EXPORTUL DE GAZE CĂTRE UNGARIA - VEZI VIDEO
BURSA 15.02.2018

 
 

A.S.
 
mărește imaginea
     * Viktor Orban: "Vom putea încheia foarte curând un acord care să ne permită să importăm, anual, peste patru miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani"
     * Parlamentarii opoziției iau miniștrii la întrebări referitor la exportul de gaze către Ungaria
     * Orban: "La licitația pentru gazele din Marea Neagră, primele trei locuri au fost ocupate de companii maghiare"
     * Răzvan Nicolescu spune: "Este foarte important să facem distincție între rezervarea de capacitate pentru o conductă ce nu a fost construită și contracte ferme de furnizare"
       Premierul ungar Viktor Orban a contrariat, la finalul săptămânii trecute, opinia publică din România, anunțând, la Budapesta, că Ungaria va importa în viitor cantități semnificative de gaze din România, reducând, astfel, dependența de gazele rusești. Afirmațiile liderului de la Budapesta au inflamat presa din România, dar și pe unii politicieni și analiști, care au susținut că un astfel de demers ar însemna trădarea intereselor naționale.
     Viktor Orban a declarat la finalul săptămânii trecute, potrivit site-ului guvernului maghiar: "În anii următori, România va extrage, anual, aproximativ patru miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care intenționează să le exporte. O companie americană va efectua această lucrare, iar, la licitația aferentă (n.r. pentru gazele din Marea Neagră), primele trei locuri au fost ocupate de companii care sunt 100% deținute de maghiari. Prin urmare, vom putea încheia foarte curând un acord care să ne permită să importăm, anual, peste patru miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani. Secțiunea maghiară a interconexiunii de gaze este deja completă, iar secțiunea românească este în prezent în construcție. Aceasta înseamnă că, în jurul anului 2021-22, vom fi într-o nouă situație. Și așa, cu modestia de rigoare, dar și cu plăcere, pot anunța că epoca monopolului de gaze rusești în Ungaria se va încheia, deoarece vom putea procura mai mult de jumătate din importurile noastre de gaze dintr-o altă sursă - în acest caz România.
     Aceasta este o situație cu totul nouă - nu doar pentru Ungaria, ci pentru întreaga regiune. Până acum, am reușit să diversificăm doar rutele de transport de gaze, dar acum suntem capabili să diversificăm sursa de gaze naturale. Aceasta înseamnă că Ungaria se va afla într-o nouă poziție geostrategică - una mai favorabilă decât înainte".
     Declarația oficialului ungar vine după un dejun de lucru care a avut loc pe 5 februarie, la București, între ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, și ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Peter Szijjarto, care par să fi avut grave probleme de comunicare în timpul întâlnirii, fiecare declarând, ulterior, altceva. Dacă ministrul ungar de externe a anunțat că a convenit cu partea română ca, până în 2020, România să creeze condițiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar de la 2022, să devină posibil transportul către Ungaria al unei cantități semnificative de gaze produse în Marea Neagră, Teodor Meleșcanu a negat cu fermitate parafarea unei astfel de înțelegeri între România și Ungaria.
     Contactați de ziarul BURSA pentru clarificări, reprezentanții MAE ne-au transmis: "Cu prilejul vizitei nu s-a semnat niciun acord sau vreun alt document bilateral care să facă referire la export de gaze din Româ­nia în Ungaria sau la alte noi proiecte în domeniul energetic. Menționăm că, în cursul convorbirilor, au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public și stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care și asigurarea interconectării bidirecționale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sis­temului Național de Transport (SNT) Gaze Naturale al companiei TRANSGAZ. După cum se poate observa, conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelație cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanțare parțială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacității interconectărilor și a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele inițiate la nivel UE și incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanțare europeană prin programul CEF. Calendarul de dezvoltare a proiectelor constituie o condiție de finanțare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia. Sursele de aprovizionare pentru coridorul BRUA pot include gaze din Coridorul Sudic și, posibil, într-o etapă ulterioară, în măsura confirmării investițiilor, o parte din gaze ce vor fi produse în Marea Neagră. Conform reglementărilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicație exclusivă pentru o anume destinație sau o anume țară. Dezvoltarea interconectării SNT cu rețelele altor state europene prin flux bidirecțional este o obligație ce decurge din Regulamentul european 1368/2017 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și este conformă obiectivelor Uniunii Energetice". 
