BOGDAN OLTEANU VERSUS DANIEL ZAMFIR Controversă televizată pe tema Legii dării în plată

Deputatul PNL Daniel Zamfir, iniţiatorul legii dării în plată, a declarat în cadrul emisiunii "După 20 de ani" de la ProTv, că darea în plată asigură împărţirea echitabilă a riscului între client şi bancă, adăugând că "nu e normal să urmăreşti un om toată viaţa pentru un credit pe care tu, banca, l-ai dat".

"După căderea pieţei imobiliare la sfârşitul anului 2008, a scăzut şi preţul imobilelor puse în garanţie. Singurii care suportă în acest moment devalorizarea sunt clienţii. Băncile nu-şi asumă niciun risc. Darea în plată asigură împărţirea echitabilă a riscului între client şi bancă. Dacă clientul îşi asumă dobânda şi eventual fluctuaţia cursului, e absolut echitabil ca banca să-şi asume riscul ipotecii. Nu e normal să urmăreşti un om toată viaţa pentru un credit pe care tu, banca, l-ai dat şi tot tu ai considerat o ipotecă evaluată de tine care să acopere acel împrumut. Ăsta este conceptul legii", a declarat deputatul liberal.

Pe de altă parte, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, a declarat că băncile nu funcţionează preluând riscurile debitorilor.

"Ele au ca obligaţie fundamentală să administreze bine şi cu grijă banii deponenţilor, pentru că băncile dau mai departe banii deponenţilor. Rostul lor e să se asigure că-i plasează, îi recuperează şi îi dau înapoi deponenţilor şi îi pot da oricând deponenţii îi cer. Riscul fundamental pe care îl asumă o bancă şi care se vede inactivitatea ei e riscul de neplată: riscul ca o persoană să nu poată sau să nu vrea să plătească creditul pe care l-a luat. Acesta e riscul fundamental pe care o bancă şi-l asumă pe socoteala deponenţilor. Orice alte riscuri în plus se pot legifera, în măsura în care e constituţional, dar ele se vor regăsi în sarcina deponenţilor - a românilor, cam 14 milioane, care economisesc şi îşi depun banii la bancă".

El a explicat că în momentul în care se vorbeste despre împărţirea riscurilor, se ia în calcul şi a treia categorie: deponenţi, bănci şi debitori.

"Cei care trebuie protejaţi sunt deponenţii, pentru că ei nu decid cui se dă credit şi în ce măsură cel care primeşte creditul decide la un moment dat să nu-l ramburseze", a adăugat viceguvernatorul BNR.

Întrebat dacă este mulţumit de varianta adoptată în Senat a legii, în condiţiile în care diferă foarte mult de cea iniţială, deputatul Daniel Zamfir a explicat că diferenţele nu sunt majore, singura fiind aceea că s-a introdus un plafon, de 150.000 euro.

"Nu aş spune că diferă foarte mult. Aş spune că singura diferenţă e aceea că s-a introdus un plafon, 150.000 de euro, şi s-a mai introdus, a scăpat o chestiune pe care o vom corecta, şi anume că ipoteca trebuie să fie a imobilului în care locuieşti. E o greşeală prin faptul că asta ar elimina cam jumătate din cetăţenii care au credite cu ipotecă din aplicarea legii. Sunt situaţii în care pentru creditul respectiv au garantat părinţii cu imobilul împrumutul copilului. De ce părinţii să fie excluşi de la aplicarea legii? 50% din creditele ipotecare sunt aceste credite de nevoi personale cu ipotecă unde garanţi sunt părinţii pentru copii", a spus Daniel Zamfir.

În ceea ce priveşte forma în care legea a trecut în Senat, Bogdan Olteanu a spus că e un pas înainte spre ceea ce "noi credem că va face această lege constituţională".

"Pentru că a interveni în contracte deja semnate, în lucruri care s-au produs în trecut, nu se poate decât în situaţii excepţionale şi justificând caracterul excepţional al intervenţiei. Criza a afectat dramatic o serie de persoane, acelea care s-au împrumutat pentru a cumpăra o locuinţă, au avut dificultăţi pentru că le-au scăzut veniturile, pentru că valoarea garanţiei a scăzut. În acele condiţii excepţionale, potrivit Constituţiei, se pot lua măsuri excepţionale. Ceea ce noi sfătuim, pentru că BNR vine să propună modificări în spiritul cererii preşedintelui de reexaminare, e să ţintească legea către cei care nu pot plăti, nu către cei care nu vor să plătească, astfel încât să devină constituţională. Aşa cum e ea formulată, legea îi vizează pe cei care nu vor să plătească. Pentru că nu stabileşte niciun criteriu. Noi propunem criterii ca să îi vizăm pe cei care nu pot", a declarat viceguvernatorul BNR.

El a explicat că plafonul de 60.000 de euro de la Prima Casă nu creează o discriminare, ci e o şansă în plus pentru cei care au resurse mai puţine.

