BURSA 03.03.2016

GHEORGHE PIPEREA
 
mărește imaginea
GHEORGHE PIPEREA      Tot aud în ultimul timp că legile sau deciziile judiciare care pot afecta profitabilitatea pe termen scurt a băncilor prezintă risc sistemic. Bunăoară, recent, niște funcționari ai Comisiei Europene inserează într-un proiect de document al Comisiei că recentele procese colective privind clauzele abuzive, câștigate de consumatori și de ANPC, pot prezenta risc sistemic pentru bănci și, prin extensie, pentru întreaga economie. E o afirmație care, în anul 2015, a fost făcută și de FMI, în raportul său de țară privind România. A se observa că, în opinia redactorilor acestor documente panicarde, nu clauzele abuzive prezintă risc sistemic, ci procesele în urma cărora sunt eliminate din contract aceste clauze abuzive, în mod individual sau colectiv (cu efecte erga omnes). Adică, nu furtul sistematic și nici abuzul sunt riscuri sistemice, ci sancționarea administrativă sau judiciară a acestora. Deși clauzele abuzive sunt agenți poluanți și patogeni ai mediului de afaceri și ai societății în ansamblu, utilizatorii lor trebuie cumva protejați, că să nu fie risc sistemic. În acest caz, poluatorul nu plătește. El trebuie doar să facă profit, indiferent de calamitățile pe care le generează.
     Cu toate aceste lamentații oficiale, nu am văzut nicio bancă, absolut niciuna, care să dea faliment pe motiv de evacuare din contracte a unor clauze abuzive. Dimpotrivă, există o bancă, prima în postura de pârât pierzător într-o cauză de tip class action, care nu dă doi bani pe decizia definitivă a justiției române, refuzând să o pună în aplicare.
     Dacă au fost anul trecut patru falimente de bănci, mascate sub denumirea de fuziuni sau achiziții, atunci asta s-a întîmplat din prostie. Una sistematică.
     Prima bancă falită, cea mai mirabilă dintre ele (mirarea vine din faptul că această banca a avut totul, de la credite hiper-ieftine de la bancă - mamă, până la reclama mascata făcută de guvernatorul Isărescu în 2007, când, în loc să se împrumute direct de la BNR, așa cum îi dădea dreptul legea, s-a împrumutat, în franci elvețieni convertiți ulterior în lei, de la mirabila bancă), a intrat în faliment din prostia sistematică a propriului management de a se concentra pe credite ipotecare și, ulterior, pe nișa creditelor "ieftine" acordate în moneda "stabilă" a Elveției, francul.
     O altă bancă a fost falimentată de înverșunarea foarte inteligentă a BNR de a-l ține pe acționarul său majoritar la distanță de deciziile strategice ale băncii, prin suspendarea nelegală a dreptului său de vot în AGA, ceea ce a dus la o ieșire forțată (squeeze out) a acestuia din acționariatul băncii.
     O altă bancă a ieșit de pe piață prin vânzarea întregului portofoliu de retail pe motiv de proastă investiție în acest domeniu.
     În fine, o a patra bancă a fost preluată în România de subsidiara româneas¬că a unei bănci rezidente a unei țări - fostă paradis fiscal, în condițiile în care banca-mamă era (este) ea însăși falită, fiind preluată de banca-mamă a băncii românești care a fost absorbită. De ce această operațiune juridică atât de alambicată? Întrucît o mare parte din depozitele Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (acel fond din care persoanele cu depozite de mai puțin de 100 de mii de euro sunt despăgubite în caz de faliment bancar) erau păstrate la banca din România absorbită de subsidiara băncii falite din țara aceea off-shore. Inteligent, nu?
     Pe de altă parte, costumele care reprezintă establishment-ul nostru bancar ne-au determinat să ne uităm după riscuri sistemice acolo unde nu sunt, camuflând în acest fel, ca niște iluzioniști de duzină, adevăratele riscuri sistemice.
     Să vă dau câteva exemple.
     BNR ne spune cu emfază că, în sectorul creditului ipotecar pentru populație, peste 90% din totalul aces¬tor credite reprezintă credite acordate în cadrul programului Prima Casă. Practic, nu mai există alt fel de credit ipotecar, procentul de 10% fiind insignifiant (acesta este, cel mai probabil, răspândit în zona băncilor de nișă, care nu s-au calificat la programul Prima Casă ori, după caz, este concentrat pe creditele de valori mari). Programul Prima Casă a fost conceput, în 2009, de Guvernul Boc, pentru a salva băncile și dezvoltatorii imobiliari de la faliment, fiind îmbrăcat în haina facilității de creditare pentru tineri și a impulsului economiei naționale prin stimularea sectorului construcțiilor și al materialelor de constructive. Cert este că programul a fost unul excepțional și temporar, fiind menit a depăși criză. Chiar și acum cei de la BNR spun despre acest program că a fost o discriminare pozitivă în favoarea tinerilor. Poate că pentru fanii acestui program e bine să înțeleagă asta: pentru cei care nu se califică la acest program, este o discriminare negativă, iar pentru noi, ceilalți, contribuabilii, este o sarcină fiscală excesivă, o cheltuială pe care, dacă am fi fost întrebați, nu o aprobam; eu, unul, aș fi preferat ca din banii mei să fie finanțată o agenție guvernamentală care să dea credite ieftine tinerilor și să facă, în mod serios, concurență băncilor pe acest segment, așa cum se întâmplă de peste 40 de ani în SUA, prin intermediul Freddy Mac, Fanny Mae și, mai nou, Ginny Mae. Din moment ce programul Prima Casă nu s-a oprit nici acum, înseamnă că inteligenții care îl susțin și îl promovează acceptă că România bancară și imobiliară este încă în criză, la fel cum era în 2009. Din moment ce băncile (în număr de 18) nu doar că se înghesuie la acest program, ci chiar se concentrează aproa¬pe exclusiv pe acest tip de credit, înseamnă că afacerea asta de "criză" e bună și profitabilă. Și, de altfel, este și comodă pentru bănci, care nu trebuie să se complice prea mult nici cu evaluarea casei luate pe credit (oricum, aceasta înseamnă doar 50% din garanție), nici cu evaluarea ratingului clientului (pe care o face, în locul băncii, Fondul de garantare, cel care, în numele Statului român și pe banii noștri, garantează restul de 50% din credit).
     Dar nu aceste considerații și cifre sunt cele mai importante.
