BURSA 04.02.2016

A consemnat ADINA ARDELEANU
 
mărește imaginea
     * Interviu cu domnul Gheorghe Piperea, prim-vicepreședinte, Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR)
     *  "Trebuie să clarificăm intenția ANAF de a modifica Legea insolvenței"
     *  "Nu există nici un fel de contradicție între procesele penale și procedurile de insolvență"
     *  "200.000 de locuri de muncă sunt ținute în viață de societățile care sunt sub protecția Tribunalului"
         Gheorghe Piperea, prim-vicepreședintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), a preluat, interimar, și președinția Uniunii, după decesul lui Arin Stănescu, pe 27 decembrie 2015.
       Domnia sa ne-a explicat, în cadrul unui interviu, de ce consideră că propunerile ANAF pentru modificarea legii insolvenței sunt inadecvate.

 
     Reporter: Care este situația, acum, la conducerea UNPIR? Cât va dura interimatul dumneavoastră?
     Gheorghe Piperea: Interimatul va dura, cel mai târziu, până în 18 septembrie 2016, când sunt programate alegeri pentru conducerea Uniunii, inclusiv pentru funcția de președinte. Principala mea preocupare în această perioadă va fi să asigur organizarea și derularea transparentă și corectă a procesului de alegeri.
     Un obiectiv important pentru mine, în această perioadă de interimat, este să asigur un dialog generic, dar și concret, individual, cu toate entitățile, organismele profesionale și instituțiile care sunt implicate în procedurile de insolvență. Pe termen foarte scurt, dialogul cu ANAF este cel mai presant. Am convenit cu colaboratorii președintelui ANAF, domnul Gelu Diaconu, ca o întâlnire oficială UNPIR - ANAF să aibă loc săptămâna viitoare.
     Trebuie să clarificăm intenția ANAF de a modifica Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Există o notă de fundamentare emisă de ANAF și făcută publică în presă săptămâna trecută, în care sunt arătate motive proprii ale ANAF pentru care legea ar trebui modificată.
     Deși este evident că există motive teoretice și practice pentru care Legea insolvenței ar putea sau ar trebui să fie modificată, o serie de informații și motivații care sunt prezentate în nota de fundamentare a ANAF sunt, cel puțin din punct de vedere al cifrelor, eronate. Probabil că ele provin dintr-o anumită lipsă de comunicare. În ultimii doi ani, comunicarea profesiei noastre cu stakeholder-ii procedurilor de insolvență s-a făcut, mai degrabă, în Parlament, iar acolo te afli constrâns de un spațiu restrâns și de un timp limitat dedicate dezbaterii, care nu permit punerea la punct a tuturor detaliilor. Sunt convins că, așa cum s-a întâmplat și în trecut, relația cu ANAF se va putea repune în poziții constructive și echilibrate după reluarea dialogului interinstituțional.
     Reporter: Ce vrea ANAF, concret, și unde considerați că greșește?
     Gheorghe Piperea: Printre altele, ANAF vrea să se accelereze trecerea la faliment, acolo unde există creanțe curente, iar soluția, după părerea mea, nu este aceasta.
     În primul rând, când vorbim de dosare de insolvență cu mulți participanți, inclusiv sau mai ales cu mulți angajați, nu se poate subordona întreaga procedură interesului ANAF de a-și obține rapid creanțele, mai ales că falimentul înseamnă un grad foarte, foarte redus de recuperabilitate a creanțelor fiscale (care sunt primate de creanțele cu garanții, acestea fiind plătite cu prioritate în faliment).
     Când vine vorba de creanțele curente, acelea care se plătesc în decursul procedurii, există metode mult mai eficiente de încasare sau de realizare a acestor sume. Condiția este ca participanții la procedură să cunoască și să "simtă" aceste reglementări.
     Dacă, spre exemplu, motivul pentru care nu se încasează creanțele curente îl reprezintă proasta supraveghere a activității debitorului de către administratorul judiciar, atunci soluția nu este să ceri imediat trecerea la faliment, pentru că nimeni nu își va mai recupera în totalitate creanțele în cadrul falimentului. Nici Fiscul! Soluția, în acest caz, ar fi să fie dat afară administratorul judiciar respectiv și să se ridice dreptul de administrare a activității debitorului, care să treacă de la administratorul special incompetent sau indolent, la noul administrator judiciar.
     Dacă problema este generată de o decizie a judecătorului sindic, atunci soluția nu este să se treacă la faliment. Hotărârile judecătorului sindic pot fi atacate cu apel sau, in extremis, judecătorul sindic poate fi recuzat ori dosarul strămutat la alt tribunal.
     Reporter: Care sunt cifrele prezentate de ANAF, pe care le considerați eronate?
