Consiliul Fiscal avizează negativ scăderea TVA-ului la 9% pentru distribuitorii de programe TV

Actualizare 16:44 MFP: Reducerea TVA la 9% a fost o propunere la care s-a renunţat în data de 9 iunie

Ministerul de Finanţe transmite că reducerea TVA la 9% pentru serviciile de retransmitere a programelor de televiziune, avizată negativ de Consiliul Fiscal, a fost o propunere la care s-a renunţat în data de 9 iunie.

Potrivit unui comunicat al ministerului, la această propunere s-a renunţat în cadrul unei consultări cu reprezentanţii pieţei de profil, la care au participat ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu şi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Ministerul precizează că propunerile iniţiale ale Ministerului pentru Societatea Informaţională referitoare la susţinerea industriei de profil au fost înlocuite cu măsura de introducere a unei scheme de ajutor de stat, care a fost reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 18/2015, act normativ aprobat în şedinţa Guvernului din data de 10 iunie 2015.

---

Consiliul fiscal transmite că avizează negativ proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice, se arată într-un comunicat remis redacţiei.

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a declarat, sătpămâna trecută, că a trimis către CNA o propunere legislativă privind scăderea TVA-ului la 9% pentru distribuitorii de programe TV şi constituirea unui fond la care aceştia să cotizeze cu 5% din veniturile anuale pentru încurajarea programelor educative, informative şi culturale.

Potrivit Consiliului Fiscal, Articolul de lege asupra căreia este solicitat avizul priveşte amendarea Codului fiscal în sensul extinderii sferei de aplicabilitate a cotei reduse de TVA de 9% la "servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice". Prevederile proiectului legislativ ar urma să intre în vigoare începând cu 1 iulie 2015.

Din perspectiva impactului bugetar de runda întâi, nota de fundamentare asociată proiectului de ordonanţă de urgenţă estimează o pierdere de venituri bugetare de 167,6 mil. lei în 2015 (corespunzătoare unei perioade de 5 luni de execuţie bugetară cash), de 402,2 mil. lei în 2016, 420,4 mil. lei în 2017, 473,6 mil. de lei în 2018. Documentul prezintă ca sursă de compensare a impactului reducerilor de taxe asupra veniturilor din TVA în anul 2015 surplusul de venituri realizat de ANAF relativ la programarea bugetară intra-anuală, evaluat conform expunerii de motive la 3,9 miliarde de lei la finele lunii mai. În ceea ce priveşte impactul pe termen mediu, documentul declară că "la elaborarea legilor bugetare anuale se va avea în vedere fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor astfel încât să fie respectate ţintele de deficit asumate prin Pactul de stabilitate şi creştere şi coordonarea politicilor economice".

Consiliul fiscal menţionează nu are obiecţii/rezerve cu privire la dimensiunea impactului bugetar de runda întâi estimat de către MFP, pe care-l consideră drept o estimare prudentă. Dacă date certe în ceea ce priveşte numărul abonaţilor sunt disponibile (6,9 milioane de abonaţi, grad de penetrare la nivel de gospodării 92%), fiind raportate de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), există incertitudini în ceea ce priveşte caracteristicile/preţul pachetului de servicii relevant din perspectiva consumatorului mediu. Preţul mediu implicit al acestui pachet de servicii reprezentativ asociat estimării pierderilor de venituri din expunerea de motive a actului normativ este de circa 40 lei/lună (inclusiv TVA 24%), în condiţiile în care ofertele pentru pachetul de bază ale principalilor operatori de servicii de televiziune prin cablu sunt în medie de circa 30 de lei lunar - estimarea include aşadar şi o marjă de siguranţă consistentă din perspectiva unui pachet de servicii reprezentativ care să includă mai multe opţiuni comparativ cu acest pachet de bază.

Expunerea de motive oferă drept argument pentru măsura propusă faptul că "aplicarea cotei reduse de TVA pentru aceste servicii va genera efecte pozitive semnificative asupra mediului de afaceri prin îmbunătăţirea fluxurilor de cash-flow, diminuând astfel o serie de dificultăţi cu care se confruntă agenţii economici din această perspectivă". În opinia Consiliului fiscal, validitatea argumentului apare drept îndoielnică, în condiţiile în care reducerea unei impozit pe consum într-o ramură în care practic nu există evaziune fiscală la TVA nu poate genera plusuri de cash-flow decât în măsura în care aceasta nu este transferată în preţul final la consumator, iar potenţialul de expansiune suplimentară în condiţiile unui grad de penetrare de 92% la nivelul gospodăriilor apare drept neglijabil. În mod evident, la nivelul ramurii de furnizare de servicii de televiziune prin cablu nu pot fi operante argumentele care intervin în cazul produselor alimentare, unde există o pondere semnificativă de agenţi care funcţionează pe piaţa nefiscalizată, iar o reducere a TVA are potenţialul de a îmbunătăţi poziţia competiţională a contribuabililor oneşti.