     Esențial este că managerii acestor bănci sunt atât de inteligenți încât și-au pus toate ouăle în același coș. Dacă va crapă coșul, vor fi distruse și toate ouăle. Oare aceste costume care se laudă cu masterate în care învață din citate și din zisele unor manageri miliardari ca Warren Buffet, nu or fi citit ce spune acest tip, Buffet, de fiecare dată cînd vorbește despre risc: don't put all your eggs în a single basket (n.r. nu pune toate ouăle în același coș)?
     Probabil că, citind cele de mai sus, costumele și propagandiștii lor vor clama că rata de default la creditele din programul Prima Casă este de doar 0,004% acum (și, desigur, vor recita cifrele exhibate de BNR, cifre în care multă lumea nu prea mai crede, totuși...). Două lucruri vor trebui să rețină aceste costume: rata de default la orice tip de credit ipotecar era, în 2007, de sub 1%. Toata lumea se încredea în faptul că această rată va rămâne mereu mică pentru că, nu-i așa, cine se poate aștepta ca omul să nu își plătească ipoteca pe casă? Și, totuși, în iunie 2009, rata de default ajunsese deja în acest segment la 25%, pentru a atinge nivelul record de 33% în 2014. Doi: domnul Isărescu tocmai ce ne-a spus că începând din iunie, cel mai tîrziu, cos¬turile creditării în lei vor crește. În primul rând, va crește costul creditării inter-bancare, adică Robor-ul. Precum se știe, creditele din programul Prima Casă au dobândă după formula Robor + marja fixă (în jur de 3% în acest moment). Un Robor previzibil de 5-6% în septembrie (acum e 1%) va duce la dublarea ratelor lunare. Un studiu prezentat public săptămâna trecută de Coface spune că deflația de acum, de -2,1%, se va transforma abrupt în inflație de 2,5% în iunie. Așadar, încă un motiv de creștere a costurilor reale ale creditului. Oare va rămâne rata de default la nivelul de doar 0,004% în sectorul creditelor Prima Casă? În mod evident, nu. Rata de default va putea atinge, lejer, numai din aceste cauze, 5-6%. Vă rog să vă reamintiți că inteligenții care ne vând pastila cu riscul sistemic provocat de Justiția română și de Parlament și-au pus toate ouăle în "coșul" Prima Casă. Așa că o rată de default aici de 5-6% înseamnă o rată de default pe toate creditele ipotecare de minim 5%.
     Și acest lucru nu este nici cel mai rău dintre rele.
     Din datele făcute publice de domnul prim-viceguvernator Georgescu anul trecut (date reluate de domnul Isărescu în urmă cu o săptămînă) cam 200 de mii de firme lucrează în pierdere în România. Mai devreme sau mai târziu, aceste firme se vor închide. De aici va rezulta șomaj. De acest șomaj vor "beneficia" tocmai tinerii care sunt beneficiari actuali sau potențiali ai programului Prima Casă. Rata șomajului în rândurile acestui "tineret" este de peste 20%, poate chiar de 25%, ceea ce ne spune că primii care sunt trimiși în șomaj sunt tinerii.
     Tot BNR ne spunea zilele trecute că creditul pentru companii nu doar că a stagnat în 2015, ci chiar a involuat, cu mai mult de 1% față de 2014 (an care, la rândul său, nu a "excelat" în creditare a firmelor). Nu numai că băncile stăteau deja pe o baltă de lichidități rezultată din imposibilitatea plasării lor în credite pentru companii, dar acum această baltă și-a mărit considerabil volumul. Se vede că această baltă și-a găsit un mic debușeu prin creșterea exponențială a creditului pentru populație - peste 25 de miliarde lei în 2015, sumă mai mare decât cea vehiculată în 2007, în vârful de intensitate a bulei imobiliare. Și, în plus, iată ce ne spunea aceeași Coface tot săptămână trecută: firmele fac mai mult decât să se abțină de la creditare, ele au început să ramburseze anticipat creditele, pentru a se proteja de criza economică majoră care vine. Ce fac firmele pentru a supraviețui în condițiile în care nu se mai creditează pentru investiții, dezvoltare, activitate curentă?
     Ce fac aceleași firme pentru a rambursa anticipat creditele vechi?
     Nu ați ghicit?
     Vă spun eu: reduc masiv costurile.
     Și cum managerul român, învățat bine de profesorii de management corporatist, face ceea ce este mai ușor în managementul de criză: reduce costurile. Ce costuri sunt cel mai comod reductibile? Cele cu personalul. Ce rezultă de aici? Șomaj. Mai mult șomaj. Care categorie va fi cea mai afectată de șomajul rezultat din reducerea costurilor? Angajații tineri, debutanți. Cei cu credite luate în programul Prima Casă.
     Așadar, riscul sistemic este chiar programul Prima Casă și nu Legea Dării în Plată sau procesele collective contra băncilor.
     Grav este nu doar că acest risc sistemic nu e observat de macroprudenții de la BNR. Grav este că s-au mobilizat armate de analiști, unii plătiți chiar de BNR, pentru a ne spune că Legea Dării în Plată omoară creditul Prima Casă, unii vătafi ai sistemului bravând chiar că, omorînd Prima Casă, se ajunge automat ca România să intre în faliment de stat, deplasând discuția de la adevăratele riscuri sistemice și obligînd-ne să ne ocupăm agenda cu chestiuni minore sau particulare ori cu atacuri la persoane. Prostia acestor costume nu este doar sistematică, este endemică, molipsitoare, contagioasă. Analiști aparent neutri, oameni normali, dar lipsiți de posibilitatea de a vedea în întregime tabloul, sunt contaminați de aceste costume, precum și de analiștii plătiți de ei ori de hater-ii și postacii de pe net să creadă că riscul sistemic este în legi sau hotărâri judecătorești care intenționează să des¬păgubească persoanele fizice abuzate de puterea economică neetic exercitată de bănci. Și cel mai grav, instituții prestigioase preiau și ele acest mesaj de camuflaj, fără să audieze și cealaltă parte și fără să se preocupe realmente de problemele de fond ale economiei noastre.
     Prieteni, riscul sistemic este în altă parte decât cea indicată de degetul acuzator al acestor costume și vătafi. Și pericolul major este, mai degrabă, prostia lor sistematică, organizată, endemică. E timpul ca ei să părăsească terenul, până nu e prea tîrziu. 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  Ce fac americanii?
    (mesaj trimis de Cristi C în data de 03.03.2016, ora 02:01)  
 "iar pentru noi, ceilalți, contribuabilii, este o sarcină fiscală excesivă ... eu, unul, aș fi preferat ca din banii mei să fie finanțată o agenție guvernamentală care să dea credite ieftine tinerilor și să facă, în mod serios, concurență băncilor pe acest segment, așa cum se întâmplă de peste 40 de ani în SUA, prin intermediul Freddy Mac, Fanny Mae și, mai nou, Ginny Mae."
 