     Gheorghe Piperea: De exemplu, procentul covârșitor de 94-96% de proceduri de faliment raportat la întregul număr de 35 de mii de dosare de insolvență, poate părea înspăimântător.
     Probabil că autorități de genul ANAF au ajuns să își pună întrebarea: de ce ar mai fi nevoie de reorganizare dacă 94-96% din cazurile de insolvență sunt, de fapt, falimente, adică drumul ireversibil către dispariția acelor debitori faliți?
     Este, însă, o înțelegere complet greșită a fenomenului insolvenței în România, pentru că din numărul acela foarte mare de dosare de faliment trebuie identificate și extrase, în primul rând, acele dosare care sunt "condamnate" să fie falimente, pentru că, spre exemplu, ele sunt derulate după așa-numita procedură simplificată de insolvență unde nu există reorganizare judiciară. Acele dosare se deschid direct ca faliment. Este vorba de dosare pentru firme care nu au sediu, nu au administratori, nu au documente contabile, nu au activitate de ani de zile (sunt contribuabili "inactivi" în sensul noilor șabloane lingvistice ale consultanților fiscali). Acestor cazuri enorm de multe trebuie să li se adauge și cele ale enorm de multor debitori care au ajuns în situația aceasta cu mult înainte de a se intra în faliment. Asta pentru că, spre exemplu, creditorii au încercat executări silite rămase fără rezultat sau pentru că Registrul Comerțului a derulat din oficiu proceduri de dizolvare pentru motivul unor iregularități în funcționare a acestor debitori, inclusiv din perspectiva fiscului. Ca să nu mai vorbim că există dosare care ajung în insolvență mult prea târziu tocmai pentru că, spre exemplu, mai întâi Fiscul încearcă executări silite, descoperă că nu se poate obține nimic, și abia atunci lasă aceste societăți să intre în faliment.
     Să observăm că, în lista aceasta enormă de debitori "condamnați" la faliment trebui să includem și debitorii - "lămâi stoarse". Dacă acești debitori au avut active înainte de faliment, acestea au fost demult executate silit, în momentul în care ajung în faliment nemaifiind nimic de lichidat.
     În consecință, în toate aceste cazuri, vorbim, de fapt, de falimente care sunt un dat pentru practicienii în insolvență, nu un rezultat al activității lor. Falimentul vine, în aceste cazuri, prea târziu. El nu mai are decât rolul de a curăța mediul economic de aceste rebuturi economice, exact așa cum colectorii de deșeuri curăță străzile orașului.
     Din punct de vedere statistic, aceste cazuri de falimente ale unor rebuturi economice reprezintă mai mult de trei sferturi din dosarele aflate pe rol în prezent. Dacă dai la o parte aceste dosare de faliment necesar, cifrele nu o să mai arate așa de înspăimântător.
     În alta ordine, aceste cazuri sunt dosare fără bunuri, dosare fără valori, dar cu datorii înregistrate și acumulate uneori artificial sau din greșeli birocratice. Sunt cazuri în care aceste rebuturi economice ar fi trebuit să urmeze calea simplă și necostisitoare a radierii din oficiu de la Registrul Comerțului, dar ele ajung în faliment, întrucât un funcționar de la Fisc a observat o datorie veche (și cel mai probabil prescrisă) de 27 de lei, și pentru acea datorie, de teama unor controale de la Curtea de Conturi, a cerut deschiderea unui dosar de faliment față de acel debitor-"zombie". Aceste dosare nu fac decât să genereze costuri, care constau, printre altele, în onorariul lichidatorului (acesta este de maxim 3000 de lei pe dosar și se plătește din fondul de lichidare, un fond alimentat din taxele de la Registrul Comerțului și din prelevări obligatorii de 2% din vânzările operate în dosarele de insolvență unde există bunuri). Reamintesc că nimic vandabil nu există în patrimoniul acelui debitor - "zombie". Doar datorii.
     Din punctul de vedere al sumelor implicate, totalul dosarelor care reprezintă cele 6% din numărul total de dosare de insolvență, reprezintă, probabil, 99% din valoarea creanțelor. Toate celelalte reprezintă doar 1% din valorile implicate. Asta pentru că nu există active și nu există bani de împărțit între creditori. Doar datorii. Iar aceste datorii, inclusiv cele către Fisc, sunt deseori artificial majorate cu dobânzi, penalități și majorări, realitate care este generată de întârzierea luării măsurii de deschidere a procedurii insolvenței (eveniment care, precum știți, determină înghețarea datoriilor la nivelul din acea dată). Dacă măsura deschiderii procedurii insolvenței s-ar lua la momentul oportun, atunci acele penalități nu ar mai fi evidențiate la Fisc în conturile de arierate.
