Brief Rethink: analiză hot take a alegerilor prezidenţiale 2025, turul I

O analiză a Brief Rethink arată că alegerile prezidenţiale din 2025 marchează dispariţia segregării regionale a votului, un fenomen vizibil încă din turul I al alegerilor din 2024, dar accentuat semnificativ în actualul scrutin, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Dacă între 1992 şi 2019 diferenţele regionale erau o constantă electorală, în 2025 acest tipar s-a estompat aproape complet. George Simion s-a clasat pe primul loc în majoritatea localităţilor din toate judeţele cu populaţie majoritar românească. În schimb, votul pentru Nicuşor Dan s-a concentrat în câteva centre universitare - Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Sibiu şi Braşov - oraşe caracterizate de un număr mare de studenţi extrajudeţeni, care au votat pe liste suplimentare. Procentul voturilor pe liste suplimentare a fost semnificativ: 25% la Cluj-Napoca, aproximativ 20% la Iaşi şi Timişoara, peste 15% la Braşov şi Sibiu, şi puţin sub 15% la Bucureşti. În alte mari municipii, ponderea a fost sensibil mai redusă - sub 10% în oraşe precum Galaţi sau Ploieşti, ambele câştigate de Simion.

Întâmplător, centrele care au votat majoritar cu Nicuşor Dan sunt cu mici excepţii (eg Baia Mare) cele care au fost identificate de Rethink în 2023 ca având o vulnerabilitate demografică scăzută. În esenţă, localităţi care atrag migranţi interni şi externi, au o dinamică pozitivă a pieţei muncii, etc.

George Simion a avut un scor bun în majoritatea localităţilor, inclusiv scoruri de circa 70% în localităţi din mai multe judeţe dar şi scoruri de circa 80% într-un număr mic de comune (de ex. Mihai Viteazu, CT). Au existat multe judeţe în care a obţinut cel mai mare scor în fiecare localitate (Gorj, Vâlcea, Dâmboviţa, Tulcea, Prahova sau Botoşani) sau în toate localităţile afară de una (Constanţa, Neamţ, Bacău, Suceava).

Nicuşor Dan a obţinut primul loc în foarte puţine UAT-uri, cu un vot puternic concentrat în mediul urban. A trecut de 50% din voturi doar în localităţi Dumbrăviţa (suburbie din Timiş) şi Valea Lupului (suburbie din Iaşi). A avut cele mai multe voturi într-un singur judeţ (Cluj) şi în municipiul Bucureşti.

Crin Antonescu a obţinut primul loc mai ales în localităţi populate de etnici maghiari, dar şi în UAT-uri izolate din Câmpia Română şi, răzleţ, în alte judeţe. A obţinut, de exemplu, 90% din voturi exprimate în Sândominic HR.

Victor Ponta a obţinut o majoritate a voturilor într-o singură localitate: Căianu Mic BN. A obţinut peste 20% din voturi în Gorj.

În diaspora, Nicuşor Dan a luat cele mai multe voturi în ţările cu diaspore româneşti relativ mici, adesea gazdă ale unei emigraţii mai degrabă educate şi selective. În cele 7 state cu diaspore de peste 100.000 de români a câştigat George Simion astfel: Germania (74,31%), Italia (73,66%), Spania (73,61%), Austria (68,76%), Belgia (68,25%), Regatul Unit (64,88%) şi Franţa (62,2%). În Europa de Vest, Nicuşor Dan a obţinut cele mai multe voturi doar în Elveţia şi Luxemburg. Nicuşor Dan a obţinut peste 50% şi în Republica Moldova. Aproape 20% din voturi obţinute de Dan în diaspora au provenit de aici. De asemenea, a obţinut cele mai multe voturi în toate statele ex-socialiste membre ale Uniunii Europene.