 Din câte înțeleg, Piperea spune că trebuiau folosiți banii statului pentru a plăti direct banii oamenilor, că așa face și Freddy Mac. Iar Prima Casă este o cheltuială fiscală.
 
 Greșeala #1. Programul Prima Casă acordă garanții, nu bani. Aceste garanții, când devin exigibile și trebuie plătite, se plătesc din bugetul de stat, spune OUG 60/2009. Adică, ce spune și Piperea, din "banii noștri, cei de toate zilele".
 
 Ce uită Piperea este că de fapt, garanțiile se vor plăti din banii debitorilor. Iată cum. Se știe că fondul de garantare acționează ca o asigurare pentru care asiguratul (debitorul) plătește anual o primă de risc. Dacă citim HG 717/2009, vom vedea cât este acesta: "comisionul de gestiune datorat FNGCIMM de 0,37% pe an, calculat la soldul finantarii".
 
 Este listat drept "comision de gestiune". În realitate, este chiar primă de asigurare care duce la constituirea unui fond de risc pentru achitarea garanțiilor executate.
 
 Hai să luăm un exemplu... o poliță de asigurare făcută la una dintre cele 3 singure solvabile firme de asigurări din România (le știti, Generali, ING, Allianz) pentru clasicul apartament de 2 camere cu dotări confort sporit: 350-400 lei, adică 85 €/an, adică 0.17% din valoarea asigurată. În cazul Prima Casă, în primul an se plătește 0.37% din creditul întreg, în anul doi, din cât sold a mai rămas,... după 15 ani, 0.37% din 1/2 credit ... și tot așa 30 de ani. Ei bine, contribuția efectivă a debitorului la fondul de risc Prima Casă, dacă însumăm, este 0.37%/2 adică 0.185% din valoarea inițială a creditului (deci valoarea asigurată).
 
 Ei bine, dragilor, dacă matematică nu mă înșeală, pentru acoperirea doar a 50% din valoarea creditului, debitorul Prima Casă plătește o primă egală de 0.185%, față de o primă de 0.17% la o firmă privată de asigurare.
 
 Nu vreau să spun că statul este un asigurător ineficient - deși calculele o arată (probabil din cauză că au mai puțini clienți ca cei trei mari). Ci vreau să spun că banii pentru executarea garanțiilor nu vin "din bugetul de stat" ci tot de la debitorii Prima Casă. Piperea se lamentează degeaba.
 
 
 Greșeala #2: Freddy Mac nu dă bani cetățenilor, așa cum știe Piperea de 40 de ani. Iată ce scrie pe siteul lor. Freddie Mac cumpără ipotecile de la originator (adică de la bănci, de ex) și le împachetează (sau securitizează) în produse financiare MBS pe care le vinde pe bursa americană către investitori (deci aceștia din urmă cumpără creanțele originale). Aceștia vor primi o mare parte din ratele lunare pe care debitorii le plătesc.
 
