Caravana OFA, ediţia a V-a: şapte judeţe, peste 750 de participanţi în sală, peste 7.100 online şi o singură concluzie

Ediţia a V-a a Caravanei OFA s-a încheiat la Piteşti, după nouă zile şi şapte etape în judeţele Alba, Hunedoara, Timiş, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Argeş, din regiunile Centru, Vest, Sud-Vest Oltenia şi Sud Muntenia. Conferinţa „Leadership antreprenorial şi inovare pentru o economie sustenabilă 2026-2030” a fost organizată, la fiecare etapă, de Organizaţia Femeilor Antreprenor (OFA), împreună cu FICSIMM - Federaţia pentru Inovare şi Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri şi cu Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe şi Audit (PACT), cu ING Bank ca partener al caravanei.

Peste 750 de participanţi au fost prezenţi în sălile celor şapte etape, iar alte peste 7.100 de persoane au urmărit online conferinţele de la Alba-Iulia, Timişoara şi Piteşti, transmise în direct.

Etapele cu cea mai mare prezenţă au fost Piteşti (175 de participanţi), Timişoara (155) şi Târgu-Jiu (115).

Nivelul instituţional a fost, la rândul său, unul ridicat: un secretar de stat din Ministerul Finanţelor, vicepreşedinta ANAF, un membru al Parlamentului European, chestorul Comitetului Economic şi Social European (CESE), un vicepreşedinte al Senatului, patru agenţii de dezvoltare regională, prefecţi şi subprefecţi, consilii judeţene, primării şi camere de comerţ.

Un concept construit pe ascultare

Caravana este un concept de evenimente marcă OFA, organizaţie cu reprezentare în 31 de judeţe ale României, în alte şapte state ale Uniunii Europene şi în Republica Moldova, cu o reţea de peste 2.000 de membri, parteneri şi colaboratori. Prima serie, din noiembrie 2024, a trecut prin Buzău, Iaşi, Botoşani, Galaţi, Târgu Mureş şi Braşov, cu tema accesului la finanţare în exerciţiul 2021-2027. În 2025, caravanele din nord-vestul ţării şi din Regiunea Nord-Est au reunit peste 950 de participanţi în săli şi online. De la o ediţie la alta, tema s-a mutat de la „cum accesăm fondurile de azi” la „cine scrie regulile fondurilor de mâine”.

Formatul a fost acelaşi în fiecare oraş: un panel despre bugetul european 2028-2034 privit prin ochii unei firme din judeţ, un atelier practic pentru IMM-uri şi o secţiune de închidere despre dialogul social şi rezultatele obţinute de FICSIMM, OFA şi PACT între 2024 şi 2026.

„Caravana a pornit de la o idee simplă: dacă decidenţii nu vin la antreprenori, mergem noi la antreprenori, iar apoi ducem ce am auzit acolo unde se iau deciziile. Am păstrat în fiecare oraş acelaşi format pentru că ne dorim ca o antreprenoare din Vâlcea sau din Gorj să aibă acces la aceleaşi informaţii şi la aceiaşi interlocutori ca una din Timişoara sau din Bucureşti. Ediţia a V-a a fost, înainte de toate, un exerciţiu de ascultare: am venit cu întrebări, nu cu discursuri, şi am plecat cu problemele reale ale firmelor, spuse de cei care le trăiesc. Mulţumim structurilor OFA din fiecare judeţ, partenerilor noştri şi tuturor instituţiilor care au acceptat să stea la aceeaşi masă cu antreprenorii”, a declarat Amalia Georgescu, preşedinta executivă a OFA şi vicepreşedintă FICSIMM.

Ce au spus antreprenorii: concluziile caravanei

Din cele şapte săli au rezultat aceleaşi mesaje, în ordinea frecvenţei cu care au apărut: antreprenorii vor predictibilitate fiscală şi legislativă înaintea oricărui grant; taxarea muncii îi împinge de la competitivitate la supravieţuire, iar fiecare angajat în plus devine un risc, nu o investiţie; banii europeni ajung prea târziu faţă de viteza afacerii; trecerea de la granturi la instrumente financiare nu este încă pregătită în firme; multe IMM-uri nu au instrumentele elementare de gestiune financiară pe care băncile le vor cere; inovarea şi sustenabilitatea nu sunt încă „traduse” pe limba fiecărui domeniu de activitate. Şi, poate cel mai important, antreprenorii se simt singuri.