     La rândul său, Departamentul de comunicare externă al premierului Viktor Orban ne-a comunicat: "Informațiile oficiale cu privire la acord vor fi publicate în timp util".
     Răzvan Nicolescu, lider al indus­triei de energie și resurse la Deloitte, fost ministru al Energiei și fost Președinte al Agenției Europene de Reglementare în Energie, a susținut, pe o rețea de socializare, că nu poate să existe nici un acord pentru că, după ce plătesc taxe și redevențe, companiile pot vinde gazul produs în România, Moldova, Ucraina, Turcia, Bulgaria etc.
     Domnia sa menționează: "Faptul că România ar putea avea mai mult gaz și să livreze și la vecini este un lucru bun de care trebuie să fim mândri. Dacă pe lângă a fi mândri suntem și inteligenți am putea deveni un hub de gaz regional.
     Pentru ca să reușim asta trebuie să revenim la prioritățile noastre din 2014 care trebuie realizate exact în ordinea stabilită atunci :
     1. Marea Neagră legată de conductele de tranzit care ies din țară la Negru Vodă;
     2. Interconectorul Iași-Ungheni-Chișinău;
     3. Coridorul vertical care să ne permită import din Grecia;
     4. Ciclu simultan extracție-injecție măcar la jumătate din capacitățile noastre de stocare;
     5. Flux invers cu Ucraina;
     6. Întărirea capacității de interconectare cu Ungaria/Austria (BRUA).
     Declarația premierului ungar nu mă îngrijorează deloc și din acest motiv nu cred că se impune vreo reacție din partea autorităților române. Este bine că vecinii noștri își pun speranța într-un posibil ajutor din partea noastră".
     Referindu-se la licitația despre care a vorbit Orban, câștigată de trei companii ungare, Răzvan Nicolescu spune: "Este foarte important să facem distincție între rezervarea de capacitate pentru o conductă ce nu a fost construită și contracte ferme de furnizare. De asemenea, preferința mea pentru alocări pro-rata la capacitățile de interconectare este veche și asumată public".
     * Perimetrul Neptun din Marea Neagră - 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze
     La începutul anului, directorul general al OMV, Rainer Seele, a declarat că OMV va discuta cu partenerul american Exxon despre proiectul de gaze naturale "Neptun" din Marea Neagră, pentru ca în 2018 să se ia decizia finală de investiție. Gazele ar putea fi transportate prin conducta BRUA (Bulgaria-Ungaria-România-Austria), care, între timp, s-a oprit în Ungaria.
     În opinia lui Rainer Seele, dificultatea proiectului este legată de vânzarea volumelor foarte mari de gaze, care "nu pot fi consumate nici măcar de piața românească". De aceea, directorul OMV a susținut că este necesar ca Guvernul român să acorde o licență de export. În opinia directorului OMV Petrom, fără export, dezvoltarea zăcământului de gaze nu este posibilă.
     OMV Petrom și americanii de la ExxonMobil au finalizat a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, primele estimări arătând că ar putea fi între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparație, producția anuală de gaze a României este de circa 11 miliarde de metri cubi.
     Analiștii susțin că dezvoltarea BRUA ar fi trebuit să fie un pas important pe care România îl face pentru definitivarea intereselor țării noastre în regiune, determinând creșterea securității energetice a țării, crearea premiselor pentru interconectarea conductelor care vor avea ca surse potențiale gazele naturale din Marea Neagră, dar și garanția că țările din Europa Centrală și de Sud-Est vor avea acces la cel puțin trei surse de energie diferite.
     Din declarațiile lui Viktor Orban, înțelegem că Ungaria va importa, în următorii 15 ani, din România aproximativ 60 de miliarde mc de gaze naturale, fiind vorba de aproape toată cantitatea din perimetrul Neptun din Marea Neagră.
     În vara anului trecut, transportatorul maghiar de gaze FGSZ a anunțat că gazoductul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA) se va opri în Ungaria și nu va mai ajunge până în Austria, așa cum prevedea proiectul, susținut și finanțat de UE. Anunțul a luat prin suprindere atât părțile implicate, cât și piața europeană a energiei, cu atât mai mult cu cât Austria a coordonat proiectul.