 "Does Freddie Mac make loans to consumers?
 
 No. Freddie Mac does not make loans directly to homebuyers. Our primary business is to purchase loans from lenders to replenish their supply of funds so that they can make more mortgage loans to other borrowers. "
 
 Greșeala #3: Fanny Mae este la fel ca Freddy Mac. Singura diferență este că Fanny cumpără ipoteci de la instituțiile non-bancare. Freddy le cumpără de la băncile comerciale.
 
 Greșeala #4: Ginnie Mae este egal cu programul nostru Prima Casă. Ea nu cumpără ipoteci ci furnizează doar GARANȚII de stat (adică de guvernul american) pentru creditele ipotecare date de bănci din propriile fonduri.
 
 "Though it is a common misconception, Ginnie Mae is not a lending institution and does not purchase loans from mortgage lenders, make loans to consumers, assist consumers with purchasing homes, or determine eligibility for loan modifications. Rather, Ginnie Mae is the guarantor of securities issued by approved lenders who participate in a Ginnie Mae program. Moreover, Ginnie Mae only securitizes federally-insured or government-guaranteed loans."
 
 
 --- Va urma (dacă mai avem chef)


 
  1.1.   #1  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de Stefan , in data de 03.03.2016, ora 06:41)
 
 Ca si prima de risc, un ciemnt va platif calculelor 0.185 * 30 (ani) = 5.55% in valoarea creditului; Programul este insa la inceput, nimeni nu a platit integral acest comision, ca urmare, in cazul unei crize din ce bani vor fi despagubiite bancile? Ceea ce spune dl Piperea este adevaraat, in cazul unui val de default al PC, toti contribualilii vor plati


 
  1.2.   se platesc din bugetul de stat, corect  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 03.03.2016, ora 07:17)
 
 Sunt cateva caxuri care su luat prin Prima casa sunt executati, diferenta 50% o plateste statul Adica noi , si are poprire pe salar pe VIATA( ca la reclama la tel).
 Generali e asigurare ok celelalte poat sa migreze.


 
  1.3.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 07.03.2016, ora 03:57)
 
 La cat minte baiatul asta urecheat chiar nu ma mai mira nimic. Am facut un calcul, are o medie de 2 minciuni pe zi. Acum vrea sa adune 500 de creditaci care au luat credite inainte de Prima Casa si sa dea statul in judecata ca sunt discriminati. :)))) Nu mai stie contopistul asta ce sa inveteze...:))))


 
  1.4.   Postac?  (răspuns la opinia nr. 1.3 )
    (mesaj trimis de dice , in data de 11.04.2016, ora 11:15)
 
 500 de "creditaci"...
 Asta cred ca ti-a ramas in cap de la ocupatia ta zilnica, de postac platit cu nimica toata, bani care vad ca-ti sunt totusi suficienti.
 Creditacii aia cu ipotecare luate in 2007-2009 sunt cei care aveau salarii mari si legale in perioada respectivas, adica toata suma pe cartea de munca, ceea ce pentru tine e un vis irealizabil.
 Nu inteleg de ce ai vrea ca oamenii respectivi, dupa ce ca li se confisca locuinta, sa plateasca in continuare bani la Banca. Am doar o ipoteza: esti profilul perfect al tortionarului si probabil ti-ar face placere sa ii torturezi chiar tu pe respectivii.
 De unde ura asta de dezaxat?
 Daca locuinta a fost suficienta atunci ca garantie de ce sa nu mai fie si acum? Dupa 7-9 ani in care respectivul a tot platit la Banca?


 
  1.5.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1.4 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 21.05.2016, ora 19:22)
 
 Misto text ti-a scris Cristian Dan postacule, lasa-ma sa ghicesc, iti da un bonus pentru mesajul asta siroposo-lacrimogen. Astept inca sa dea in plata bogatasii Hadarean, Bejan, Stanescu, Voivozeanu, Cristodoforidis, Matei, Josan, Teodorescu, Darvas si alti mari proprietari de vile, apartamente de lux si terenuri din grupul CHF. Vad ca au bagat capul la cutie de cand a intrat in vigoare DIP. Parca era secati de rate si aveau nevoie de o gura de oxigen...


 
  1.6.   Prosti, da' multi  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de dr faustus , in data de 09.09.2016, ora 21:19)
 