     În afară de sumele implicate, trebuie să mai ținem cont de faptul că există un număr de peste 200.000 de salariați, care sunt angajați ai acestor societăți în insolvență. 200.000 de locuri de muncă sunt ținute în viață de societățile care sunt sub protecția Tribunalului. A te pune sub protecția Tribunalului nu înseamnă numai să ții la distanță ANAF sau băncile sau furnizorii de utilități. Înseamnă și să păstrezi locurile de muncă.
     În plus, trebuie să luați în calcul și angajații care lucrează în industria orizontală generată sau menținută în viață de simplul fapt al punerii sub protecția tribunalului a societății mari furnizoare directă de locuri de muncă de care vorbim. În cazul Oltchim, avem 2000 de angajați, care își iau banii direct de acolo din fabrică, dar Oltchim generează în plus undeva la 15.000 de joburi, pe industria orizontală. Asta înseamnă bani la bugetul de stat. Ce preferi în calitate de Fisc român? Să omori această "găină cu ouă de aur" sau să fii mai atent în procedurile de insolvență și să încerci să îți maximizezi șansele pe care le ai de a recupera creanțele față de contribuabilii tăi?
     Se întâmplă ca în multe dosare Fiscul să fie creditorul majoritar. Dacă sunt 4-5 practicieni în insolvență care își fac de cap prin proceduri (și realitatea este că sunt astfel de cazuri), atunci aceștia pot fi înlocuiți sau supuși unor anchete disciplinare, ori sancționați patrimonial prin mecanismele Legii insolvenței. Tocmai de aceea generalizările sunt nu doar periculoase, ci și inutile - profesia de practician în insolvență înseamnă mii de persoane, judecătorii sunt cu sutele. Nu toată lumea poate fi suspectată. Dimpotrivă, marea majoritate a actorilor acestei proceduri sunt oameni onești.
     Generalizarea poate duce la concluzia unor subiecți interesați sau analiști neavizați că Legea Insolvenței însăși este o nenorocire pentru economie sau un risc sistemic și, de aceea, ea trebuie abrogată.
     Este o idee foarte nocivă să se renunțe la procedura insolvenței.
     Reporter: Care este interesul ANAF să grăbească falimentele?
     Gheorghe Piperea: A intra în faliment nu este altceva decât a omorî "găina cu ouăle de aur". Falimentul înseamnă un singur lucru: cel care are garanții este primul care-și recuperează sumele în proporție foarte redusă. Toți ceilalți, inclusiv Fiscul, inclusiv pentru creanțele curente, nu mai obțin absolut nimic.
     Ideea, în astfel de dosare, nu este să cureți imediat mediul de astfel de întreprinderi. Dacă este posibil, trebuie să le asiguri supraviețuirea. Nu este vorba de patron, manager, de acționarul majoritar, ci de stakeholderi, printre care și creditorii și salariații. Dacă sunt probleme cu privire la management, nu doar că managementul poate fi înlocuit prin procedura ridicării dreptului de administrare (caz în care managementul debitorului trece la administratorul judiciar), dar Legea Insolvenței prevede niște sancțiuni extrem de dure. Se pot obține despăgubiri de la management. Eu, la Oltchim (n.r. Gheorghe Piperea este administrator judiciar la Oltchim), am pe rol o acțiune împotriva fostei conduceri, de la care cer 500 de milioane de euro. În plus, se poate demara o acțiune penală contra managementului fraudulos, inclusiv pentru bancrută frauduloasă, care se sancționează foarte sever de către legea penală.
     Revenind la tema deschisă mai sus, dacă vă uitați la rapoartele cu privire la stabilitatea financiară ale Băncii Naționale, începând cu 2012 până în prezent, veți vedea că, printre altele, insolvența este văzută ca fiind un risc sistemic.
     Trebuie facută o discuție foarte serioasă și cu BNR pe această temă.
