English
Raportul formulează o acuzaţie extrem de gravă - ca in Romania ar fi avut loc o lovitura de stat - într-o construcţie retorică viguroasă, dar nu oferă un cadru metodologic, un standard de probă şi un set coerent de definiţii operaţionale care să transforme teza într-o demonstraţie verificabilă. În forma actuală, este mai degrabă un act de acuzare politică, cu inserţii juridice selective, decât o analiză care poate convinge un cititor critic prin rigoare şi probatoriu. (https://partidulaur.ro/raport-lovitura-de-stat-din-romania-24-noiembrie-2024-18-mai-2025/)
1) Observaţii metodologice
Raportul alternează constant registrul juridic cu cel politic şi retoric, fără să stabilească un cadru metodologic: nu indică standardul de probă asumat (indicii, probabilitate, certitudine), nu delimitează sursele verificabile de opinii, nu notează limitări sau posibilităţi alternative de interpretare. Rezultatul este o lucrare predominant polemică, care foloseşte vocabular de incriminare („lovitură de stat”, „uzurpare”, „nul absolut”) fără trimitere sistematică la norme, acte, autorii lor şi proceduri.
2) Definiţia de lucru pentru „lovitură de stat”
Definiţia propusă - „preluarea puterii de către o minoritate, prin mijloace neconstituţionale, pe neaşteptate, cu folosirea forţei” - este prea largă şi, în forma actuală, permite extinderea etichetei asupra unor conflicte instituţionale obişnuite.
- Termeni nedefiniţi. „Minoritate”, „mijloace neconstituţionale”, „surpriză”, „forţă” apar fără delimitări. Fără precizări (cine intră în „minoritate”; ce înseamnă „surpriză” în drept public; dacă „forţă” înseamnă forţă fizică sau constrângere juridică abuzivă), orice dispută inter-instituţională poate fi etichetată „lovitură de stat”.
- Fără criterii de lucru. Definiţia nu cere, chiar la nivel declarativ, identificarea normelor încălcate, a actelor concrete, a autorilor, a datelor, şi a efectelor directe asupra rezultatului electoral. Astfel, rămâne o afirmaţie, nu un criteriu aplicabil.
- „Surpriza” şi „forţa” sunt afirmate, nu demonstrate. Raportul nu indică acte operative, ordine, note de comandă, minute sau lanţuri decizionale publicate care să arate intervenţii extra-procedurale „pe neaşteptate”. „Forţa” este invocată generic (poliţie politică, teroare), fără a fi delimitată între intervenţie fizică a forţei publice şi constrângere prin acte administrative sau jurisdicţionale cu executare imediată.
- Consecinţă logică. Atâta vreme cât definiţia nu specifică un standard minim de verificare şi nu cere ligatură cauzală probată între act şi rezultat, eticheta „lovitură de stat” rămâne dependentă de opţiunea narativă a autorilor, nu de un test inteligibil pentru un terţ.
3) Calificări apodictice fără suport probator suficient
Raportul declară repetat: „anularea alegerilor”, „impunerea unui Preşedinte ilegitim”, „uzurpare”, „suspendarea Constituţiei”. Formule de acest tip presupun:
- trimitere punctuală la articole şi proceduri încălcate,
- justificarea competenţelor invocate pentru fiecare instituţie criticată,
- indicarea efectelor juridice directe.
În text, aceste elemente apar fragmentar sau sunt deduse din premise generale, ceea ce transformă acuzaţia în teză, nu în demonstraţie.
4) Confuzie între planul juridic şi cel politic
Raportul oscilează: când îi convine, revendică verdict juridic („nul absolut”, „încălcarea articolului X”); în rest, operează cu judecăţi politice (intenţii, motivaţii, „oligarhie globală”). Fără o separaţie clară a registrelor, cititorul nu poate distinge ce este acuzaţie de încălcare verificabilă a normei şi ce este interpretare politică.
5) Causalitate şi temporalitate
Textul atribuie o cauzalitate unică („decizia CSAT → CCR → anulare → impunere” şi „reţele externe → presiune”) fără să prezinte:
- documente operative,
- trasee decizionale oficiale,
- opoziţii interne,
- alternative plauzibile.
În absenţa unui lanţ probat, succesiunea devine mai curând o naraţiune coerentă retoric, dar nesusţinută documentar.
6) Statutul „Preşedintelui ilegitim”
Raportul susţine simultan că preşedintele ar fi „impus” şi „ilegitim”, dar admite că alegerea s-a făcut „în cadrul unor proceduri electorale corecte” (după resetare). Fără o demonstraţie că noile proceduri au fost viciate prin încălcări concrete care afectează rezultatul, calificativul „ilegitim” rămâne contradictoriu cu propria premisă din text.
