English
Rada Supremă (Parlamentul) din Ucraina a dizolvat, ieri, legislativul Republicii Autonome Crimeea, potrivit Agerpres.
Decizia, care intră în vigoare imediat, a fost adoptată cu votul a 278 din cei 296 de deputaţi prezenţi.
Rezoluţia adoptată de Radă prevede că încetarea anticipată a puterilor legislativului regional se adoptă în baza avizului Curţii Constituţionale a Ucrainei, care, vineri, a declarat neconstituţional referendumul convocat de regiunea autonomă Crimeea pentru astăzi, în vederea obţinerii independenţei şi unirii cu Rusia.
În plus, Curtea Constituţională a dispus încetarea activităţii tuturor comisiilor electorale care pregătesc consultarea în regiunea autonomă şi a interzis autorităţilor din Crimeea să finanţeze referendumul.
Ignorând deciziile luate la Kiev, autorităţile pro-ruse din Crimeea se pregătesc pentru referendum, la care locuitorii trebuie să decidă dacă doresc integrarea regiunii în Rusia sau menţinerea ei în Ucraina. Locuitorii Crimeei sunt chemaţi să răspundă la două întrebări: "Sunteţi de acord cu reunificarea Crimeei cu Rusia, ca subiect al Federaţiei Ruse?" şi "Sunteţi de acord cu revenirea la aplicarea Constituţiei Crimeei din 1992 şi cu statutul Crimeei ca parte a Ucrainei?".
Populaţia care trăieşte în peninsula din Marea Neagră este formată din aproape 60% ruşi, 25% ucraineni şi 12% tătari.
De la sfârşitul lunii februarie, soldaţi fără semne de identificare au preluat controlul asupra aproape întregului teritoriu al Crimeei, desfăşurare denunţată de autorităţile din Ucraina ca fiind o agresiune militară a Rusei.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a negat că aceşti soldaţi aparţin forţelor armate ruse, dar, în acelaşi timp, a declarat că îşi rezervă dreptul de a interveni militar în Ucraina pentru a-i apăra pe etnicii ruşi şi populaţia vorbitoare de limbă rusă din regiune.
Primele rezultate parţiale ale referendumului vor fi cunoscute la puţin timp după închiderea birourilor de vot, după ora locală 20:00, potrivit Agerpres.
Moscova s-a opus, ieri, prin veto, unui proiect de rezoluţie propus de Statele Unite, care denunţă referendumul, în timp ce Beijingul s-a abţinut.
Textul proiectului de rezoluţie a transmis că acest referendum nu poate avea valabilitate şi nu se poate forma baza pentru orice modificare a statutului Crimeei. Acesta invită toate statele, organizaţiile internaţionale şi agenţiile specializate să nu recunoască nicio modificare a statutului Crimeei pe baza acestui referendum.
Rusia şi China fac parte din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU care au drept de veto.
Membrii Consiliului de Securitate s-au reunit de urgenţă, ieri dimineaţă, pentru a vota rezoluţia, însă diplomaţii se aşteptau ca Rusia să facă uz de dreptul său de veto pentru a împiedica adoptarea documentului, potrivit sursei citate.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudor urmatoare teapa 200 mil euro Alphabank
(mesaj trimis de biris cornel în data de 16.03.2014, 13:25)
Liviu Tudor, ţepar de profesie II
Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments
Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare.
liviu-tudor
Liv iu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc.
160 de bilete la ordin
Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă.
Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare.
Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc
Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor.
O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului.
La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi.
Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.