Adunarea Naţională, camera inferioară a Parlamentului francez, examinează proiectul de lege cu privire la răspunsul asupra insecurităţii cotidiene (Ripost), relatează EFE citată de Agerpres.
Această iniţiativă controversată urmăreşte modificarea reglementărilor în legătură cu folosirea armelor de foc de către poliţişti şi jandarmi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, conform sursei citate.
Proiectul, aprobat în primă lectură pe 7 iulie, se confruntă cu o puternică opoziţie din partea societăţii civile.
O petiţie împotriva prevederilor referitoare la prezumţia utilizării legitime a armelor de către forţele de ordine a strâns peste 700.000 de semnături, ceea ce a determinat o nouă examinare a textului în Parlament, notează publicaţia.
În paralel cu dezbaterea parlamentară, ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, a apărat reforma într-un articol de opinie publicat marţi în ziarul Le Monde, informează sursa.
Acesta respinge acuzaţiile potrivit cărora legea ar introduce o prezumţie de legitimă apărare sau ar acorda o mai mare impunitate agenţilor, potrivit sursei citate.
„A avea încredere în poliţie şi în jandarmerie nu înseamnă niciodată a le scoate de sub controlul sistemului judiciar”, afirmă ministrul, care susţine că textul „nu creează nici privilegii, nici impunitate”.
Potrivit lui Nunez, reforma urmăreşte să evite situaţiile în care angajaţii forţelor de ordine sunt plasaţi automat în arest preventiv pentru omor voluntar după folosirea armelor, inclusiv atunci când există indicii că au acţionat în limitele legii, potrivit publicaţiei.
Argumentele Guvernului Pentru a susţine necesitatea proiectului, ministrul invocă faptul că modificările legislative adoptate în 2017 nu au dus la o creştere a utilizării armelor de către poliţie, conform sursei.
Datele Inspectoratului General al Poliţiei Naţionale (IGPN) spun că numărul incidentelor în care s-a deschis focul a scăzut de la 394 în 2017 la 312 în 2018 şi la 217 în 2024, nivel inferior mediei anuale înregistrate în perioada 2012-2024, notează sursa.
Proiectul, susţinut de deputaţii blocului guvernamental şi modificat ulterior de Executiv, este contestat de organizaţiile pentru drepturile omului, precum şi de sindicatele magistraţilor şi avocaţilor, informează publicaţia menţionată.
Acestea consideră că iniţiativa introduce, în fapt, o prezumţie favorabilă forţelor de ordine în cazurile în care acestea folosesc armele de foc, conform sursei.
Printre celelalte măsuri prevăzute în proiectul de lege se numără majorarea amenzii fixe pentru consumul de stupefiante la 500 de euro, notează publicaţia.





















































Opinia Cititorului