     Operatorul maghiar de transport FGSZ a anunțat, astfel, că nu mai este în măsură să organizeze un sezon deschis pe secțiunea de conducte româno-ungaro-austriacă. În schimb, FGSZ a menționat că singura parte "viabilă din punct de vedere economic" a conductei Bulgaria-Ungaria-România-Austria (BRUA) ar fi interconectorul existent între România și Ungaria, care ar putea fi extins de la capacitatea actuală de 4,4 miliarde de metri cubi, la 5,26 miliarde de metri cubi pe an.
     În forma sa inițială, BRUA ar fi trebuit să parcurgă o distanță de 582 km pe relația sud-nord, care leagă Bulgaria de hub-ul Baumgarten din Austria. Aceasta ar fi inclus atât infrastructură existentă, cât și una nouă, oferind o alternativă de aprovizionare și o nouă rută care să ajute regiunea să nu mai depindă de gazele rusești.
     * Parlamentarii iau miniștrii la întrebări referitor la exportul de gaze către Ungaria
     Ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu și Ministrul Economiei Dănuț Andrușcă vor trebui să dea explicații referitoare la informațiile privind exporturile de gaze din țara noastră către Ungaria, în urma interpelărilor înregistrate de parlamentarii Matei-Adrian Dobrovie, de la USR, și Marilen Gabriel Pirtea, de la PNL.
     Deputatul USR Matei-Adrian Dobrovie îi solicită lui Teodor Meleșcanu să confirme dacă a semnat, împreună cu ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, acordul pe baza căruia mari cantități de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei începând din anul 2022. Parlamentarul a adăugat: "În cazul în care confirmați semnarea acordului cu Ungaria, vă rog să prezentați motivele pentru care partea română și-a asumat obligația de a aproviziona Ungaria cu 4,4 miliarde metri cubi de gaze naturale începând din anul 2022. Totodată, vă rog să aduceți clarificări cu privire la lipsa de informare a cetățenilor români și mass media despre semnarea acordului cu Ungaria".
     Deputatul a adresat MAE și următoarele întrebări: "1. Care sunt obligațiile asumate de România în privința asigurării exporturilor de gaze naturale spre Ungaria?
     2. Care sunt avantajele pe care exporturile de gaze naturale spre Ungaria le au asupra României?
     3. Care sunt demersurile inițiate de Ministerul Afacerilor Externe în vederea diversificării rutelor și surselor de aprovizionare, cu scopul asigurării securității energetice la nivel regional și european?"
     În interpelarea sa, Matei-Adrian Dobrovie semnalează informațiile prezentate de agenția de presă ungară Magyar Tavirati lroda (MTI), conform cărora România și-a asumat obligația de a pune la punct condițiile tehnice pentru a permite, începând din anul 2022, aprovizionarea cu 4,4 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an prin intermediul conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria: "În plus, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a precizat că partea română va construi stații de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020.
     În schimb, în comunicatul emis la data de 5 februarie ac., Ministerul Afacerilor Externe precizează vag că în cadrul întrevederii «a fost reliefată importanța diversificării rutelor și surselor de aprovizionare, cu scopul asigurării securității energetice la nivel regional și european». În cadrul comunicatului nu se menționează nimic cu privire la semnarea unui acord privind exporturile de gaze spre Ungaria".
     În schimb deputatul PNL Marilen Gabriel Pirtea a solicitat informații de la Ministrul Economiei, întrebând: "În cadrul vizitei realizate la București luni, 5 februarie 2018, de către Ministrul de Externe din Guvernul Ungariei, domnul Peter Szijjarto, acesta a participat la întâlniri de lucru alături de oficiali ai Guvernului și Parlamentului României. Cu această ocazie a fost convenită încheierea unui Memorandum pentru furnizarea către Ungaria a cantităților de gaz natural exloatat din Marea Neagră, estimate la peste 4 miliarde de metri cubi anual până în anul 2022.
     Vă rugăm să ne transmiteți dacă Ministerul pe care îi conduceți a realizat o analiză de oportunitate privind vânzările de stocuri de gaze naturale din exploatările României la Marea Neagră, dar și o prognoză cu privire la evoluția în următorii ani a acestui sector energetic.