     Desigur, există o serie de agenți economici pentru care statele au stabilit că sunt prea mari pentru a fi lăsați să falimenteze și, de aceea, orice este posibil ca să se evite falimentul. Plătesc pentru eșecurile, pentru prostiile lor, Statul, adică noi, contribuabilii, prin procedurile de bail-out, ori deponenții, adică cei care-și văd depozitele confiscate, prin procedurile de bail-in. Întotdeauna altcineva decât cel vinovat sau incompetent. Or, acesta nu este capitalism, nu este economie de piață, este socialism în starea sa cea mai pură, aia pe care ne-au lăsat-o "moștenire" Stalin și Hrușciov. În comunism, nicio întreprindere socialistă de stat nu poate să falimenteze. În noul capitalism, nicio bancă sistemică nu poate să falimenteze, pentru că este prea mare pentru a fi lăsată, iar economia nu poate rezista fără acestă bancă. Dar, dacă s-a acceptat acest lucru pentru băncile sistemice, nu înseamnă că trebuie ca regula să fie extinsă peste tot, în toată economia. Dacă elimini insolvența, atunci înseamnă că cei care și-au asumat riscuri, care au comis fraude sau cei care, pur si simplu, au fost incompetenți și incapabili să facă față rigorilor cocurenței, vor continua să facă același lucru pentru că ei vor ști că, oricât de frauduloși sau incompetenți sunt, ei vor fi salvați, cumva, de cineva. Și cine plătește "la finalul zilei" (ca să mă exprim într-un limbaj de tip șablon al lobby-ului bancar)? Economia și cetățenii, desigur.
     Insolvența este răul necesar, finalul necesar pentru un eșec. Dacă afacerea este o aventură, înseamnă că falimentul este o aventură care s-a terminat prost. Consecințele acestei aventuri care s-a terminat prost trebuie să fie eliminate prin insolvență sau faliment pentru că, pe de o parte, în felul acesta previi ca astfel de riscuri să fie luate în continuare de manageri iresponsabili și, în plus, pentru că astea sunt regulile concurenței - cei slabi, incompetenți sau fruduloși trebuie înlocuiți de cei inovativi, competitivi și onești. Cel care nu reușește să facă față rigorilor competiției, cel care este fraudulos, cel care este greșit în managementul lui, trebuie să fie înlocuit de cel care nu este fraudulos, care nu își asumă riscuri iresponsabile. De aceea, este necesară insolvența și, de aceea, aceste idei care circulă în această perioadă sunt periculoase, toxice.
     E bine să atrag atenția că în nota de fundamentare a ANAF care explică necesitatea modificării Legii insolvenței apare și ideea că, în mod normal, ar trebui ca atunci când DNA are o anchetă în legătură cu aceste proceduri, să se suspende totul. Nici asta nu este o soluție. Sunt, în ultimii doi ani de zile, situații foarte tensionate, în care procesele penale se suprapun cu procedurile de insolvență, dar nu există nici un fel de contradicție între cele două tipuri de reglementări. Chiar dacă Legea Insolvenței și Codul de Procedură Penală sunt destul de criticabile în anumite privințe, totuși, ele sunt reglementări congruente. Nu trebuie decât să fii foarte atent la aplicarea sistematică a celor două tipuri de reglementări. În calitate de practicieni în insolvență, am fost primii care am văzut această realitate și, deși nu au trecut decât doi ani de zile, s-au creat niște proceduri care permit și procurorului, și judecătorului, și penal să-și desfășoare activitatea, fără să fie "deranjat" de procedura insolvenței, dar și procedurii de insolvență să continue. S-a înțeles relativ rapid că partea de penal înseamnă doar faptul că trebuie să fie sancționat infractorul. În schimb, partea de insolvență înseamnă o colectivitate de interese. Creditorii sunt de mai multe feluri. O procedură de insolvență are, drept cea mai importantă și vulnerabilă parte, salariații. Dacă suspenzi o procedură de insolvență, înseamnă că îi lași fără locuri de muncă și pe cei 1000, 2000, 5000 de angajați care lucrează în întreprinderea care se pusese sub protecția tribunalului și a legii. Un pic mai multă atenție este, desigur, necesară, dar pentru asta este nevoie de dialog cu Fiscul, precum și cu reprezentanții magistraților, Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, trebuie organizate discuții cu organizațiile profesionale ale bancherilor și chiar și Banca Națională a României.
     Este unul dintre lucrurile pe care mi le-am pus pe agendă și de care mă voi ocupa insistent în aceste 8 luni de interimat.
     Reporter: Ce vreți să faceți?
     Gheorghe Piperea: Sunt decis ca, cel puțin până în septembrie, să încerc sa rezolv prin dialog instituțional toate aceste probleme. Dacă va fi nevoie de o modificare a Legii insolvenței, voi participa la amendarea acesteia, dar voi interveni doar acolo unde sunt într-adevăr probleme.
     Am să dau un exemplu de modificare pe care am propus-o acum doi ani, dar cei implicați au preferat să nu audă ce le-am zis.