Expunerea de motive aferentă proiectului de act normativ indică drept sursă de acoperire pentru impactul bugetar în anul curent veniturile suplimentare realizate faţă de programarea bugetară realizate de ANAF în primele 5 luni 2015, evaluate la 3,9 miliarde lei şi afirmă că proiecţiile de venituri şi cheltuieli pe termen mediu vor fi fundamentate de aşa natură încât ţintele bugetare asumate în baza tratatelor internaţionale şi LRFB să fie respectate. Trebuie însă precizat că aceste venituri suplimentare au fost indicate deja drept sursă de acoperire şi pentru extinderea cotei reduse de TVA la produsele alimentare începând cu luna iunie a anului curent (2,44 miliarde lei în 2015, respectiv 5,2 miliarde din 2016), iar între timp a intervenit şi măsura dublării alocaţiei pentru copii (impact de 900 de milioane în 2015, respectiv 1,8 mld. lei în 2016). Prin urmare, discuţia cu privire la măsura de faţă nu poate face abstracţie de impactul măsurilor bugetare deja adoptate mai sus menţionate.

Consiliul fiscal admite că dimensiunea impactului pentru măsura fiscală de faţă este una redusă la nivelul anului în curs - prezervarea surplusului de venituri realizat în prezent, ca urmare atât a unei îmbunătăţiri a colectării, cât şi a unei creşteri economice mult superioare celei prognozate iniţial, nu ar trebui să creeze probleme în ceea ce priveşte înscrierea în ţinta de deficit aferentă lui 2015, luând în calcul şi celelalte măsuri discreţionare adoptate, dată fiind aplicarea lor doar începând cu a doua jumătate a anului. Lucrurile se complică însă atunci când este vorba de înscrierea în ţintele pe termen mediu, din mai multe motive:

1. La nivelul anului 2016, impactul extinderii cotei reduse de TVA la produsele alimentare este mai mare de 5 miliarde de lei, resimţindu-se la nivelul unui an întreg de încasări bugetare;

2. La nivelul anului 2016, impactul dublării alocaţiilor pentru copii este de 1,8 miliarde de lei, corespunzător de asemenea unui an întreg de aplicare;

3. În măsura în care creşterea economică pentru anul în curs va fi superioară celei prognozate, iar acest plus nu se va regăsi, aşa cum este firesc, decât într-o proporţie restrânsă în dinamica PIB potenţial, aceasta ar atrage după sine o revizuire ascendentă a dimensiunii componentei ciclice a deficitului bugetar, ceea ce ar implica o ţintă de deficit efectiv pentru 2016 inferioară nivelurilor avute în vedere în prezent (1,2% din PIB pe standard ESA 2010 conform Programului de convergenţă 2015-2018), care să fie consistentă cu respectarea MTO definit ca deficit structural de 1% din PIB.

Cu circa o lună în urmă, Consiliul fiscal a avizat cu rezerve extinderea cotei reduse de TVA la produsele alimentare, invocând incertitudinile cu privire la dimensiunea, persistenţa şi originea veniturilor bugetare suplimentare citate ca element de compensare pentru impactul bugetar negativ al respectivei măsuri. Chiar dacă Consiliul fiscal şi-ar suspenda aceste rezerve (în pofida faptului că este de părere că motivele invocate în opinia anterioară rămân relevante), nu poate da aviz favorabil măsurii propuse de extindere a cotei reduse de TVA la serviciile de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice în lipsa unei proiecţii bugetare complete care să identifice modalităţile concrete avute în vedere pentru încadrarea în ţintele bugetare pe termen mediu, cu atât mai mult cu cât, între timp, trebuie acomodat şi impactul bugetar al măsurii dublării alocaţiilor pentru copii. În opinia Consiliului fiscal, măsurile discreţionare deja adoptate, menţionate mai sus, au epuizat spaţiul fiscal suplimentar creat pe termen mediu în ipoteza menţinerii câştigurilor de eficienţă a colectării obţinute până în prezent (considerând că nivelul cheltuielilor bugetare este menţinut la nivelul din cadrul bugetar pe termen mediu aprobat).