Conflictul din Orientul Mijlociu determină Comisia Europeană să revizuiască semnificativ în scădere prognozele economice pentru 2026 şi 2027

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, previziunile economice de primăvară estimează o activitate economică mai slabă la nivelul Uniunii Europene, ca urmare a noului şoc energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu, care determină creşterea inflaţiei şi afectează sentimentul economic.

Situaţia s-ar putea îmbunătăţi uşor în cursul anului 2027, dacă tensiunile de pe pieţele energiei se vor diminua, arată sursa citată.

• Perspectivele economice s-au deteriorat substanţial după declanşarea conflictului

Înainte de sfârşitul lunii februarie 2026, se preconiza că economia Uniunii Europene va continua să crească într-un ritm moderat, însoţită de o nouă scădere a inflaţiei, însă perspectivele s-au schimbat fundamental de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, conform sursei citate.

Inflaţia a început să crească la câteva săptămâni după declanşarea conflictului, ca urmare a majorării bruşte a preţurilor la materiile prime energetice, iar activitatea economică îşi pierde dinamismul, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

• Creşterea PIB-ului, revizuită semnificativ în scădere pentru 2026

După ce a atins 1,5% în anul 2025, creşterea produsului intern brut la nivelul Uniunii Europene este estimată să încetinească până la 1,1% în cursul anului 2026, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de previziunile economice din toamna anului 2025, care indicau un avans de 1,4%, precizează sursa.

Creşterea PIB-ului ar urma să se apropie ulterior de 1,4% în anul 2027, adaugă Comisia Europeană.

• Proiecţiile pentru zona euro sunt, de asemenea, revizuite în scădere

Pentru statele din zona euro, creşterea economică este estimată la 0,9% în 2026 şi la 1,2% în 2027, faţă de prognozele anterioare de 1,2%, respectiv 1,4%, după cum reiese din documentul citat.

• Inflaţia va urca la 3,1% în 2026, pe fondul scumpirii energiei

Conform estimărilor Comisiei Europene, rata inflaţiei la nivelul Uniunii Europene va ajunge la 3,1% în cursul anului 2026, cu un punct procentual mai mult decât se anticipase anterior, urmând să scadă din nou la 2,4% în 2027.

În zona euro, inflaţia este de asemenea revizuită în creştere până la 3,0% în 2026 şi la 2,3% în 2027, comparativ cu proiecţiile din toamna anului 2025, care fuseseră de 1,9%, respectiv 2,0%, arată sursa citată.

• Economia Uniunii Europene va continua să crească, însă într-un ritm mai lent

Fiind un importator net de energie, economia europeană este extrem de sensibilă la şocul energetic cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu - al doilea astfel de şoc în mai puţin de cinci ani, subliniază Comisia Europeană.

Creşterea bruscă a preţurilor la energie generează facturi mai mari pentru gospodării şi costuri sporite pentru întreprinderi, ceea ce duce la scăderea profiturilor în numeroase sectoare industriale, redirecţionând efectiv veniturile dinspre economia Uniunii Europene către ţările exportatoare de energie, potrivit comunicatului.

• Încrederea consumatorilor a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele 40 de luni

La începutul conflictului, încrederea consumatorilor a scăzut până la cel mai scăzut nivel din ultimele 40 de luni, pe fondul temerilor tot mai mari legate de creşterea inflaţiei şi de pierderea locurilor de muncă, arată aceeaşi sursă.

Cu toate acestea, consumul este preconizat să rămână principalul factor determinant al creşterii economice, adaugă sursa.

Investiţiile întreprinderilor vor fi, de asemenea, limitate de condiţii de finanţare mai stricte, de profituri mai mici şi de o incertitudine sporită, iar scăderea cererii externe afectează creşterea exporturilor, conform Comisiei Europene.

• Eforturile de diversificare energetică încep să dea roade

Investiţiile Uniunii Europene în rezilienţa energetică, în special ca urmare a invaziei militare pe scară largă a Rusiei în Ucraina, încep să dea rezultate, menţionează sursa citată.

Eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare, de decarbonizare şi de reducere a consumului au făcut ca Europa să se afle acum într-o situaţie mai bună pentru a putea absorbi şocul energetic actual, arată Comisia Europeană.

• Se preconizează că inflaţia va creşte, determinată de preţurile la energie

Perspectivele pe termen scurt ale inflaţiei s-au deteriorat faţă de previziunile din toamna anului 2025, inflaţia totală urmând să atingă un nivel maxim în cursul anului 2026 înainte de a se relaxa în 2027, pe măsură ce preţurile la materiile prime energetice vor scădea treptat, deşi vor rămâne cu aproximativ 20% peste nivelurile anterioare declanşării conflictului, potrivit comunicatului.

Această revizuire în creştere este determinată în primul rând de o creştere rapidă a inflaţiei în sectorul energetic, datele din lunile martie şi aprilie indicând deja o accelerare bruscă, arată aceeaşi sursă.

• Scăderea pe termen lung a ratei şomajului se apropie de sfârşit

În anul 2025, ocuparea forţei de muncă a crescut cu 0,5%, adăugând peste un milion de locuri de muncă la economia Uniunii Europene, conform datelor Comisiei Europene.