     Există cumva suspiciuni că numirile de administratori judiciari provizorii sunt în neregulă pentru că, spre exemplu, un debitor a propus sau un creditor și-a impus un administrator judiciar? Atunci hai să facem un lucru care era valabil înainte de 2004. Judecătorul sindic era cel care se ocupa de procedură din momentul în care se deschidea până în momentul în care se închidea procedura. Și deschiderea și închiderea procedurii erau în competența funcțională a Tribunalului, adică a unui judecător de drept comun, și nu a judecătorului sindic. Această competență funcțională includea și numirea unui administrator judiciar provizoriu. Judecătorul de la tribunalul de drept comun, care nu avea competența să se ocupe cu insolvența, era desemnat în mod aleatoriu. În aceste condiții, suspiciunile cu privire la deschiderea procedurii, numirea administratorului judiciar provizoriu și la închiderea procedurii erau eliminate din start. După această numire provizorie, cel numit putea fi schimbat, dacă ar fi fost nevoie, de către creditori. Aceasta este o propunere de modificare a legii care ar putea fi luată în discuție și care ar elimina și eventualele suspiciuni ale fiscului și ale băncilor. Am spus asta în Parlament în 2014, dar cei care au avut decizia în mână au preferat să nu mă asculte. Poate vor asculta acest lucru acum.
     Reporter: Ce alte obiective vă mai propuneți pentru UNPIR?
     Gheorghe Piperea: Sunt foarte multe lucruri pe care Uniunea le-ar putea spune și nu le-a spus în ultimii doi ani de zile. Sunt cifre, prelucrări ale acestor cifre, date care, în loc să fie prezentate de către Uniune, sunt prezentate de diverse entități private, care fac tot felul de interpretări care nu sunt întotdeauna reale. A fost făcută publică, spre exemplu, suma de 138 miliarde de lei ca fiind blocată în procedurile de insolvență, fără să se înțeleagă ce conțin aceste 138 miliarde de lei.
     În dosarele acelea sunt foarte mulți bani-datorie, bani care există doar pe hârtie, ca dobânzi, penalități și majorări, dar fără să existe active din utilizarea sau lichidarea cărora să poată să fie recuperate vreodată acele creanțe exorbitante.
     Uniunea nu a interpretat cifrele. Eu spun că aceste cifre sunt aur, atât pentru Uniune, pentru a demonstra care este rolul economic esențial într-o economie de piață al acestei profesii, dar sunt extrem de importante pentru foarte multe segmente ale profesiilor liberale din România și pentru multe alte domenii.
     Spre exemplu, și acum, ca și în anul 2008, evaluările se fac pe baza unor criterii care par să fie scoase "din burtă". Nu au la bază oferta reală și, cu atât mai puțin, nu au la bază cererea reală. Cel mai bine se verifică acest lucru în domeniul imobiliar. Avem stocuri enorme de apartamente care sunt gata sau aproape gata de livrare și care nu se pot vinde pentru că evaluările impuse de bănci ridică sumele la niște "scoruri" inadmisibile. Noi suntem obligați să ținem în stocuri acest gen de apartamente la 1100-1200 euro pe metrul pătrat (când apartamentele care se vând în cadrul Programului Prima Casă au ajuns la 800 de euro pe metrul pătrat) din cauza acestui tip de evaluare care nu are la bază un studiu real, ci are la bază niște bănuieli. Evaluatorul spune: este în zona în care și-a cumpărat Becali un teren, deci trebuie să ne raportăm la prețurile pe care le-a dat Becali. Este în zona zero a Bucureștiului, deci trebuie să ne raportăm la acele prețuri. Or, vânzătorul trebuie să se adapteze la posibilitatea reală de plată a cumpărătorului. Piața, într-o astfel de situație, este a cumpărătorului, nu a vânzătorului.
     La Uniune, în câteva luni, vom începe să construim baze de date statistice din care să reușim să desenăm niște culoare de evoluție a acestor prețuri în domeniul pe care-l gestionăm noi. De aici, se vor putea face niște evaluări care, de data aceasta, vor fi făcute pe niște criterii exacte, ale prețurilor care se practică. Va fi extrem de important pentru bănci.
     Băncile își evaluează aceste active, care sunt fie în garanția lor, fie în proprietatea lor, parcate în SPV-uri (n.r. vehicule speciale), în două stiluri. Pe RAS (n.r. contabilitatea românească) - aici nu se includ riscurile de devalorizare - sau pe IFRS (n.r. standardele internaționale de contabilitate). Sunt cifre diferite. Este o problemă foarte delicată de legalitate, pentru că legea spune, fără să facă diferența, că poți să faci o restituire a capitalului social către acționari doar dacă nu ai pierderi. Dar dacă ai pierderi în IFRS și câștiguri în RAS, este ca și când ai juca călușul pe sârmă.
     La polul opus, oricine va putea să conteste evaluarea băncilor care se face după criterii empirice, mai mult "din ochi", în loc să se facă pe baza unor criterii clare, verificabile.
     Vreau să stabilim aceste criterii și le facem publice o dată la o lună, în așa fel încât oamenii să-și facă propriile calcule.
