Creşterea cu 5% a salariilor şi pensiilor nu ar produce niciun dezechilibru în buget

     *  Interviu cu domnul Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanţe
     Reporter: Săptămâna trecută, au fost discuţii despre majorarea salariilor şi pensiilor în acest an. Ne permitem acest lucru?
     Sebastian Vlădescu: Politicile Guvernului în ultimul an şi jumătate au fost extrem de precaute, iar bugetul anului 2012 este foarte prudent.
     Dacă avem o creştere economică în jur de 1,5-2%, consider că ne permitem. Creşterea cu 5% a salariilor şi a pensiilor nu ar produce niciun dezechilibru în buget, în momentul de faţă.
     În acest an, în opinia mea, cred că vom fi coerenţi ca ţară, în ciuda alegerilor.
     Reporter: În acest an, trebuie să rambursăm bani către FMI. Vom fi afectaţi de acest lucru?
     Sebastian Vlădescu: Acele plăţi sunt deja bugetate. Ministerul Finanţelor are un buffer (n.r. fond de rezervă) de două-trei miliarde. "Slavă Domnului că îl avem!".
     Reporter: Consideraţi că şi-a îndeplinit Guvernul Boc sarcinile cum trebuie?
     Sebastian Vlădescu: În ceea ce priveşte menţinerea stabilităţii macro-economice, consider că a făcut-o chiar remarcabil.
     Reporter: Revista "The Banker" i-a acordat în luna decembrie domnului Gheorghe Ialomiţianu, minis-trul Finanţelor Publice, premiul "Ministrul de Finanţe al anului în Europa". Cum comentaţi?
     Sebastian Vlădescu: Bravo lui şi, în primul rând, bravo României. Sunt foarte mândru că ministrul de Finanţe al României a luat acest premiu.
     Premiul se dă, în primul rând, ţării, după aceea se oferă persoanei.
     Reporter: Protestele din ultima perioadă şi greva parlamentară a USL ne vor afecta din punct de vedere economic?
     Sebastian Vlădescu: Nu cred că greva parlamentară a opoziţiei va afecta imaginea publică a României. O astfel de acţiune face parte din instrumentele normale de luptă parlamentare, iar pieţele sunt învăţate cu diversele aspecte ale democraţiei.
     Greva parlamentară a opoziţiei nu blochează funcţionarea Parlamentului, însă trecerea unui grup de parlamentari ai puterii în zona opoziţiei schimbă echilibrul.
     În ceea ce priveşte protestele, nu înţeleg care e sensul lor. Este clar că unele segmente din manifestaţiile din Piaţa Universităţii sunt organizate, la fel cum alte segmente sunt spontane.
     Într-adevăr avem nevoie de o nouă clasă politică, avem nevoie de resurse noi, de un suflu nou, de idei şi oameni noi. Dar este ca şi cum ai spune că avem nevoie de o clasă antreprenorială mai bună, mai activă şi mai eficientă decât aceea pe care o avem în momentul de faţă, capabilă să iasă din zona naţională şi să se lanseze global.
     Reporter: Având în vedere situaţia economică bună a ţării noastre, există premise pentru întărirea leului...
     Sebastian Vlădescu: Variaţia cursului de schimb leu/euro a fost destul de limitată şi normală în ultimii ani. În întreaga perioadă de criză, cursul a fluctuat între 4,2-4,4 lei/euro, după ce a variat la 3,4-3,5lei/euro în 2007-2008.
     De doi ani de zile, cursul a rămas cam pe acelaşi palier - 4,2-4,4 lei/euro. Câteodată euro se mai apreciază, ajungând la 4,29 lei sau 4,36 lei, iar pentru jucătorii de pe piaţa Forex sau cea monetară este foarte interesant. Însă, în esenţă, nu este o variaţie dramatică.
     Reporter: Mai aveţi încredere în sistemul bancar din România?
     Sebastian Vlădescu: Da. Am atât de multă încredere încât toţi banii pe care îi am îi ţin în sistemul bancar din România: 50% în lei şi 50%, în diverse valute.
     Reporter: Cum ne va influenţa recomandarea Băncii Austriei privind finanţarea pentru Europa Centrală şi de Est?
     Sebastian Vlădescu: Recomandarea Băncii Austriei pleacă, nu de la o dorinţă specială să limiteze fluxurile către România sau către estul Europei, ci de la o îngrijorare a Băncii Austriei într-un context european complicat.
     Este normal ca Banca Austriei să recomande băncilor să păstreze cât mai mulţi bani acasă, pentru că există posibilitatea să aibă nevoie de ei. Din acest punct de vedere, este evident că fluxurile noi vor fi foarte limitate.
     Nu mă aştept, însă, la retrageri majore, în 2012, din fluxurile existente.
     Din câte ştiu, expunerea pe România a băncilor străine nu s-a redus semnificativ. Ele au banii în titluri de stat româneşti şi nu aveau cum să-şi retragă banii de aici, pentru că s-au tot refinanţat.
     De asemenea, expunerea pe sectorul privat românesc este destul de dificil să ţi-o diminuezi în condiţiile în care ai o problemă cu restituirea creditelor, cu provizionare. Fiecare provizion făcut înseamnă, de fapt, bani pe care ei nu-i primesc.
