Etiopia a inagurat un baraj controversat care urmează să-i dubleze capacitatea energetică

Etiopia a inaugurat sâmbătă barajul cel mai înalt din Africa, un proiect care urmează să-i permită acestei ţări să-şi dubleze capacitatea energetică, dar care ameninţă, potrivit criticilor, modul de viaţă al populaţiilor locale şi un lac kenyan inclus în patrimoniul mondial al umanităţii, relatează AFP, citată de Agerpres.

Inaugurarea barajului de 243 de metri înălţime s-a derulat "în prezenţa miniştrilor şi ambasadorilor din mai multe ţări, printre care prim-ministrul Hailemariam Desalegn", a anunţat postul de radio public Fana pe site-ul său de internet.

"Gibe III", situat la o distanţă de circa 350 km de capitala Addis Abeba, este cel mai important dintr-o serie de baraje hidroelectrice pe care Etiopia le construieşte pe râul Omo, care curge dinspre nord spre sud.

Noul baraj urmează, cel mai probabil, să atingă o capacitate de 1870 MW, ceea ce va face din el cel de al treilea baraj din Africa şi va aduce capacitatea energetică a Etiopiei la 4.200 MW. O parte din energia generată de Gibe III va fi exportată în Kenya.

Construcţia, începută în urmă cu nouă ani şi care a avut numeroase întârzieri, a costat în jur de 1,5 miliarde de euro şi a fost finanţat în proporţie de 40% de statul african şi de 60% printr-un credit la China Exim Bank.

În condiţiile în care nu are resurse de gaz sau petrol, Etiopia mizează pe potenţialul său de energii regenerabile pentru a-şi susţine rapida dezvoltare economică. Addis Abeba nu vrea doar să-şi producă integral necesarul de electricitate, ci şi să exporte în ţările vecine.

Etiopia vrea să-şi sporească capacitatea hidroelectrică până la 40.000 MW în 2035, în primul rând datorită apelor Nilului. Barajul aşa-numit "Marea Renaştere", un alt proiect în construcţie pe Nilul Albastru, poate atinge o capacitate de 6.000 MW, echivalentul a şase reactoare nucleare.

Criticii "Gibe III", care a început deja să producă electricitate în 2015, se tem ca acesta să nu bulverseze viaţa a sute de mii de persoane care trăiesc în aval până la lacul Turkana, în Kenya vecină, şi să condamne acest lac care îşi asigură 80% din resurse din fluviu, potrivit ecologiştilor kenyeni.

Partea meridională a Văii râului Omo şi lacul Turkana sunt ambele incluse în patrimoniul UNESCO.