 Piperea si restul naivilor se simt ofuscati ca din banii lor Statul finanteaza "o agentie care da credite ieftine tinerilor" si tot din banii lor munciti din greu se vor "suporta si costurile in caz de default".
 Cat de prost sa fii sa pui botul la asa ceva? Pai Statul, cu niste sume infime si cu o simpla parafa a garantiei de stat, a reusit sa puna in miscare un rulaj fantastic pe canalul ipotecar, care altfel s-ar fi gripat catastrofal.
 Hai sa vedem care sunt costurile colosale pe care le-a facut Statul cu Prima Casa. In primul rand, pentru perioada in care creditele au fost garantate 100%, cand programul a mers pana la 1 miliard de euro, Statul a pus deoparte ca garantie a zecea parte din suma, adica 100.000 euro.
 Dupa aia, Lucian Anghel a venit cu o idee sclipitoare care a salvat programul de la inchidere, si anume: injumatatirea garantiei de stat. Practic, prin aceasta manevra acceptata de parti, in baza acelei sute de mii de euro pusa garantie de stat, s-a creat loc pentru credite de inca 1 miliard de euro.
 Mai exact, cu 100.000 euro parcati ca garantie pentru Programul Prima Casa, Statul a ajutat generarea unui flux de 2 miliarde de euro pe segmentul tranzactiilor/creditelor ipotecare, care s-a repercutat pozitiv si pe orizontala pe industriile conexe: mobilier pentru acele locuinte, materiale de constructii, asigurari etc. Iar toate aceste fluxuri au generat taxe si impozite pentru Stat, care cu siguranta au depasit de cateva ori acea suta de mii parcata ca garantie. Deci unde e costul? Care e pierderea suportat de contribuabili cand cu 1 leu de la buget generezi fluxuri de peste 20 lei si ai parte de incasari de taxe si impozite de cativa lei?
 Fara acea suta de mii de euro parcata inteligent ca garantie, Statul ar fi avut parte de adancirea colapsului pe partea ipotecara si bancara si cu toate repercusiunile in celelalte domenii conexe, ceea ce ar fi dus la cresterea numarului de asistati si prabusirea numarului contribuabililor.
 Vazand ca aceasta schema ii aduce bani, Statul nu a lasat sa moara programul Prima Casa si nici nu il va lasa prea curand, chiar va extinde schema si in alte directii.
 Pana acum, cu doar 350.000 euro, adica o nimica toata, Statul a permis fluxuri doar pe ipotecar de 7 miliarde de euro, pe langa cel putin inca 1 miliard pe fluxuri conexe.
 O afirmatie absolut mirobolanta de la gogoasa Piperea este ca "rata de default pe segmentul ipotecar era sub 1% inainte de 2007 si a ajuns ulterior chiar la varful de 33%".
 In realitate, rata de neperformanta de 33% a fost pentru toata creditarea, din care peste doua treimi era generata de companii si doar o treime de populatie. In realitate, rata de default pe ipotecar nu cred ca a depasit vreodata 5%-6%.
 Acum daca ne referim la rata de default pe Prima Casa, care este in continuare infima, de 0,04%, si nici nu prea ar fi avut de ce sa fie mai mare (preturile nu au mai scazut ca in criza, iar dobanzile nu numai ca nu au crescut, ci au coborat vertiginos in ultimii ani), nici daca ar ajunge la 4% nu ar aduce vreun cost deranjant pentru Stat.
 In primul rand, daca cineva ar intra in default pe Prima Casa, statul ar trebui sa plateasca bancii 50% din soldul datoriei, ramanand ca locuinta sa fie executata si Statul si Banca sa se indestuleze din acea executare: ambele parti si-ar recupera aproape in totalitate banii, in conditiile in care preturile nu au scazut pe perioada derularii programului cu mai mult de 10% pe medie, iar clientii au platit pe medie deja 10% din creditul luat. La asta sa asta sa adaugam faptul ca Statul are un buffer si din acel comision al Fondului de Garantare.
 Deci unde e riscul sistemic al Programului Prima Casa? Sau este vorba de o prostie sistematica a lui Piperea cu care infesteaza atatia naivi si neofiti?
 Astept sa il vad purtand costumul clasic in dungi pe acest escroc de Piperea din cauza caruia si din cauza altora ca el suntem si mai saraci de la o zi la alta.


 
2.  fără titlu
    (mesaj trimis de Cristi C în data de 03.03.2016, ora 02:27)  
 "200 de mii de firme lucrează în pierdere în România. Mai devreme sau mai târziu, aceste firme se vor închide. De aici va rezulta șomaj."
 
 Firmele cu pierderi sunt tradiționale pentru economia României. Eu cred că este extrem de convenabil să cumperi pampers pe firmă, într-o clară formă de evaziune fiscală. De ce naiba să muncești să ai profit și să o listezi la bursă? Oricum, concluzia lui Piperea este greșită.
 
 1998, 48%: Din 393.000 de firme care si-au depus bilanturile contabile la Ministerul Finantelor, peste 190.000 nu au raportat profit sau au avut pierderi.
 
 2011, 42%: Cele mai multe firme, adică 250.000 din cele 590.000 care au depus declarații financiare la Ministerul de Finanțe, au înregistrat o pierdere cumulată de 10 miliarde de euro.
 
 2015, 41%: 244600 firme sunt pe pierdere.


 
  2.1.   Vorbesti fara tine, nu ai lucrat in privat o zi !  (răspuns la opinia nr. 2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 03.03.2016, ora 07:23)
 
 Pampers pe firma o bagi la control ti-l scoate. Si poti plati penalizari de cand ti-l scoate de te cocosezi.
 ex 1 ron scos acum 5-10 ani se poate transforma lejer azi spre 100 ron cu penalizare.