     Vă rugăm să ne comunicați dacă Ministerul pe care îl conduceți a avizat Memorandumul convenit în 5 februarie 2018, ori dacă a primit o solicitare de a exprima un punct de vedere pe acest subiect, cât și punctul de vedere oficial și tehnic al Ministerului Economiei cu privire la exporturile de gaze naturale către contractori din Ungaria".
     * Iulian Iancu: "Dacă vor fi contracte bilaterale în totalitate, atunci este evident că 50% din gazele României pot să plece la export, ceea ce reprezintă un impact direct asupra securității României"
     Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a transmis, la finalul anului trecut, o scrisoare Comisiei de anchetă a activității ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), recomandând analiza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012 în cadrul Grupului de Lucru pentru Infrastructură Strategică și Securitate Energetică.
     Surse apropiate situației susțin că Ion Oprișor, consilierul prezidențial pentru securitate națională, i-a răspuns, astfel, lui Iulian Iancu, președintele Comisiei de anchetă ANRE, care a cerut un punct de vedere al CSAT pe OUG 64/2016.
     Grupul de Lucru pentru Infrastructură Strategică și Securitate Energetică este condus, potrivit surselor noastre, de Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale al României pe probleme energetice. Din această organizație fac parte toate ministerele care dețin infrastructură critică, fiind reprezentate la nivel de secretar de stat.
     Iulian Iancu a declarat acum câteva luni: "Investitorii din Marea Neagră nu vor tranzacționarea gazelor naturale pe bursă, ci preferă, în proporție de 100%, contracte bilaterale. Or, acest lucru impactează direct securitatea națională și acesta este motivul pentru care noi trimitem la CSAT să facă analiza în consecință a solicitărilor lor și a tuturor aspectelor implicate de ordonanță. Credem că acest proiect de lege trebuie să fie vizat de toate instituțiile importante ale României pentru că este prea mare responsabilitatea pentru noi. Personal, voi face o adresă către CSAT, solicitând să se analizeze toate implicațiile în cadrul acestei instituții".
     Iulian Iancu a spus că investitorii susțin că este esențial pentru ei să aibă dreptul să poată face contracte bilaterale, să le încheie de pe acum, ca să-și poată asigura investițiile. Domnia sa a precizat: "Dacă lucrurile stau așa și dacă aceasta este dorința investitorilor, atunci implicațiile sunt foarte mari. Nouă ni s-a reproșat că, dacă nu modificăm ordonanța, împiedicăm investitorii din Marea Neagră și încurajăm Rusia, mai ales mie mi s-a imputat asta. Dacă vor fi contracte bilaterale în totalitate, atunci este evident că 50% din gazele României pot să plece la export, ceea ce reprezintă un impact direct asupra securității României. Nu vom avea încotro și va trebui să luăm gaze de la Gazprom, ne vor avea în totalitate la mână și ne vor mări prețul după bunul plac. Mai ales că UE nu ne-a creat nicio alternativă. Dacă noi dăm drumul la export, în procentele pe care ei le doresc, atunci înseamnă că trebuie să existe o alternativă la import. Or, alternativa la import este un subiect de analiză a oportunităților și posibilităților fizice. Oficialii Uniunii Europene au spus că îi interesează interconectarea regiunilor și a piețelor, că vor coridoare verticale, coridoare de interconectare și de transport și din zona Caspică, ca atare UE susține aceste proiecte, acordând și finanțare. Dacă este așa, atunci trebuie neapărat ca analiza aceasta să vizeze și o discuție cu reprezentanții UE pentru că, din punct de vedere fizic, cel puțin pentru următorii cinci ani, nu avem această alternativă. E firesc ca, atunci când pui în discuție exportul, să ai finalizată și discuția despre import".
     În iunie 2017, Mihnea Constantinescu declara: "Proiectul BRUA este în grafic, ceea ce este impresionant și o surpriză foarte plăcută. Sperăm ca undeva la orizontul anului 2021, România să se profileze la intersecția celor trei mai coridoare de transport al gazelor naturale: coridorul vertical, coridorul sudic și coridorul nord-sud, de la Marea Baltică spre sudul continentului".
     Camera Deputaților a adoptat, acum câțiva ani, cu unanimitate de voturi Propunerea legislativă privind măsurile necesare implementării proiectului de dezvoltare pe teritoriul României a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA).
     Inițiatorii acestei propuneri legislative erau deputații PSD Iulian Iancu, Marin Gheorghe și Rodin Traicu și deputații PNL Lucian Bode și Răzvan Mironescu. 