„Am auzit în fiecare oraş acelaşi lucru, spus în cuvinte diferite: antreprenorii nu cer favoruri, cer predictibilitate, o taxare a muncii care să nu penalizeze exact locurile de muncă pe care spunem că le vrem şi bani europeni care să vină în ritmul afacerii, nu după ce oportunitatea a trecut. Am auzit şi că mulţi dintre ei se simt singuri, pentru că nimeni nu îi întreabă ce le trebuie. Concluziile caravanei nu vor rămâne într-un raport. Le transformăm în documente de poziţie, în amendamente şi în propuneri concrete, pe care le ducem la Bucureşti şi la Bruxelles, aşa cum am făcut în ultimii doi ani. Dar greutatea lor depinde de câţi suntem: fiecare antreprenor care ni se alătură înseamnă o voce în plus la masa unde se decide viitorul economiei”, a declarat Mirabela Miron, preşedinta FICSIMM şi a OFA.

Bugetul european 2028-2034: regulile se scriu acum

Primul panel al fiecărei etape, moderat de Ana-Maria Icătoiu, preşedinta executivă a FICSIMM şi prim-vicepreşedinta OFA, a fost dedicat dosarelor europene aflate în negociere: Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, viitorul Fond European pentru Competitivitate (ECF), hărţile ajutoarelor de stat regionale şi noul Regulament european privind achiziţiile publice. Experţii Europuls au prezentat la fiecare etapă stadiul negocierilor din trilog, iar ADR Centru, ADR Vest, ADR Sud-Vest Oltenia şi ADR Sud Muntenia au explicat programarea pe bazine economice reale şi rolul „campionilor regionali”.

Mesajul s-a repetat de la o etapă la alta: următorul buget va aduce pentru mediul privat mai degrabă instrumente financiare decât granturi clasice, iar ECF va finanţa ecosisteme şi consorţii, nu proiecte izolate. „Anul 2028, deşi pare îndepărtat, este, de fapt, foarte aproape. Firmele trebuie să înceapă să se pregătească şi, dacă nu vor face acest lucru din timp, sunt deja în întârziere”, a avertizat la Timişoara Florin Zaharia, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

La Piteşti, statul a fost prezent în postura de partener: Agenţia pentru IMM-uri şi Turism Ploieşti, care gestionează programele Femeia Antreprenor şi Start-Up Nation, şi Gabriela Florentina Ionescu, vicepreşedinta ANAF, cu tema „de la control la parteneriat”. La Timişoara, un format nou în caravană, fireside chat-ul cu Oana Popescu-Zamfir (Global Focus Center / RUSI), a arătat cum ajunge o decizie geopolitică în contul de profit şi pierdere al unei firme.

Dialogul social, firul care a legat cele şapte etape

Dacă bugetul european a fost tema, dialogul social a fost firul comun al întregii caravane: mecanismul prin care o problemă dintr-o firmă din judeţ poate ajunge amendament la Bruxelles. Importanţa lui a fost subliniată încă de la prima etapă de reprezentanţii administraţiei.

„Noi la instituţia prefectului avem (...) o comisie foarte importantă, Comisia de dialog social, unde ne întâlnim periodic cu instituţiile publice, patronatele şi sindicatele la aceeaşi masă pentru a avea dezbateri, pentru a avea dialog şi pentru a găsi soluţii împreună”, a declarat la Alba-Iulia Nicolae Albu, prefectul judeţului Alba.

La Timişoara, Florian Marin, chestorul CESE, a explicat cum pot patronatele şi sindicatele din România să participe, prin Codul european de conduită privind parteneriatul, la pregătirea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor europene. La Târgu-Jiu, dialogul social a avut o formă cât se poate de concretă: FICSIMM face parte din comitetul de monitorizare al Programului pentru Tranziţie Justă.

Fiecare conferinţă s-a încheiat cu bilanţul prezentat de Ana-Maria Icătoiu, Ovidiu Ilisei, vicepreşedinte FICSIMM, şi Loredana Mihăilă, vicepreşedintă FICSIMM, OFA şi PACT şi coordonatoarea grupului de fiscalitate. Între 2024 şi 2026, FICSIMM, OFA şi PACT au depus peste 25 de documente de poziţie şi zeci de amendamente pe texte aflate în negociere. O analiză comparativă a arătat o aliniere de 82% între propunerile FICSIMM privind viitorul buget european şi raportul votat în primăvara acestui an de Parlamentul European, inclusiv respingerea fuziunii dintre politica de coeziune şi politica agricolă comună. La acestea se adaugă 23 de propuneri la noul Regulament european privind achiziţiile publice, 22 de amendamente privind hărţile ajutoarelor de stat regionale şi 19 amendamente la raportul Parlamentului European privind ECF.

„Vom participa în continuare la toate aceste etape de dialog social până când vom avea un regulament pe achiziţii publice care să dea şansa IMM-urilor să participe nu ca sub-sub-subcontractor, ci ca parte din contract”, a explicat Ana-Maria Icătoiu, care s-a angajat ca participanţii să primească un rezumat aplicat la adoptarea formei finale a regulamentului.