 
3.  "sanctionarea administrativa si juritica"
    (mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2016, ora 05:42)  
 Deci FMI si CE ne recomanda politistilor daca vad un furt sa intoarca spatele ca e " risc sistemic"?
 Frumos scris.
 Eu am explicat cu cuvintele mele: unul care buzunareste in autobuz... cu clauzele abuzive.
 Prima casa daca nu a fost inainte de criza sa dispara. Si de acord peste 91% din credit ipotecar sa fie prin Prima Casa atunci bancherii NU mai are rost sa faca o facultate; inseamna ca sunt Varza in vanzari; trebuie sa le vanda statul; adica Noi sa garantam ca Bancherii sa aiba o paine de bagat in gura; dar sa se urce intr-un S Class dupa aceea.
 Ceva Scartaie la Banci se vede cu ochiul li er si daca nu esti de specialitate.
 Cand intrii intr-o banca se vede disperarea angajatilor si mai nou gaselnita de a vinde descoperit de card Nu sucursala punctu de lucru ci Sediu din Bucuresti.
 Aceasta imi miroase putin a teapa, de aceea nici nu am semnat.


 
4.  Nationalizati bancile. Piperea presedinte.
    (mesaj trimis de Ovidiu în data de 03.03.2016, ora 08:33)  
 Clar bancile sunt discriminate ca agenti economici.
 Azi bancile, maine supermarketurile ca vand prea scump, maine brutariile,...
 Luati banii bancilor, obligati sa dea credite la dobanzi fixate de stat, la cursuri fixate de stat.
 Obligati bancile sa dea credite cum vreti voi.
 Daca bancile nu vor , nationalizati si statul sa seocupe el.
 Piperea presedinte ca e cel mai dibaci si cel mai corect si drept pentru Romania


 
  4.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 4 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 03.03.2016, ora 09:02)
 
 Nu trebuie doar statul sa iasa din afacerea sigura a bancilor prima casa,banca pt locuinte.
 privat privat.
 Supermarketurile au primit o felie importanta a romanilor prin taxa forfetara al lui nea Pogea.


 
  4.2.   Pai statul se baga, nu iese.  (răspuns la opinia nr. 4.1 )
    (mesaj trimis de Ovidiu , in data de 03.03.2016, ora 09:21)
 
 De acord, cu cat mai putin stat, cu atat mai bine.
 Dar ce facem cu unterventiile statului in piata ?
 De ce nu lasa piata, sa se regleze singura, cu cerere si oferta, concurenta, procese.
 Nimeni nu e obligat in final sa dea imprumut, asa cum nimeni nu e obligat sa ia imprumut.
 Piata regleaza tot pana la urma si libera concurenta.


 
5.  derogare
    (mesaj trimis de C.C în data de 03.03.2016, ora 08:33)  
 Mai oamenilor ,nu prea urmaresc stirile astea despre inflatii,deflatii sau alte chestii ,dar un lucru am observat si eu de cativa ani incoace ,TOT TIMPUL s-a incercat si uneori reusit sa se arunce tot "gunoiul", in spinarea ROMANULUI DE RAND ca sunt multi ,needucati financiar ,si inca mai pot duce !!
 Asa ca daca bnr(care nu mai este demult al nostru) ,bancherii in coalitie cu presedintele si cativa (ca nu cred ca toti sunt corupti) parlamentari ARATA CU DEGETUL inspre ceva si acuza ,cred ca trebuie OBLIGATORIU sa ne uitam in partea opusa ca sa vedem "gunoiul" !
 Cea ce spune Piperea (care a facut cateva descoperiri de ceva vreme incoace) cred ca este adevarat deoarece unul sau doi romani care gasesc "gunoiul" si nu au interes sa il acopere ,il arata ROMANILOR ,iar bnr,bancherii (care apropo am vazut ca sunt ca fratii ) si cativa parlamentari care au datorii "morale" sa apere sistemul (despre care nu stiu o boaba cum functioneaza) il apara cu inversunare si acuza "apocalipsa" daca cumva se ia vreo decizie care afecteaza "pretioasele" banci ,DAR DEGRADEAZA VIATA ROMANULUI in orice fel este dupa parerea mea de datoria ROMANILOR SA FACA CEVA impotriva sistemului ca este prost facut si conceput !!!
 De aceea trebuie data o lege care sa spuna clar ca orice actiune sau contract sau intelegere sau mai stiu eu ce AFECTEAZA IN VREUN FEL VIATA ROMANULUI sa fie schimbat acel lucru pt ca nu este normal sa ffi obligat in vreun fel sa faci ceva ce nu vrei !


 
  5.1.   aici e durerea mare  (răspuns la opinia nr. 5 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 03.03.2016, ora 09:06)
 
 Prima lege pro consumator dupa 26 de ani legi pro banca.


 
6.  fără titlu
    (mesaj trimis de walt în data de 03.03.2016, ora 11:54)  
 Propun sa se adopte si in România aceleasi măsuri ca in Islanda in sectorul bancar si atunci se închid discuțiile si lamentările. Menirea băncilor nu este să înrobească oamenii ci să preia riscurile banilor,altfel ce sens mai are să păstrezi banii la bănci?


 
  6.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 6 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 03.03.2016, ora 14:40)
 
 Aoleo sa intre bancherii in puscarie?
 Nu mai bine o lalaie cu risc de cutremur pe luna, vulcanul care o sa erupa, foametea care o sa vina , risc sistemic, hazard moral.
 Dar bancile sa aiba bail in.


