Criza financiară va păli în faţa crizei apei

     Criza financiară va părea o glumă bună în comparaţie cu ceea ce se va întâmpla în momentul în care se va declanşa criza apei potabile. Specialiştii susţin că din 2025 va apărea această gravă problemă, resursele de apă potabilă urmând să acopere din ce în ce mai puţin nevoile populaţiei globului.
     Nici în acest moment lucrurile nu stau foarte bine, peste 1,1 miliarde de oameni trăind în condiţii precare de igienă din cauza lipsei fluidului vital.
     Cifrele vorbesc de la sine: 4.000 de copii mor zilnic din cauza unor boli provocate de lichidele infestate pe care le consumă, în condiţiile în care 88% din bolile care sunt întâlnite în prezent sunt cauzate de lipsa igienei şi a poluării apei. Profesorii Academiei de Ştiinţe din Moscova susţin că nu suntem departe de momentul în care întreg mapamondul va fi lovit de criza apei. Calculele Organizaţiei Naţiunilor Unite spun că până în 2020, consumul va creşte cu 40%, iar până în 2025, doi din trei oameni vor trăi în condiţii de "stres" din cauza lipsei apei. Africa, Orientul Mijlociu şi mai ales sudul Asiei vor fi în prima linie în ceea ce priveşte aceas-tă problemă. Cele mai populate ţări ale globului, China şi India vor avea nevoie de apă potabilă fiind posibil ca în curând să se recurgă la importuri substanţiale de apă din ţări cu bazine hidrografice uriaşe, cum sunt Brazilia, Rusia şi Canada. Nevoile de hrană ale unei populaţii în continuă creştere fac ca în agricultură să se folosească o cantitate uriaşă de apă, 70% din consumul mondial. Nici industria nu face economie în ceea ce priveşte această resursă, centralele nucleare conducând în topul marilor consumatori. Specialiştii au oferit şi câteva exemple: pentru a obţine o tonă de oţel sunt necesari 20 metri cubi de apă, o tonă de hârtie - 200 metri cubi de apă, un kilogram de orez având nevoie de 5000 de litri de apă pentru a putea fi produs, un hamburgher - 250 de litri, un pahar de suc de portocale - 850 de litri.
     Poluarea şi încălcările normelor ecologice nu fac decât să diminueze constant rezervele de apă potabilă ale Pământului. Poluarea râurilor şi fluviilor poate avea efecte catastrofale; spre exemplu în India, fluviul Gange este singura sursă de apă potabilă pentru 500 de milioane de oameni.
     Un studiu, apărut în publicaţia Academiei de Ştiinţe a SUA, a analizat 8000 de războaie care au avut loc în ultimii 500 de ani, majoritatea având printre factorii declanşatori lipsa apei. În ultimii 40 de ani au existat numeroase litigii între ţări vecine pe această temă, cele mai cunoscute fiind cele dintre Siria şi Irak, din 1974, în legătură cu construcţia unor hidrocentrale pe fluviul Eufrat, procesul dintre Ungaria şi Cehoslovacia, din 1992, privind drepturile asupra apelor Dunării, conflictele dintre Egipt şi Etiopia. Tocmai de aceea există temeri că declanşarea unei astfel de crize ar putea genera o conflagaraţie la nivel mondial. Sesizând pericolul, guvernele mai multor ţări au trecut la măsuri concrete, în Arabia Saudită o mare parte din banii obţinuţi din vânzarea petrolului sunt investiţi în tehnologii care să permită desalinizarea apei mării la nivel mare. Canada are drept plan de rezervă folosirea gheţarilor, tot rezervele de gheaţă fiind vizate şi de chinezi. Preţul apei se află în continuă creştere la nivel mondial.