Creşterea economică a ţărilor din Europa de Est sporeşte, depăşind ritmul de creştere a Vestului

Majoritatea economiilor din partea de est a UE au încetinit în al doilea trimestru, doar Slovacia sporind în condiţiile în care cheltuielile de consum şi investiţiile în creştere pot determina regiunea să depăşească Occidentul în acest an, potrivit Bloomberg.

Patru dintre şase ţări care au raportat azi datele vizând produsul intern brut din al doilea trimestru vor spune probabil că ritmul de creştere a înregistrat o încetinire, potrivit studiilor Bloomberg News. În timp ce Slovacia probabil a accelerat, Republica Cehă este văzută ca neschimbată. Chiar şi în partea de jos a listei, creşterea de 3% a cehilor faţă de 2016 este estimată să depăşească nivelul de 2,1% din zona euro.

Economiile în curs de dezvoltare, care se întind de la Marea Baltică până la Marea Neagră, au început în 2017 cu un boom. Fondurile de ajutor ale UE au fost realocate în proiecte de construcţii. Exporturile îmbunătăţite au contribuit la combinarea cu creşterea puterii de cumpărare a consumatorilor care beneficiază de o creştere a salariilor şi a ofertelor guvernamentale. Deşi regiunea va continua să ţină pasul cu Occidentul, lipsa acută de forţă de muncă şi fabrici care se apropie de capacitatea maximă poate creşte, facând dificilă atingerea ritmului de creştere în primul trimestru.

În Polonia, încurajarea investiţiilor stimulează creşterea în sensul sporirii inflaţiei şi scăderii subvenţiilor familiale extinse, au afirmat într-un raport economiştii PKO. Încetinirea trimestrului al treilea la 3,8% se datorează efectului calendaristic. Datele includ cea mai rapidă creştere a salariilor din ultimii cinci ani şi arată că ritmul de creştere este aşteptat să revină la circa 4% în cursul acestui an, potrivit băncii.

Se estimează că România va rămâne cel mai rapid membru din grup, chiar dacă scăderea producţiei a redus creşterea la 5,1% de la 5,7% în primul trimestru. Ţara a înregistrat una dintre cele mai rapide rate din UE în ultimii ani, deoarece reducerea impozitelor şi creşterea salariilor de stat stimulează cererea.Banca centrală a anunţat că se pregăteşte să întărească politica fiindcă inflaţia este cea mai ridicată din 2014.

În Ungaria, creşterea va încetini, probabil, la 3,6%, de la 4,2% în primele trei luni. Guvernul estimează că creşterea PIB-ului se va dubla până la 4,1% în acest an ca urmare a sporirii salariilor creşterii cheltuielilor interne, conform sursei citate.

Liam Carson, economist la Capital Economics Ltd. din Londra a afirmat: "Lipsa capacităţii de rezervă va pune capăt creşterii". El a continuat: "Cu economiile din regiune care funcţionează fie la, fie peste nivelul de ocupare a forţei de muncă, credem că factorii de decizie politică vor trebui să majoreze ratele dobânzilor

peste aşteaptări în următoarele luni, pentru a stopa presiunile asupra preţurilor".

Radomir Jac, economist şef la Generali Investments a afirmat: "regiunea beneficiază de întărirea cererii interne şi a performanţelor exportului solid.Datele sunt susceptibile de a confirma opinia potrivit căreia regiunea funcţionează deja peste potenţialul său pe termen lung şi că capacităţile disponibile în economie sunt pe deplin utilizate".