     Reporter: Cum priviți legea insolvenței persoanelor fizice?
     Gheorghe Piperea: Există niște breșe care s-au creat în profesia noastră pe care vreau să le corectez, împreună cu colegii din CNC (Consiliul Național de Conducere). În Legea 151/2015, privind insolvența persoanelor fizice, se spune că procedurile acestea nu sunt gestionate exclusiv de practicienii în insolvență. Trebuie să vă atrag atenția că există o ordonanță de urgență, OUG nr.86/2006, care spune că toate aceste proceduri trebuie să fie conduse de practicienii în insolvență. Cu toate astea, Legea 151/2015 derogă într-un mod nepermis și periculos de la acest principiu al monopolului profesiei, spunând așa: nu numai practicienii în insolvență se ocupă de aceste proceduri, ci și executorii, avocații și notarii. Nu cred că avocații și notarii se vor ocupa efectiv de procedurile astea. Cuiul lui Pepelea, cheia problemei, au reprezentat-o executorii, care au spus: dacă se pun cetățenii sub protecția Tribunalului, atunci noi nu mai avem de treabă, business-ul nostru e mort, pentru că, la fel ca și în cazul falimentului profesioniștilor, se suspendă executarea silită și în cazul debitorului - persoana fizică (temerea este exagerată, dar despre asta vom vorbi cu altă ocazie). Conform legii, executorii, în realitate, vor fi adevărații administratori ai procedurii, pentru că regula este ca, dacă ești un debitor-persoană fizică și te afli într-o situație de supraîndatorare, atunci trebuie, mai întâi, să anunți creditorilor intenția ta de a te pune sub protecția Comisiei de Insolvență. Aștepți 30 de zile, nu faci nicio mișcare, și apoi ceri Comisiei de Insolvență să deschidă o procedură. Ce face o bancă, ce face Fiscul? Trece la executare silită. Dacă s-a început o executare silită, atunci administratorul procedurii va fi numit exclusiv acel executor care va fi început executarea. E o regula imperativă din Legea 151/2015, impusă de lobby-ul executorilor și de bănci. În proporție de 100%, aceste dosare vor începe ca fiind dosare care sunt conduse de executor. Asta nu mai este o procedură concursuală, nici colectivă, ci este una făcută sub controlul acelui creditor. Este o greșeală conceptuală gravă. 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, ora 08:15)  
 Cum de sunt firme fara sediu si fara administratori?
 Ma bucur ca mai vede si altcineva ca daca nu au lasat bancile sa se inchide este SOCIALISM in democratie.
 Executorii de ce executa persoana si banca ca Wolksbank nu? Nu este ( a fost) prea mare sa se inchida?


 
2.  am putea deveni parteneri, draga Maestre
    (mesaj trimis de The Brute în data de 04.02.2016, ora 10:04)  
 Ati pus Punctul pe I si anume evaluarea:-) Mai ales exprimarea e geniala. Cunoasteti germana...aus dem Bauch. Dupa ce mananc o ciorba de burta sunt The Best evaluator.Ma bucur ca ati observat si Dvs. Schmecheria RAS si IFRS. FP a facut Insa asa vizibil ca acum Are Probleme. Imense.ASF trebuie da raspunda de ce a modificat IFRS to RAS in 19 mai 2015 pentru a se intoarce la RAS to IFRS in 28 decembrie 2015. In plus este inca neluata in seama raportarea consolidata, vezi cazul BCC unde raportul anual este prezentat pe individual...


 
3.  Succes
    (mesaj trimis de Egosanu în data de 04.02.2016, ora 17:17)  
 Am avut rabdare sa citesc de la primul la ultimul rand si pot sa spun ca este atat de explicita expunerea incat numai din rea-vointa cineva ar fi contra celor spuse. Din pacate ANAF de multa, foarte multa vreme se vrea a patra putere in stat chiar daca nu explicit asa incat tare mi-e teama ca va continua cu masuri nelucrative, ineficiente si absrde. D-le Vicepresedinte va doresc mult succes in discutiile cu seful ANAF si multa putere de lupta. Claritate si rigurozitate in discurs aveti . Nici de partea cealalta nu cred ca lipseste puterea de a intelege dar , din pacate, intervine si un interes imediat si politic- administrativ care probabil nu va permite intelegerea...