În cursul anului 2026, creşterea ocupării forţei de muncă este preconizată să încetinească la 0,3%, apropiindu-se din nou de 0,4% în 2027, arată documentul citat.

Se preconizează că scăderea pe termen lung a ratei şomajului va lua sfârşit, stabilizându-se la aproximativ 6% în 2027, iar creşterea salariilor nominale este estimată să rămână puternică, pe măsură ce salariile se ajustează la o inflaţie mai ridicată, conform aceleiaşi surse.

• Şocul energetic adaugă o nouă povară asupra finanţelor publice

Conform estimărilor Comisiei Europene, deficitul public al Uniunii Europene va creşte de la 3,1% din PIB în 2025 la 3,6% până în 2027, reflectând activitatea economică modestă, creşterea cheltuielilor cu dobânzile, măsurile de atenuare a impactului creşterii preţurilor la energie asupra întreprinderilor şi gospodăriilor vulnerabile, precum şi creşterea cheltuielilor pentru apărare.

Investiţiile publice din Uniunea Europeană sunt preconizate să se stabilizeze la niveluri ridicate în 2027, în pofida încheierii plăţilor din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, arată sursa.

• Ponderea datoriei publice în PIB va creşte semnificativ

Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB-ul Uniunii Europene va creşte de la 82,8% în 2025 la 84,2% în 2026 şi la 85,3% în 2027, conform comunicatului Comisiei Europene.

În zona euro, aceeaşi pondere va creşte de la 88,7% în 2025 la 90,2% în 2026, respectiv 91,2% în 2027, ceea ce reflectă deficite primare mai mari şi o diferenţă de creştere a dobânzilor din ce în ce mai nefavorabilă, adaugă sursa.

Până în anul 2027, se estimează că patru state membre vor avea ponderi ale datoriei publice de peste 100% din PIB, arată documentul citat.

• Persistenţa tensiunilor în materie de aprovizionare afectează perspectivele

Riscul major asociat acestor previziuni se referă la durata conflictului din Orientul Mijlociu şi la implicaţiile acestuia asupra pieţelor mondiale ale energiei, subliniază Comisia Europeană.

Având în vedere gradul neobişnuit de ridicat de incertitudine şi intervalul de timp din ce în ce mai redus pentru o normalizare rapidă a condiţiilor de aprovizionare, previziunile de referinţă sunt completate de un scenariu alternativ care presupune perturbări de mai lungă durată, potrivit sursei citate.

• Scenariul alternativ: preţuri mai mari ale energiei şi lipsa redresării economice în 2027

În cadrul acestui scenariu alternativ, se pleacă de la premisa că preţurile materiilor prime energetice vor creşte semnificativ peste curbele contractelor futures de referinţă, atingând un nivel maxim la sfârşitul anului 2026 înainte de a se realinia treptat la acestea până la sfârşitul anului 2027, arată comunicatul Comisiei Europene.

În acest caz, inflaţia nu s-ar relaxa, iar activitatea economică nu ar reuşi să se redreseze în 2027, astfel cum se preconizează în previziunile de referinţă, iar preţurile mai mari ar putea determina gospodăriile şi întreprinderile să reducă suplimentar consumul şi investiţiile, adaugă sursa.

Pe lângă aceasta, deficitele directe de aprovizionare cu anumite materii prime şi factori de producţie - de exemplu, cu unele produse petroliere rafinate, heliu şi îngrăşăminte - s-ar putea intensifica, având un efect de domino asupra lanţurilor de producţie globale şi asupra accesibilităţii alimentelor, potrivit Comisiei Europene.

• Reducerea cererii de forţă de muncă ar putea semnala un impact negativ mai puternic

Reducerea continuă a cererii de forţă de muncă, evidenţiată de scăderea numărului de locuri de muncă şi a ratelor de angajare, ar putea semnala un impact negativ mai puternic asupra creşterii viitoare a ocupării forţei de muncă, arată documentul sursă.

Incertitudinea persistentă în ceea ce priveşte politicile comerciale mondiale şi reconfigurarea în curs a relaţiilor geopolitice şi comerciale ar putea afecta şi mai mult încrederea şi activitatea economică, adaugă Comisia Europeană.

• Riscul pozitiv: reformele structurale şi investiţiile în apărare şi tranziţia energetică

Implementarea mai rapidă a reformelor structurale care abordează blocajele de lungă durată din calea creşterii economice a Uniunii Europene rămâne un risc important în sens pozitiv în ceea ce priveşte perspectivele, subliniază sursa citată.

Investiţiile publice puternice în sectoare precum apărarea şi tranziţia energetică pot compensa unele dintre deficienţele preconizate pentru sectorul privat, arată Comisia Europeană.

Inteligenţa artificială reprezintă atât o oportunitate, cât şi un risc: creşterea productivităţii ar putea sprijini investiţiile în Uniunea Europeană, în timp ce perturbarea pieţei forţei de muncă ar putea afecta cererea, conchide comunicatul Comisiei Europene.