"Nu cred că domnul deputat va spune că dacă pensionarii beneficiază de scutire de tarif de transport în comun, asta e o discriminare. Da, aşa se fac politicile publice, ţintindu-i pe cei care au nevoie. Noi am propus nişte criterii, ca să fie vorba de o locuinţă de bun-simt, nu un palat. 150.000 de euro credit înseamnă 200.000 valoarea locuinţei. În 2007-2008, asta însemna un apartament bun în centrul Capitalei. E deja un criteriu rezonabil. Am propus, de asemenea, ca persoana să locuiască în acea casă, nu să fie casă de vacanţă sau dezvoltare industrială, şi ca persoană să aibă dificultăţi de rambursare. Asta se măsoară: cât reprezintă rata la banca din veniturile familiei. Noi am propus criteriile, Parlamentul decide. Să nu spui că nu e necesară nicio cifră ne duce spre o problemă de etică, îi ajutăm pe cei care nu au nevoie să fie ajutaţi? Şi ne ducem spre un baraj de constituţionalitate. Dacă e declarată neconstituţională, nimeni nu va beneficia de ea", a spus Bogdan Olteanu.

În ceea ce priveşte ideea excluderii programului "Prima Casă" din lege, Bogdan Olteanu afirmă: "Aici sunt două argumente. Prima Casă are o rată de neperformanţă de 0,04%, sunt câteva zeci de familii în această situaţie. Al doilea argument e că aici există o garanţie de stat, anularea ei de către stat ne pune în categoria statelor neserioase. Înţeleg că aici e o frustare legată de principiul drobului de sare, dacă se întâmplă ceva peste 10 ani. Dacă peste 10 ani se scumpeşte petrolul, o să interziceţi de azi maşinile? Dacă peste 10 ani se scumpeşte mâncarea, o să interziceţi de azi cuptoarele?".

Pe de altă parte, Daniel Zamfir intervine: "Asta ori e o prostie, ori e lipsă de pregătire, ori e intoxicare. Să vedeţi de ce nu anulează. Garanţia statului e o suverană, nu o poate anula Legea dării în plată. La articolul 1 al legii scrie cine sunt beneficiarii. Statul român are caracter de fideiusor, nu de consumator. Statul român dă ţeapă băncii?".

Viceguvernatorul BNR subliniază că aici se face o confuzie. "În lege scrie că atunci când debitorul dă în plată, toate celelalte garanţii se anulează. Sunteţi de acord să scrieţi «cu excepţia garanţiei statului»? ne-am înţeles, vă mulţumesc, e minunat".

"Nimeni nu anulează garanţia statului, staţi liniştit. Nu poate fi anulată. Cel mai sigur garant este statul", a spus Zamfir.

"E un câştig extraordinar, în această emisiune aflăm că nu vor să anuleze garanţia statului, dacă scrieţi acest lucru în lege, Prima Casă poate continua", i-a răspuns Bogdan Olteanu.

Întrebat dacă este convins că Banca Naţională a făcut tot ce putea, Bogdan Olteanu a răspuns: "A făcut, a strigat cât se poate de tare, a luat nişte măsuri considerate pe atunci neortodoxe, radicale, de macrostabilizare. Am cerut băncilor ca 40% din banii pe care-i împrumută să-i blocheze la BNR, ca să-i descurajăm să dea credite în monedă străină. În Polonia şi Ungaria, unde nu s-a luat această măsură, numărul creditelor în franci elveţieni e de 10 ori mai mare ca în România. A funcţionat în această măsură. În capitalism nu poţi să interzici produse, poţi să le descurajezi. Au existat mesaje ale BNR, le-am spus oamenilor să nu se împrumute în monedă străină".

În ceea ce priveşte criteriile sau noile observaţii pe care le va susţine în Cameră, Daniel Zamfir a argumentat că doreşte să se întoarcă la pragul de 65% propus de BNR.

"Vreau să mă întorc la pragul de 65% propus de BNR. Dacă apare în viaţa omului un eveniment neprevăzut, o operaţie. Pot eu să intru în viaţa omului să spun că vei fi obligat să plăteşti 65%? Situaţia dificilă despre care vorbim o simte omul pe pielea lui. Legea asta nu e de protecţie socială, nu se aplică categoriilor defavorizate. Ştiti câţi salariaţi MAI, MApN intră în această categorie? Ei au luat credite în franci elveţieni, rata a crescut de 2-3 ori şi au azi ratele mai mari decât veniturile", a afirmat deputatul liberal.

În contextul în care unul dintre efectele dezbaterii privind Legea dării în plată este creşterea avansului, Daniel Zamfir a spus: "Nu mă miră că sunt anumite bănci care, pe lângă că şantajează, acum încearcă să se răzbune. Sunt şi bănci care continuă programul Prima Casă".

"Domnul Zamfir poate nu-şi aminteşte, în decembrie a votat o lege de transpunere a unei directive europene, prin care avansul va fi mărit cu toate garanţiile pe care Legea dării în plată le-a eliminat. Dacă se elimina toate celelalte garanţii şi rămâne doar imobilul, avansul va fi probabil în jur de 40%, poate mai mult. Potrivit legii votate de domnul Zamfir în decembrie. E o obligaţie legală. Prin legea votată de dumneavoastră aţi stabilit această obligaţie", i-a răspuns viceguvernatorul.

Daniel Zamfir a intervenit spunând că piaţa va regla. "De acum înainte, creditul se va da mult mai responsabil. Chiar dacă se va scumpi creditarea, tinerii, în special, vor fi feriţi să ajungă în situaţia celor cu credite în franci elveţieni".

"Eu aş spune, îi va feri pe tineri de şansa de a avea o casă", a afirmat Olteanu.