 
Aceeasi sectiune (Companii Afaceri)
SPECIALIȘTI, DESPRE SISTEMUL ENERGETIC:
ÎN PRIMUL SEMESTRU AL ACESTUI AN FAȚĂ DE ACEEAȘI PERIOADĂ DIN 2016
DUPĂ SEMNAREA CONTRACTULUI DE 8 MILIOANE EURO, PENTRU ACHIZIȚIA A PESTE 2000 DE TERMINALE LOTERISTICE
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
21.08.2017
BVB
     * Titlurile "OMV Petrom", cele mai lichide
       Ultima ședință de tranzacționare a săptămânii a fost marcată de un rulaj scăzut, volumul fiind de 5,82 milioane de euro, aproape jumătate din media zilnică a acestui an, de 10,49 milioane de euro.  detalii
21.08.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile tranzacționate la bursele din Europa s-au înscris pe un curs negativ vineri, ca urmare a atentatului care a avut loc în Spania, în ziua precedentă.  detalii
18.08.2017
BVB
     * Titlurile BRD, cele mai tranzacționate
       Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a înregistrat, în ședința de tranzacționare de ieri, o lichiditate de 48,7 milioane de lei (10,63 milioane euro), mult mai mică decât cea...  detalii
18.08.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile tranzacționate la bursele din Europa au scăzut ușor ieri, pe fondul îndoielilor traderilor privind o viitoare majorare a dobânzii de către banca centrală americană.  detalii
17.08.2017
BVB
     Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a fost dominată, în ședința de ieri, de două tranzacții de tip "deal" realizate cu acțiuni "SIF Moldova" (SIF2), totalizând 51,5...  detalii
17.08.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile companiilor listate la bursele din Europa au urmat un curs pozitiv ieri, investitorii îndreptându-și atenția către informațiile economice odată ce tensiunile geopolitice s-au mai redus.  detalii
Cotații Internaționale

Prognoza Meteo
Vezi harta temperaturilor
harta temperaturilor
     21.08.2017 
     Prognoza pentru România
     Vremea va fi în general instabilă și se va răci față de ziua precedentă, mai accentuat în centru, nord și în sud-vest. În zona de munte, în centrul țării și local în est și sud, vor fi înnorări temporar accentuate, averse și descărcări electrice. Vântul va avea intensificări temporare în regiunile estice și de sud-vest, dar și în timpul ploilor, când va putea lua aspect de vijelie. Cantitățile de apă vor depăși local 15...20 l/mp și izolat 40...50 l/mp și vor fi condiții de grindină. În restul teritoriului cerul va deveni variabil și doar la începutul zilei izolat va mai ploua. Temperaturile maxime se vor încadra între 18 și 28 de grade, exceptând Muntenia, Dobrogea și jumătatea de sud a Moldovei, unde vor fi cuprinse în general între 29 și 33 de grade. Temperaturile minime se vor situa între 9 și 21 de grade.
     Prognoza pentru București
     Deși temperatura aerului va marca o scădere față de intervalul anterior, vremea va rămâne călduroasă. Temperatura maximă va fi de 31...33 de grade, iar cea minimă de 16...18 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate seara, dar mai ales noaptea când vor fi averse moderate cantitativ, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.
      
Curs Valutar

Curs valabil din data de
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
3,0951
2,3460
3,0880
4,0606
0,1758
0,6170
0,2198
4,5883
5,0360
1,5110
3,5800
0,2198
0,4918
1,0728
0,0657
0,4805
1,1069
3,9066
0,2946
1,2305
0,5855
0,0609
0,3423
0,2184
2,8612
0,0385
0,1531
1,0636
0,6199
0,1176
162,7078
5,5046
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
11.08.2017
     Twenty seven banks haven't paid any profit tax in the last 6 years, which has shaken Minister of Public Finances Ionuț Mișa, as well as some MPs, bankers and even the Governor of the National...  details
10.08.2017
11 DAYS LEFT / TRICKS TO FORCE THE EXTENSION OF THE MANDATE OF THE CEO OF THE BSE
     Considering how many tricks Lucian Anghel, the president of the Bucharest Stock Exchange has tried, in order to extend the term of CEO Ludwik Sobolewski, it would be actually crazy if they...  details
08.08.2017
JACK CUTIȘTEANU, PETPROD:
     The state speculates the economy and household consumers, through Hidroelectrica, CEO, Nucleareletrica and CEH, says Jack Cutișteanu, the CEO of Petprod, referring to the evolution of the price of...  details
03.08.2017
FINANCE MINISTER CONFIRMS WHAT BURSA REPORTED FIVE MONTHS AGO:
     * PNL senator Daniel Cătălin Zamfir asks for a "list of shame" of banks that don't pay taxes
     * According to information obtained by BURSA, between 2011-2015, banks in Romania paid 1.3 billion lei (288 million Euros) in taxes
       Public Finance Minister Ionuț Mișa says that almost three quarters of banks operating in Romania haven't paid profit tax in the last few years. With that statement, the head of the Finance...  details
02.08.2017
GABRIEL DUMITRAȘCU, ABOUT THE INCREASE OF THE PRICE OF ELECTRICITY:
     * Dumitrașcu: "Among other things, we recently even had to import the system services, and system services energy is three times more expensive than that on the Day-Ahead market"