 
7.  fără titlu
    (mesaj trimis de d.i. în data de 03.03.2016, ora 14:45)  
  luat de val, te-ai bagat pe un domeniu in care bajbai. Freddy Mac & Fanny Mae nu depasesc statutul de care s-a bucurat fni si fna! chestia cu agentia m-a lasat paf, cred - cu scuzele de rigoare - ca esti putin diliu!cat despre riscul systemic, el a fost fortat implementat de bnr prin inlocuirea reverse repo operational si functional (contra-partida la "repo") cu sterilizarea si adancirea sistemica a riscului prin adoptarea dinamica a regimului rezervelor fractionare


 
8.  Ce framantari au unii..
    (mesaj trimis de dice în data de 11.04.2016, ora 11:24)  
 N-am vazut de mult atatia postaci framantati de ce vor face "bietele" Banci.
 De bail-in nu va framantati, cand ala e furt pe fata.
 Nu va framanta nici ca in Romania Bancile au avut o rata de profit dubla fata de restul Europei, adica depunatorii castiga foarte putin si imprumutatii platesc foarte scump.
 Va doare ca apare o lege care nu mai permite Bancilor sa ia pielea de pe oameni.
 Visinescu a fost mic copil pe langa ce-ati fi putut voi face...
 In toate tarile afectate de Banci s-au luat masuri, se iau masuri, insa n-am citit ca cei neafectati de Banci sa se fi opus.
 Aia sunt sanatosi la minte si inteleg ce reprezinta Bancile.


