Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 26.01.2017
EXCLUSIVITATE / WILLY FAUTRE, "HUMAN RIGHTS WITHOUT FRONTIERS":
"Ordonanța pentru grațiere și amnistie, îngrijorătoare"
click aici
 
    * (Interviu cu domnul Willy Fautre, Director și Cofondator "Human Rights Without Frontiers")

     *  "România a fost deja criticată pentru utilizarea abuzivă a mecanismului ordonanțelor de urgență, iar recentele jocuri politice n-or să-i îmbunătățească imaginea pe scena europeană"
 
         Intenția Guvernului să promoveze, prin ordonanță de urgență, legea amnistiei și a grațierii este îngrijorătoare, ne-a spus Willy Fautre, Director și Cofondator "Human Rights Without Frontiers" (HRWF), în cadrul unui interviu, acordat ziarului "BURSA", în urma vizitei pe care reprezentanțiii asociației neguvernamentale HRWF au efectuat-o, săptămâna trecută, în țara noastră.

       Domnul Fautre ne-a precizat: "Ar fi fost motive să ne temem că legea amnistiei și a grațierii ar putea fi adoptate în spatele ușilor închise, dacă președinte Iohannis nu s-ar fi grăbit să participe la ședința de cabinet a prim ministrului, pentru a-și exprimă opoziția împotriva unei astfel de inițiative fără o discuție publică transparentă".

       Reprezentanți ai asociației neguvernamentale s-au aflat, în țara noastră, pentru o documentare referitoare la domeniul jus¬tiției, aceștia având întâniri cu Avocatul Poporului, dar și cu reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție.

       Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a transmis, vinerea trecută, că a prezentat situația din penitenciarele românești și modul de acțiune al Domeniului pentru prevenirea torturii în cadrul unei întrevederi cu reprezentanți ai asociației neguvernamentale Human Rights Without Frontiers (HRW).

       Aceștia au abordat și problema condițiilor de cazare, asistenței medicale din penitenciarele din România și materia reducerii pedepselor în cazul întocmirii de lucrări științifice.

 
     Reporter: Care este motivația dumneavoastră să vă documentați asupra justiției din România?

     Willy Fautre: Interesul nostru în sistemul de justiție românesc se datorează faptului că, deși se bucură de o reputație bună în ceea ce privește aplicarea legilor unui stat de drept, Româ¬nia continuă să încalce cu succes drepturile omului. Numai în 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis 72 citații (fiecare acuzând cel puțin o încălcare) împotriva României, cel mai mare număr emis în numele vreunui stat membru UE.

     Dintre cele 47 state membre în Consiliul Europei, România s-a situat pe locul al treilea în Topul celor mai abuzive țări, după Federația Rusă (109 citații) și Turcia (79 citații). În mod îngrijorător 27 dintre încălcările din România au ținut de tratamentul inuman și degradant din îngrozitoarele închisori. În 13 cazuri, încălcările drepturilor omului țineau de lipsa unui control eficient, iar în alte 13 cazuri de lipsa unui proces corect.(Sursa: http://www.echr.coe.int/Documents/Stats_violation_2015_ENG.pdf)

     Reporter: Cum vedeți intenția Guvernului să promoveze, prin ordonanță de urgență, legea amnistiei și a grațierii?

     Willy Fautre: Această ordonanță chiar mă îngrijorează. Recent, Ministrul Justiției, domnul Florin Iordache, chiar a încercat să schimbe Codul Penal pentru a grația un număr semnificativ de prizonieri prin intermediul a două ordonanțe de urgență. S-a avut în vedere o amnistie, însă societatea civilă a protestat vehement împotriva unui proiect atât de incorect. Procurorii și magistrații au fost și ei împotriva amnistiei pe care au bănuit-o ca fiind menită să șteargă antecedentele criminale ale unor politicieni. Legea prevede ca astfel de ordonanțe să fie dezbătute public. Ar fi fost motive să ne temem că legea amnistiei și grațierii ar putea fi adoptate în spatele ușilor închise, dacă președinte Iohannis nu s-ar fi grăbit să participe la ședința de cabinet a Primului Ministru pentru a-și exprima opoziția împotriva unei astfel de inițiative fără o discuție publică transparentă. România a fost deja criticată pentru utilizarea abuzivă a mecanismului ordonanțelor de urgență, iar recentele jocuri politice n-o să-i îmbunătățească imaginea pe scena europeană.