     Deci, este cam greu să-şi restituie banii pe care nu i-au primit şi, din cunoştinţele mele, băncile au fost foarte ezitante în a proviziona sau în a-şi omorî clienţii în ultimii doi ani, pentru că a-i proviziona pe toţi reprezintă o pierdere, care înseamnă capital suplimentar.
     Repet, nu cred că au existat retrageri semnificative de bani în ultimii ani. Au existat acorduri de credite între banca mamă şi sucursală, care au expirat şi este normal că la expirarea fiecărui acord de credit trebuie închisă linia de credit. Şi atunci, din evidenţa Băncii Naţionale, trebuie să ştergi respectiva operaţiune, aceasta apare la Banca Naţională ca ieşire. Dar nu ştii dacă în momentul în care banii aceia au ieşit nu s-a făcut un nou contract sau i-a scos o anumită bancă şi i-a adus o alta.
     Reporter: Expunerea băncilor străine nu se va reduce în următoarea perioadă?
     Sebastian Vlădescu: Nu cred că se poate reduce. Nu cred că băncile nu vor mai achiziţiona titluri de stat româneşti, în primul rând pentru că raportul dintre risc şi yield (n.r. randament) este bun. Nu văd de ce ar schimba România pentru altceva, pentru că nu mai au ce. Sunt date care indică nişte lucruri contradictorii în piaţa monetară în euro. Investitorii nu au încredere să cumpere titluri de stat italiene sau greceşti. Avem probleme cu refinanţarea datoriilor unor state, dar, în acelaşi timp, depozitele sistemului bancar european la BCE sunt la cel mai mare nivel, în jur de o jumătate de trilion, iar finanţarea făcută de BCE pentru sistemul bancar european este cea mai mare vreodată, tot o jumătate de trilion.
     Se întrezăresc disfuncţionalităţi interne în sistemul bancar în ceea ce priveşte încrederea, pentru că, dacă o bancă îşi depune banii la BCE, iar altă bancă se împrumută la BCE, acest lucru înseamnă că finanţările interbancare nu mai funcţionează. Eu, banca X, nu mai am încredere în tine să îţi dau bani, prefer să-i ţin, aproape pe gratis, la BCE.
     În piaţă nu avem o problemă atât de mare de lichiditate în momentul de faţă, ci ne confruntăm cu o criză de încredere.
     De aceea nu văd de ce s-ar grăbi băncile străine să scoată trei sau patru miliarde din ţară, pentru că România este un loc stabil, cel puţin anul acesta sau în 2013. Nu avem o problemă de dramatism referitor la plata datoriei, finanţarea deficitului, refinanţare etc.
     Reporter: În luna decembrie a crescut economisirea...
     Sebastian Vlădescu: E normal acest lucru. Când tot se spune la televizor că va fi un dezastru, lumea se gândeşte să economisească. Şi pot să vă spun că lucrurile nu stau atât de rău pe cât se arată la televizor. Cifrele pentru 2010-2011 privind producţia industrială, profitabilitatea în industrie sunt chiar îmbucurătoare.
     Reporter: S-a împlinit un an de la listarea Fondului Proprietatea (FP). Oamenii sunt nemulţumiţi, au fost despăgubiţi la 1 RON şi au putut să vândă cu maxim 0,6 RON.
     Sebastian Vlădescu: Nu i-a obligat nimeni să vândă. Au vândut unii şi la 0,2 RON, înainte de apariţia FP. Puteau să aştepte să ajungă 1 RON.
     Reporter: Statul va fi copleşit de procese...
     Sebastian Vlădescu: Eu cred şi am fost întotdeauna partizanul - din păcate este un lobby mult prea puternic pentru aceste despăgubiri - limitării despăgubirilor la o sumă rezonabilă pe care statul poate să o plătească. Aceasta a fost poziţia mea întotdeauna.
     Toate despăgubirile ar trebui limitate pentru că nu există resurse şi nu ai de unde să plăteşti toţi banii. Fiecare leu pe care îl dai la despăgubire îl iei de undeva - de la şcoli, de la drumuri, de la sistemul de sănătate etc. Nu sunt bani care se creează undeva.
     Reporter: Venirea lui Lucian Anghel, economistul şef de la BCR, la conducerea BVB, va schimba ceva la Bursă?
     Sebastian Vlădescu: Lucian Anghel este un tip remarcabil. Îl ştiu, îmi place, este foarte inteligent şi foarte serios. Nu am nici o idee despre experienţa lui în lumea aceasta.
     Din punctul meu de vedere, cineva atât de curat ca Lucian Anghel, care încearcă să îndrepte lucrurile în lumea aceea, nu poate fi decât o idee bună.
     În plus, Lucian Anghel este foarte deştept. Oamenii ca el nu trebuie trataţi superficial, pentru că au o tărie dincolo de lucrurile cu care este învăţată piaţa. În plus, dacă are şi suportul unora care chiar vor să îndrepte ceva, atunci s-ar putea să aibă succes.
     Reporter: Ce şanse vom avea să listăm, anul acesta, companiile energetice?
     Sebastian Vlădescu: Eu cred că vom lista, fără probleme, Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi pachetele de acţiuni suplimentare de la Transgaz şi Transelectrica.
     Reporter: Dar de ce autorităţile au ales BVB şi nu o altă bursă?
     Sebastian Vlădescu: Cred că există intenţia de a lista şi pe alte burse, dar primul pas trebuie făcut pe piaţa româneacă, pentru a încuraja dezvoltarea Bursei de Valori Bucureşti.