 
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
15.12.2017
BVB
     Lichiditatea înregistrată pe Bursa de Valori București (BVB) în ședința de tranzacționare de ieri a fost de 34,1 milioane lei sub media zilnică anuală de 48 milioane lei și în scădere față de...  detalii
15.12.2017
BURSELE DIN LUME
     Piețele din Europa s-au înscris pe un curs descendent ieri, în majoritate, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să mențină nemodificată dobânda de politică monetară, promițând totodată că...  detalii
14.12.2017
BVB
     * Acțiunile Electrica au mai pierdut 1,82%, până la 10,78 lei/unitate
       Lichiditatea înregistrată pe Bursa de Valori București (BVB) în ședința de tranzacționare de la mijlocul săptămânii a fost de 64,3 milioane lei, peste media zilnică anuală de 47,9 milioane lei și...  detalii
14.12.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile de pe piețele din Europa au scăzut ieri, investitorii așteptând anunțul băncii centrale americane (Fed) privind politica sa monetară viitoare.  detalii
13.12.2017
BVB
     * "Întotdeauna, din piețele mici, se iese mai repede decât din cele mari, pentru că lichiditatea este mai scăzută", punctează analistul
     * "Deal" de aproape 17 milioane de lei cu titlurile DIGI
       Ședința de tranzacționare de ieri de la Bursa de Valori București (BVB) a fost marcată de o nouă scădere generalizată a pieței, toți indicii bursei suferind deprecieri ale cotațiilor.  detalii
13.12.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile de pe piețele europene au urmat un curs ascendent ieri, în baza avansului din sectorul petrolului și gazelor.  detalii
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
3,0007
2,3690
3,0517
4,9642
0,1804
0,6224
0,2191
4,6332
5,2671
1,4746
3,4752
0,2288
0,4753
1,0975
0,0668
0,4670
1,0209
3,9185
0,2908
1,1838
0,5929
0,0609
0,3596
0,2057
2,7403
0,0388
0,1429
1,0668
0,6140
0,1205
158,2582
5,5438
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
12.12.2017
AFTER BEING INVESTIGATED BY THE TAX ADMINISTRATION AND THE ANPC, BANKS GET INVESTIGATED BY THE COMPETITION COUNCIL
     * Chirițoiu: "We suspect an exchange of sensitive information on the banking market"
     * Dan Suciu, NBR: "The audits of the Competition Council can't be a reason for panic whatsoever"
     * Unannounced audit at Finmedia
     * The investigated institutions are at risk of being fined 10% of their turnover
     * Vasilescu: "The NBR has nothing to do with these investigations"
       The financial banking system seems to be the focus of most of the investigation entities. After being audited by the National Tax Administration Agency (ANAF) and by the National Consumer Protection Authority (ANPC), some of the banks which operate in Romania have also been investigated by the Competition Council (CC).  details
11.12.2017
THE COURT RULED THAT SOME CONTRACTS CONCLUDED BY CELL PHONE COMPANIES INCLUDE ABUSIVE CLAUSES
     * The Bucharest Court of Appeal Bucharest yesterday ruled that RCS&RDS has abusive clauses in its contracts
     * The ANPC has also won the initial lawsuit against Telekom România
     * Vodafone has lost the case in the court of last instance against the ANPC
       The Courts have decided that some contracts concluded by the telephony companies contain abusive clauses. The Court rulings were rendered last year, as well as in 2016, but the argumentations have been formulated relatively recently.  details
08.12.2017
     The hope of an accession as quick as possible by Romania to the Eurozone was dealt a heavy blow precisely on the National Day.  details
06.12.2017
AFTER THE DRAFT HAD BEEN PUBLISHED IN OCTOBER
     * Gheorghe Șimon: "The royalties law will be voted in the Parliament in February next year"
     * Ministry of the Economy: "We will establish royalties which are fair both for the state as well as for the business sector"
     * Daniel Cătălin Zamfir, PNL: "I found out that there are companies that have never, take note, never paid even one leu in royalties to the Romanian state, even though they have been exploiting resources for over 20 years"
     * Last year, the Court of Auditors announced that Romania lost 1.4 billion dollars, because the ANRM established the oil royalties in a flawed manner
       The entire legislative package concerning the regulation of the system for the regulation of the mineral, oil and hydromineral resources will be revised and will be voted in the Parliament in February next year, Economics minister, Gheorghe Șimon, announced yesterday, after the debates of the Economic, Industries and Services Commission of the Senate.  details
28.11.2017
AFTER THE TRANSACTION BETWEEN BANCA TRANSILVANIA AND BANCPOST
     * Customers with borrowers in CHF from Bancpost are waiting for a conversion program with a discount
       After moving to second spot last year in the domestic banking system, through the acquisition of Volksbank, Banca Transilvania (BT) ends up on equal footing with BCR, taking over Bancpost, from Greek group Eurobank.  details
27.11.2017
     * MAKE, BURSA: "I want the new CEO of the BSE to participate in the drafting of a new strategy for the development of capital market"
       On Thursday night, "BURSA" received the Award for the promoting of high standards of corporate governance on the capital market, as part of the 2017 Capital Market Awards Gala, organized by the Association of Brokers.  details
24.11.2017
     * Ciprian Păltineanu and Adrian Tănase, scheduled for meetings with the board
     * Both candidates seem to be closet o the group in the shareholder structure of the BSE
     * George Butunoiu is in charge of recruitment
     * The waiting list may include a few foreigners, including former BRD executive Jacek Panczyk
       According to some market sources, banker Ciprian Păltineanu and Adrian Tănase, Chief Investment Officer at NN Pensii România, will hold interviews in the beginning of next week with the Board of the BSE, after Ludwik Sobolewski's term expired in the summer.  details
23.11.2017
PATRICIA SUÁREZ RAMÍREZ, THE PRESIDENT OF THE ASSOCIATION OF FINANCIAL CONSUMERS OF SPAIN:
     * The head of the ASUFIN: "The ruling of the Supreme Court of Spain in which the Andriciuc case has been invoked will be part of the Spanish case law and the lower courts will be required to apply the principle that underlies this decision"
       The ruling issued by the Court of Justice of the European Union (CJUE) in the Andriciuc versus Banca Românească case represents a great advantage for Spanish debtors, said Patricia Suarez Ramírez, the president of the Association of Financial Consumers in Spain (ASUFIN), as part of a response recently sent to BURSA.  details
22.11.2017
     * Dragnea: "Those who are against me are hiding behind institutions"
       The president of the Chamber of Deputies, Liviu Dragnea, leader of the PSD, thinks that his enemies are hiding behind some institutions, "they crucify people", and the real stake is "the blocking of the Laws concerning the Justice system".  details
21.11.2017
     The Council of the European Union and the European Parliament have sent to the ECB, in the beginning of this year, a request concerning the sending of some proposals to revise the framework for managing crises.  details
20.11.2017
ANPC STRIKES AGAIN
     * BCR: "Ongoing contracts no longer contain the clauses that have been subjected to examination"
     * Sources: "ANPC has 6 lawsuits against BCR, which will lead to enormous losses for Erste Bank if BCR loses in court"
       After forcing Raiffeisen Bank to eliminate the unfair practices from the loan agreements, the National Consumer Protection Authority (ANPC) strikes again, this time the biggest bank in the system. BCR lost in the court of first instance, against the ANPC, in a class action lawsuit concerning abusive lending clauses.  details
16.11.2017
THE QUICK RISE OF THE INDEX WHICH SETS THE TREND FOR INTEREST RATES ON LOANS DENOMINATED IN LEI ISN'T STOPPING
     The 3-month ROBOR rate, which is used to calculate the interest rates, the majority of the loans denominated in lei, has jumped past the 2% psychological level, and yesterday reached 2.06%, up from Tuesday's 1.92%, according to data from the NBR.  details
16.11.2017
THE PARLIAMENT IS ASKING FOR INFORMATION CONCERNING THE INVESTIGATIONS WHICH OMV PETROM HAS BEEN SUBJECTED TO
     * Minister Toma Petcu, former ministers Răzvan Nicolescu and Victor Grigorescu, the representatives of the state in the executive structure of OMV Petrom and Mihai Busuioc, the president of the Court of Auditors were heard today in the Investigation Commission
       The executives of OMV Petrom mentioned, in a letter addressed to the parliament, the existence of four lawsuits brought by the National Energy Regulation Authority (ANRE) and of seven audits by the Authority, between 2012-2017, as the recent request for information by the Commission for the Investigation of the activity of the ANRE targeted a period of 12 years, from 2015 to 2017.  details
14.11.2017
THE EURO AT AN ALL-TIME HIGH
     * Vasilescu: "We cannot say that the currency market has gone off the rails, the exchange rate has moved 4 bani in 4 days"
     * "Perhaps it is a simple coincidence the fact that on November 8th was approved the Emergency Ordinance of the Fiscal Code and it was also on that day that the Euro rose past 4.6 lei", said Mr. Vasilescu
       The leu yesterday reached a historic low against the Euro, 4.6495 lei/Euro, up 1.05 over the previous meeting, marking the fourth day where the exchange rate was above 4.6 lei.  details
13.11.2017
     In October, the Romanian Commercial Bank, through Schoenherr și Asociații, has submitted, with the County Court of Bihor, a request for the insolvency of the European Drinks group, owned by the Micula brothers. That group includes: European Drinks, Transilvania General Import-Export, European Food, Starmill SRL, Scandic Distilleries SA, Rieni Drinks.  details
.