„Dialogul social este o altă formă de voluntariat. Este forma de voluntariat în care alegi să dai din timpul şi din expertiza ta. (...) Noi avem această viziune că dialogul social, din punct de vedere al fiscalităţii, este un parteneriat pentru predictibilitate şi echilibru fiscal”, a subliniat Loredana Mihăilă.

Răspunsul la întrebarea „unde spun ce am de spus?”, construit pe parcursul caravanei, este un traseu clar: firma semnalează problema, organizaţia verifică dacă este un caz izolat sau o problemă de sector, o transformă într-un document de poziţie cu cifre şi soluţii, iar aceasta ajunge la Comisia Europeană, Parlamentul European şi CESE. Din 2026, FICSIMM pune la dispoziţia membrilor un Centru de sprijin pentru membri, prin proiectul de dialog social aflat în implementare, iar la nivel naţional continuă să ceară un Pact Naţional pentru Competitivitatea IMM-urilor.

„Orice problemă pe care o aveţi, încercaţi să o ridicaţi, contactaţi OFA pe plan local, contactaţi reprezentanţii FICSIMM pe plan local. Transmiteţi problemele voastre şi o să vedeţi, cuvântul dumneavoastră va conta. Veniţi alături de noi şi împreună vom fi mai puternici!”, a fost îndemnul lui Ovidiu Ilisei.

ING Bank, partener pe tot traseul: finanţare şi sprijin pentru antreprenoriatul feminin

ING Bank a fost prezentă la toate cele şapte etape, prin reprezentanţii săi locali: Pavel Lupsescu (Alba-Iulia), Valentin Dumitru Frent (Deva), Dalia Henţ (Timişoara), Delia Roxana Gogolosu (Târgu-Jiu), Dana-Roxana Burluşi (Craiova), Mădălina Florea (Râmnicu Vâlcea) şi Mădălina Matea (Piteşti). Aceştia au explicat la ce se uită banca atunci când creditează şi ce trebuie să aibă pregătit un IMM pentru a obţine un scor bun, fie că este vorba de un credit clasic, un instrument cu garanţie sau un credit-punte pentru cofinanţarea unui proiect cu grant.

„Ne dorim ca ING-ul să devină un partener al firmelor şi al societăţilor. (...) Noi, ca bancă, ne dorim să fie o relaţie sănătoasă, de încredere şi bazată pe o analiză din timp”, a declarat la Alba-Iulia Pavel Lupsescu, office manager ING Bank.

La fiecare etapă a fost prezentat programul She's Next, iniţiativa dedicată antreprenoriatului feminin derulată de ING Bank România şi Visa, în parteneriat cu Impact Hub Bucharest, aflat la a treia ediţie. Înscrierile pentru ediţia 2026-2027 sunt deschise până pe 15 noiembrie 2026, pe platforma dedicată programului, pentru afacerile cu cel puţin un an de activitate, deţinute în proporţie de minimum 51% de femei. Valoarea totală a granturilor a crescut la 90.000 de euro, iar numărul câştigătoarelor s-a dublat la şase: un grant de 30.000 de euro, două granturi de câte 15.000 de euro şi trei granturi de câte 10.000 de euro. Cincisprezece antreprenoare vor ajunge în etapa finală şi vor beneficia, indiferent de rezultat, de mentorat individual, coaching de grup şi traininguri, înainte de Pitch Day şi gala de premiere din 2027. Programul include şi şapte webinare gratuite, deschise publicului larg, despre accesul la finanţare, marketing, inteligenţă artificială în business şi leadership.

Atelierul IMM-ului competitiv: instrumente aplicabile de a doua zi

A doua parte a fiecărei conferinţe, „Atelierul IMM-ului competitiv”, moderată de Amalia Georgescu, a mutat discuţia din sala de negocieri în biroul antreprenorului: exerciţiul de predictibilitate fiscală propus de Loredana Mihăilă, liderul sustenabil (Veronica Costache, OFA Braşov), managementul strategic al capitalului uman (Victoria Bulai, OFA Iaşi), diagnoza de maturitate a firmei în zece minute (Aura Serea, OFA Sibiu), IMM-ul competitiv în era AI (Iuliana Anton, Wantsome şi IT's Wise), calităţile antreprenorului care pot deveni obstacole (Cristina Mircea, WOMANA) şi relaţia dintre tiparele interioare şi deciziile de business (Cristina Roman, OFA Sibiu). La Râmnicu Vâlcea şi Piteşti, atelierul a inclus şi tema economiei verzi în practică, prezentată de Ioana Grecu, preşedintă OFA Prahova. Din observaţia moderatorilor, atelierele au fost cele mai interactive momente ale fiecărei zile