       The price of electricity and its increase on the Day-ahead market (PZU) of the OPCOM exchange keeps causing discontent among the players and specialists on the market and is keeping consumers on...  details
01.08.2017
EUROPEAN MP RAMONA MĂNESCU:
     * "We have asked for clarifications and a position of the Commission on whether the Hungarian initiative complies with the Energy Security Strategy of the European Union and the coordination with BRUA"
       The announcement of Hungarian gas operator FGSZ that BRUA would end in Hungary instead of in Austria was surprising and it didn't come as a result of consultations with its regional partners or...  details
31.07.2017
STOCK MARKET SOURCES:
     Lucian Anghel, the president of the BSE, today summoned the Board of the BSE to discuss the terms of the contract of Ludwik Sobolewski, whose mandate expires on August 21st. According to sources...  details
28.07.2017
IN THE ROW OF THE DOUBLE STANDARD
     * The Minister of Agriculture continues to hide the names of the products that have a double standard and of their producers
     * "The minister of agriculture mismanaged the issue of the double standard of food products", says Costel Stanciu, the president of the APC, who asked for the resignation of Petre Daea
       The results of the tests concerning the double standard, conducted on some of the foods and presented on Wednesday by agriculture minister Petre Daea has raised a series of questions, angering both...  details
27.07.2017
ROW AROUND OLTCHIM
     * Ștefan Vuza made a series of statements lately, saying that Oltchim is not making investments, that are there companies that parasitize Oltchim and that the plant's profit isn't real
     * Oltchim executives: "It can be said that the participation of Chimcomplex in the process for the sale of Oltchim has been made exclusively in order to get access to information that would then be used for the benefit of their own businesses"
     * Piperea: "If, because of these statements, the sale of the distinct blocks of assets fails, then Oltchim will bring a tort liability lawsuit, signed by me"
       At Oltchim there is corruption and there are no parasite companies, lawyer Gheorghe Piperea, bankruptcy trustee of the Râmnicu Vâlcea plant, in response to the statements made over the course of...  details
26.07.2017
SOURCES CLOSE TO THE SITUATION:
     * Sources: "A large segment of the price asked for the Mariott building represents the loan contracted by Grand SRL and guaranteed by the state"
     * Dedeman wants to buy the Marriott complex, according to our sources
     * AFI Europe has announced that Dedeman is scrapping plans to buy AFI 4 and 5
       The Austrians of Strabag are asking for 140 million Euros for the building the Marriott hotel of Bucharest is operating in, according to sources close to the deal.  details
25.07.2017
SPECIALISTS:
     * The BRUA project can no longer be funded, after Hungary announced that it would stop on the Hungarian territory, our sources are saying
       The BRUA pipeline, which was supposed to go through Bulgaria, Romania, Hungary and Austria, will have the same fate as Nabucco, meaning it won't be built, some market specialists think.  details
24.07.2017
CEC BANK CHAIRMAN REACTS TO THE STATEMENTS OF LUCIAN ISAR:
     * (Interview with Mr. Radu Grațian Ghețea, the president of CEC Bank)
     * CEC Bank intends to end this year with a three figure profit
     * CEC Bank chairman: "When the EBA makes moves and finds an easing of interest rates is possible, then that will happen over here as well"
     * Radu Ghețea: "In the case of Romcab, we have begun the foreclosure, we have foreclosed some of the collaterals and we will continue to foreclose on others"
       CEC Bank intends to end this year with a three figure profit, Radu Grațian Ghețea, the chairman of the bank told us in a sizeable interview.  details
22.07.2017
MIRCEA URSACHE, ASF:
     * Ursache: "Romcab is required to file the same reports during its restructuring period as it would during normal operation"
       "Romcab" (MCAB) has the same reporting obligations, during the restructuring period, that it does during its regular operation, said Mircea Ursache, vice-president of the Financial...  details
19.07.2017
MIRCEA URSACHE CONFIRMS:
     * Ursache: "We are asking the market operator to comply with corporate governance"
     * In fact, the investigation targets Lucian Anghel, the president of the BSE, because he is the one that can summon the board
       The Financial Oversight Authority is conducting an analysis of the manner of summoning and unfolding of the Board of Directors of the Bucharest Stock Exchange Mircea Ursache, vice-president of the...  details
17.07.2017
     The Association of Brokers has taken a stand against the exclusion of the BURSA newspaper from the guest list of the official events of the Bucharest Stock Exchange, reported on Friday.  details
.