7) Comasarea necriticată a actorilor
CSAT, CCR, Preşedintele, AEP, BEC, Parchetul, servicii, mass-media, ONG-uri sunt prezentate ca un bloc coerent. Raportul nu arată divergenţe, opoziţii, note de dezacord, voturi separate, decizii contestate din interior. Această omogenizare a „sistemului” este o opţiune retorică, nu o probă.
8) Apel la autoritate şi selecţie de declaraţii
Declaraţii ale unor oficiali străini sau lideri politici sunt folosite ca elemente de întărire. Ele sunt, în sine, opinii politice; nu substituie proba privind legalitatea unor acte interne. Raportul le tratează ca „confirmări”, ceea ce nu îndeplineşte funcţia probatorie pe care o sugerează formularea.
9) Paragrafarea juridică: citate normative fără aplicare strictă
În secţiunile de drept, textul citează articole constituţionale şi legi, dar de multe ori nu arată cum se raportează exact faptele invocate la ipoteza normei (condiţii, proceduri, competenţe). Fără aplicarea pas cu pas a normei la un act concret, concluzia de „încălcare” rămâne declarativă.
10) Limbaj hiperbolic
Superlative („cea mai gravă lovitură de stat din istorie”, „teroare de stat”, „regim dictatorial european”) slăbesc credibilitatea argumentului atunci când nu sunt însoţite de comparaţii istorice riguroase şi indicatori obiectivi.
11) Risc de circularitate
Teza centrală („lovitură de stat”) este folosită pentru a interpreta ulterior orice eveniment („dovadă că a fost lovitură de stat”). Aceasta e o structură circulară: concluzia devine premisă pentru confirmarea ei.
12) Ambiguităţi în folosirea termenilor
Termeni precum „forţă”, „impunere”, „anulare a alegerilor”, „suspendarea Constituţiei” sunt utilizaţi într-un sens mai larg decât cel juridic obişnuit, dar fără avertisment definitoriu. Această ambiguitate face ca judecăţile să fie greu de verificat de un cititor de bună-credinţă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Mda
(mesaj trimis de Oarecare în data de 06.10.2025, 14:50)
Culmea ridicolului este "dosarul" cărat de ditamai președintele la Copenhaga pentru a susține teza penibilă cu ",vin rușii". Cred că participanții nu au catadicsit să-l citească, că altfel ar fi râs sau și-ar fi făcut cruce de motivele invocate pentru anularea alegerilor într-un stat european.
Acum ciorba sleită se reîncălzeste în stilul neobolsevic cu invocarea unui legionarism care este mort de mult și a unui curent antisemit care nu există.in România.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 06.10.2025, 15:15)
Chiar și o larvă sovietică_ca mine ar trebui să facă un pas în spate când vine vorba de mizeria pe care au încercat-o sovieticii în România.
Criticarea unui raport făcut pe genunchi nu îl exonerează pe Kremlin Georgescu de legăturile cu regimul lui Putler.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2025, 18:21)
Minti, esti prost informat sau esti prost.
2. Indiciu puternic e nr voturi din Basarabia
(mesaj trimis de Opinie în data de 06.10.2025, 15:04)
Sa nu pasim peste.... Indicii si fapte. Exit polurile in seara lui 24 nov 24 indicau ordinea Ciolacu , Simion etc si C Georgescu locul 6 iar Lasconi locul 8. Dupa intrarea voturilor diaspora deci si din Basarabia, C Georgescu e trecut pe locul 1 cu aprox 900 000 voturi diaspora (majoritatea basarabeni) si inca sute de mii de voturi basarabene si pt Lasconi ca sa ajunga aceasta pe locul 2. Republica Moldova are 3,5 milioane alegatori din care Gagauzia, Balti si Transnistria teritorii autonome, pariu ca cea mai mare parte a basarabenilor nu stiu acronime de partide sa nume de persoane romanesti. Faptul ca s au dezmeticit greu AEP si serviciile in Romania si anularea s a facut dupa ce CCR validase votul intern nu inseamna ca nu a fost frauda uriasa in 24 nov! Dictonul care se aplica e :fereste ma Doamne de prieteni! Nu i a luat nimeni aureola lui Georgescu, ci si a dat el singur lovitura de gratie prin asociati, teancuri de bani cash si acuze si declaratii prostesti si n a putut participa la tur 2 cuminte sa arate Departamentului de stat cum s ar fi prabusit din nou la coada clasamentului daca se relua tur 1 si el participa! Exact cum s a vazut adevarul pt Lasconi la reluarea tur 1!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2025, 15:14)
da nici eu n-am cunoscut pe nimeni care sa fi votat cu georgescu, in fapt, nimeni nu stia cine e georgescu, cautam pe google a doua zi dimineata.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2025, 15:17)
Kremlin Georgescu a obținut câteva zeci de mii voturi în Basarabia. Rusofonii din Basarabia nu au cetățenie română. Republica Moldova poate filtra prosteala sovietică de pe tik-tok.