     Reporter: România a fost lăudată pentru lupta anticorupție - atât în țară, cât și în străinătate. Ce a fost bine și ce poate fi îmbunătățit în această luptă?

     Willy Fautre: Corupția trebuie contracarată pe toate nivelurile pentru că lipsa măsurilor punitive o hrănește. Această politică, însă, nu trebuie utilizată în mod eronat pentru reglarea conturilor politice sau pentru alte interese private. Se remarcă faptul că un număr de personalități, fie ele din zona politică sau economică, au fost vizate de procesul de implementare a politicii anticorupție. Mai multă transparență și responsabilitate sunt cu siguranță necesare.

     Reporter: Cum vedeți faptul că Sebastian Ghiță, cercetat de procurori, este de negăsit, acesta reușind să fugă imediat ce și-a pierdut imunitatea de parlamentar?

     Willy Fautre: Eu nu știu dacă Sebastian Ghiță, care este un om de afaceri și un fost parlamentar, este sau nu vinovat. Dar este în interesul României să recâștige încrederea societății civile și a comunității internaționale în strategia politică și să alinieze justiția la standarde europene.

     Reporter: Cum vedeți faptul că Sebastian Ghiță face dezvăluiri, prin înregistrări difuzate de postul său TV, despre relațiile sale cu șefa DNA Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, în urma cărora acesta din urmă a demisionat?

     Willy Fautre: Este neplăcut să citești că directorul adjunct al SRI a demisionat, după ce s-au făcut publice 8 înregistrări video în care Sebastian Ghiță i-a adus acuzații grave atât acestuia, cât și doamnei procuror șef al DNA. UE ar trebui să monitorizeze evoluția acestei situații prin mecanismul de cooperare și verificare și să specifice indicatorii de performanță actuali cu ajutorul unor unelte suplimentare special concepute pentru a analiza toate aspectele implementării politicilor anti-corupție în România.

     Reporter: Care sunt rezultatele cercetării dumneavoastră despre DNA? Din ce surse v-ați informat?

     Willy Fautre: Vinerea trecută, am avut o întâlnire la DNA, însă nu cu șeful instituției, doamna Laura Codruța Kovesi, ci cu unii colaboratori ai acesteia. DNA consideră că lupta împotriva corupției a fost în mare pericol de la alegerile electorale încoace. În ultimele zile, noua coaliție guvernamentală s-a grăbit să adopte ordonanțele de urgență al căror evident scop este să descurajeze urmărirea penală în 90% dintre cazurile examinate în prezent de DNA, după cum ni s-a spus în timpul ședinței cu personalul acestei instituții. Amendamentele aduse Codului Penal și Codului de Procedura Penală sunt nejustificate, a declarat DNA într-un comunicat de presă de 4 pagini pe 18 ianuarie. "Numeroasele defecte din ordonanțele de urgență vor anihila toate eforturile noastre viitoare de a urmări în justiție corupția la nivel înalt și mediu", au declarat interlocutorii noștri. Șefa DNA a fost, de asemenea, intervievată de mai mulți reprezentanți mass-media, după ce un fost parlamentar a făcut acuzații grave la adresa ei, ea denunțându-le ca fiind o tentativă de a destabiliza instituția. În ultimele zile, instituția a fost, de asemenea, pusă și în defensivă în ceea ce privește acuzațiile de relații nepotrivite între DNA și SRI. Laura Codruța Koveși a negat că ea a întocmit dosare la solicitarea SRI sau a politicienilor. "Procurorii DNA sunt independenți", a spus într-un interviu. "Dacă primim reclamații sau notificări, suntem obligați să le înregistrăm. Am anunțat întotdeauna cum au fost deschise dosare în mai multe cazuri, ca urmare a notificărilor sau reclamațiilor, multe fiind deschise și din oficiu. Nimeni din România nu poate da indicații procurorilor DNA cu privire la cum trebuie rezolvat un caz", a declarat ea pe 17 ianuarie 2017. 
A consemnat ADINA ARDELEANU
 
     Willy Fautre, Directorul ONG-ului "Human Rights Without Frontiers", cu sediul în Bruxelles, a lucrat la Cabinetul Ministerului belgian al Educației și la Parlamentul belgian.
     El a început să apere drepturile la libertate religioasă, în țările comuniste din Europa Centrală și de Est, în timpul Războiului Rece, la mijlocul anilor 1970.
     Este lector în domeniul drepturilor omului. 

 

.