice
şi interes instituţional în creştere, importanţa celor două active este mai relevantă
ca oricând, arată Vugar Usi Zade, director operaţional în cadrul Bitget, lider
mondial în schimbul de criptomonede.
Ascensiunea recentă a Bitcoin a fost remarcabilă, atingând un vârf de 111.875 de dolari
înainte de a se stabiliza în jurul valorii de 105.000 de dolari la sfârşitul lunii mai 2025.
Cu aproximativ 19,87 milioane de monede în circulaţie, capitalizarea sa de piaţă se
apropie de 2,1 trilioane de dolari, depăşind-o pe cea a Google şi plasând-o pe locul 6 la
nivel global. În paralel, aurul se tranzacţionează tot la maxime istorice (în jur de 3.300
dolari/uncie), cu o evaluare de piaţă estimată la 22 trilioane de dolari, provenind din
aproximativ 208.874 de tone extrase. În ciuda raliului puternic al Bitcoin, dimensiunea
sa de piaţă este încă o fracţiune din cea a aurului.
În privinţa volatilităţii, cele două active sunt fundamental diferite. Potrivit datelor NYDIG,
în prima parte a anului 2025, volatilitatea anualizată a Bitcoin era de aproximativ 52,2%,
ceea ce îl face un activ extrem de imprevizibil. Aurul, în schimb, are un profil mult mai
stabil, cu o volatilitate de aproximativ 15,5%. Bitcoin este conceput pentru fluctuaţii
rapide şi semnificative, în timp ce aurul oferă variaţii treptate, ceea ce îi confirmă rolul
de depozit de valoare stabil.
Potrivit sursei, atât Bitcoin cât şi aurul atrag interesul marilor jucători financiari, însă prin canale diferite. În 2024, Bitcoin a obţinut un nou nivel de legitimitate odată cu aprobarea a 11
ETF-uri spot de către SEC-ul american, ceea ce a permis accesul investitorilor
instituţionali şi individuali. De atunci, miliarde de dolari au fost investite în aceste
fonduri, cu BlackRock, Fidelity şi ARK Invest printre principalii actori. Trezorerii
corporative sunt şi ele tot mai active: MicroStrategy deţine peste 580.000 BTC, iar
companii japoneze precum Metaplanet îşi extind constant rezervele cripto, explică
Vugar Usi Zade.
În acelaşi timp, aurul rămâne preferatul băncilor centrale. Numai în 2023, acestea au
achiziţionat peste 1.000 de tone, iar aproape 29% dintre acestea intenţionează să îşi
extindă rezervele de aur în 2025. Totuşi, şi Bitcoin pătrunde treptat în acest domeniu: la
începutul lui 2025, Banca Naţională a Cehiei a anunţat că ia în considerare alocarea a
5% din rezervele sale de 140 miliarde de euro în Bitcoin, devenind posibil prima bancă
centrală occidentală care face acest pas.
Conform comunicatului, contextul macroeconomic mai amplu întăreşte poziţia ambelor active ca refugii sigure în perioade incerte. Cu o inflaţie persistentă în SUA (IPC de 2,3% în aprilie 2025, peste ţinta Fed de 2%) şi rate ale dobânzii între 4,25% şi 4,50%, aurul a înregistrat o creştere anuală de 40%, în timp ce Bitcoin a urcat şi mai puternic, fiind perceput ca protecţie împotriva devalorizării monedei. Instabilităţile geopolitice sporesc şi ele atractivitatea ambelor active. Aurul prosperă în crize, fiind susţinut de încrederea acumulată în secole, iar Bitcoin este tot mai des văzut ca o „protecţie digitală pe timp de criză”,
atrăgând capital din ETF-urile de aur către instrumente Bitcoin, pe măsură ce apetitul
pentru risc evoluează.
Privind retrospectiv perioada 2015-2025, performanţa celor două active diferă
considerabil. Bitcoin a crescut de la 314 dolari la peste 111.000 - un randament ridicat,
în ciuda mai multor cicluri de piaţă. Aurul, în schimb, a evoluat de la aproximativ 1.060
dolari la 3.300 dolari pe uncie, impulsionat în principal de inflaţie şi tensiuni geopolitice.
Ambele şi-au păstrat puterea de cumpărare, dar diferenţa de potenţial este evidentă,
subliniază directorul operaţional Bitget.
În ceea ce priveşte reglementarea, aurul funcţionează într-un cadru juridic bine stabilit,
cu norme clare privind stocarea, comerţul şi impozitarea. Bitcoin, în schimb, este încă în
curs de definire a cadrului său legal. De la aprobarea ETF-urilor, dezbaterile privind
reglementarea criptomonedelor s-au intensificat. În SUA, se discută despre rezerve
cripto naţionale şi linii directoare fiscale clare, iar în UE, regulamentul MiCA avansează
pentru a creşte transparenţa. Totuşi, incertitudinea persistă, iar schimbările legislative
pot influenţa semnificativ pieţele.
Bitcoin redefineşte fundamental accesibilitatea, fiind tranzacţionat global 24/7, cu
bariere minime de intrare. Aurul fizic necesită depozitare şi asigurare, iar ETF-urile
funcţionează doar în timpul programului de tranzacţionare. Ambele sunt active lichide,
însă Bitcoin atrage generaţii care caută viteză, adaptabilitate şi autonomie, în timp ce
aurul rămâne pilonul portofoliilor bazate pe încredere şi infrastructură consacrată.
În final, aurul rămâne simbolul tradiţional al bogăţiei: rezistent, de încredere şi încărcat
de istorie. Bitcoin, în schimb, este inovatorul în ascensiune: volatil, transformator şi din
ce în ce mai validat instituţional.
Abordarea înţeleaptă pentru următorul deceniu nu este alegerea unuia în detrimentul
celuilalt, ci înţelegerea avantajelor unice pe care le oferă. Aurul oferă rezistenţă
constantă, în timp ce Bitcoin aduce potenţial exploziv. Împreună, pot construi o strategie
de protecţie diversificată, ancorată în tradiţie şi inovaţie de ultimă generaţie. Pe măsură
ce finanţele globale evoluează, întrebarea esenţială nu este care activ este superior, ci
cât din fiecare ar trebui să deţii când va avea loc următorul eveniment major pe pieţe,
mai arată directorul operaţional al companiei Bitget.