Profilul votanţilor

Nu există un mecanism sistematic de colectare a tendinţelor de vot la nivel de grupuri, datorită confidenţialităţii votului. Inclusiv pe axa urban-rural datele pot fi eronate statutului formal rural al multor suburbii, listelor suplimentare, etc.

Sondajele de opinie la ieşirea de la urne conţin informaţii despre alegători, dar acestea prezintă diferenţe notabile faţă de datele finale ale alegerilor şi - în cazul datelor din 2024 şi 2025 - sunt afectate de numărul mare de persoane care au refuzat să răspundă sondorilor.

Per total, informaţiilor transmise de către televiziuni, firme de sondare, etc.

Profilul votanţilor George Simion

• Catch-all, diversitate mare de alegători

• Mai degrabă popular cu tinerii şi persoanele de vârstă mijlocie dar alegători provin din toate grupele de vârstă

• Mai popular în rural, oraşe mici, diasporă

• Mai popular în rândul persoanelor cu educaţie scăzută sau medie

• Popular în rândul diasporei "blue collar" din Europa

Profil votanţi Nicuşor Dan

• Popular mai în urbanul mare, în ales majoritatea judeţelor care au scorul cel mai mare în municipiul reşedinţă de judeţ şi suburbiile acestora

• Scor mare în rândul tinerilor

• Scor mare în rândul persoanelor cu studii superioare

• Popular în diaspora white collar şi în Republica Moldova

Profil votanţi Crin Antonescu

• Popular în rândul persoanelor mai în vârstă

• Popular în rândul etnicilor maghiar, cu scoruri de peste 80% în multe localităţi omogen maghiare

• Popular în localităţi rurale din lunca Dunării, probabil ca urmare a mobilizării anumitor filiale PSD

Natura coaliţiilor candidaţilor

Diverse date ne permit să creionăm tiparul "coaliţiilor" de votanţi ale candidaţilor care au înregistrat scoruri bune la alegerile din 2025. George Simion are cea mai diversă coaliţie, atrăgând persoane de toate vârstele (dar mai degrabă tineri şi persoane de vârstă mijlocie), cu supra-reprezentare în mediul rural, în oraşele mici porţi în comun.

Nicuşor Dan a avut o coaliţie de alegători puternic dominată de electoratul urban şi educat, tineri şi persoane de vârstă mijlocie din marii poli de dezvoltare.

Crin Antonescu a avut o coaliţie în care erau puternic reprezentate în vârstă dar şi etnicii maghiari, care au "dat" o mare parte din localitatea în care candidatul coaliţiei guvernamentale a înregistrat scoruri foarte bune.

Coaliţia de alegători care să susţină pe George Simion a obţinute majorităţi în grupuri demografice care să aibă parte din partea românilor. În contrast, doar 25% locuiesc în urbanul mare şi doar circa 20% din populaţia adultă sunt studii superioare.

Diferenţa fundamentală faţă de alegerile anterioare este dată de colapsul votului rural al PNL şi, parţial, al PSD. Majoritatea câştigătorilor la alegerile prezidenţiale din trecut (1996, 2004, 2009, 2014, 2019) au beneficiat de pe urma unei coaliţii de alegători compuse din voturile locuitorilor din urbanul mare şi de cele ale diasporei şi ale zonelor rurale şi ale zonelor urbane mic din regiunile intracarpatice. Cele două grupuri au "divorţat" la alegerile din 2025, ruralul transilvan şi diaspora având un tipar similar de vot cu cel din judeţele extra-carpatice.

În aceste condiţii, alegerile din 2024 şi 2025 marchează sau ruptură radicală de tipar, cu consecinţe încă dificile de anticipat. În clipa de faţă, România trece de la o geografie electorală similară cu Polonia (clivaj urban/rural ŞI regional) la unul similar cu cel din Ungaria (clivaj urban/rural exclusiv, diasporă apropiată de zona naţionalist-conservatoare). Pe acest fond, construirea de majorităţi alternative rămâne dificilă.