     Importurile anuale de gaze ale Ungariei s-au ridicat la 6,8 miliarde de metri cubi în 2015, în timp ce producția internă a ajuns la 1,8 miliarde de metri cubi, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Ungaria importă, în prezent, cea mai mare parte a gazului său din Rusia, în baza unui acord de furnizare pe termen lung. În 2015, consumul de gaz în Ungaria a fost de 7,5 miliarde de metri cubi, scăzând în majoritatea sectoarelor.

 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
Trimite părerea ta.
Nume (maxim 50 caractere)
E-mail (optional)
Titlu (maxim 50 caractere)
Mesaj
 
REGULAMENTUL MESAJELOR
Acord
Prin trimiterea opiniei ne confirmați că ați citit regulamentul de mai sus și că vă asumați prevederile sale !

1.  Nu inteleg
    (mesaj trimis de Alex S în data de 15.02.2018, ora 18:46)  
 De ce nu este bine sa exportam gaze?


 
  1.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 15.02.2018, ora 19:19)
 
 Ca ramanem ca prostii de caruta; o sa ajungem sa luam gaz de la rusi, prin unguri


 
2.  fără titlu
    (mesaj trimis de Ianos, pompierul de serviciu în data de 16.02.2018, ora 12:55)  
 
  Nu avem nicio alerta de pericol de explozie a gazelor la sediul lui Orban.


 
Aceeasi sectiune (Companii Afaceri)
DUPĂ CE PREȚUL ENERGIEI A FOST, IERI, CU 46% MAI MARE DECÂT ACUM DOUĂ SĂPTĂMÂNI,
PENTRU DIMINUAREA TARIFULUI REGLEMENTAT DE TRANSPORT AL ELECTRICITĂȚII
Calendarul BURSA 2018
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
17.08.2018
BVB
     * BET-FI, singurul indice care a închis ședința de tranzacționare în teritoriu negativ
     
     Rulajul înregistrat în ședința de tranzacționare de ieri a Bursei de Valori București (BVB) a fost de...  click să citești tot articolul
17.08.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au crescut ieri, pe fondul redresării prețurilor metalelor.
     În acest conext, titlurile "BHP Billiton" Plc., cel mai mare grup minier din lume, s-au apreciat cu 1,2%, la...  click să citești tot articolul
13.08.2018
BVB
     * Circa 30% din rulaj dat de acțiunile Fondul Proprietatea
     * Picaj de peste 5% pentru titlurile Alro, după publicarea rezultatelor financiare pentru primul semestru
     
     Piața principală a...  click să citești tot articolul
13.08.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au scăzut vineri, pe fondul temerilor legate de eventuala răspândire în afara granițelor a problemelor din Turcia, unde lira a scăzut masiv.  click să citești tot articolul
10.08.2018
BVB
     * Declin de 0,33% pentru BET
     
     Rulajul înregistrat în ședința de tranzacționare de ieri a Bursei de Valori București (BVB) a fost de 33,8 milioane de lei (7,29 milioane de euro), în...  click să citești tot articolul
10.08.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa se mențin pe un curs mixt, în condițiile în care investitorii sunt atenți la tensiunile comerciale globale și la rezultatele anunțate de companii.  click să citești tot articolul
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 17 august 2018
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sârbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRY
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
2.9714
2.3811
3.1091
4.1043
0.1810
0.6244
0.2284
4.6569
5.1960
1.4370
3.6974
0.2463
0.4824
1.0804
0.0606
0.4447
0.6623
4.0889
0.2732
1.0468
0.5943
0.0583
0.3632
0.2138
2.6975
0.0395
0.1467
1.1132
0.6274
0.1230
154.7175
5.6740
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
15.08.2018
      * (Interview with Radu Grațian Ghețea, President - CEO of CEC Bank)
     In banking there are many risks and that is why banks need to be flexible and have as diverse an exposure as possible, which take the market circumstances at the time into account, says Radu Grațian Ghețea, President and CEO of CEC Bank. He told us, in an interview: "We have to adapt to what is happening in the market and we need to do things in such a way that the economic activity and that of the bank both function properly. If we're going with the idea that we want to eliminate every risk, then we'll just stop doing anything. For instance, we have been and we are a bank which heavily funds agriculture, which also means animal husbandry. A few years ago, our exposure to the aviculture sector was rather significant, and when the avian flu came we had to cover some non-performing loans on that segment. Now that the avian flu is done, we are facing the swine flu. What should we do, stop lending?"
     Reporter: Lately, there have been opinions from some experts who are saying that there is a wave of non-performing loans of the ones taken out by the First Home Program. What is your comment on these statements?  click here to read the entire article
08.08.2018
     * (Interview with Laszlo Diosi, OTP Bank CEO)
     Reporter: How would you describe the banking market, at the present time?
     Laszlo Diosi: Even though there are plenty of challenges, there are also many opportunities for the Romanian banking system. The lessons of the financial-economic crisis have resulted in a better regulated framework, stable, transparent and predictable. The guiding line of the policies developed by the authorities that are qualified, but in particular by those with a regulatory and oversight role has been characterized by a balance between profitability and systemic safety.
     But there is no shortage of challenges. We are talking here about challenges which concern the digitalization of the banking system and the national and international legislation. The entire system needs to align with complex and sometimes confused regulations.
     Recorded by Emilia Olescu  click here to read the entire article
31.07.2018
     * (Interview with Dan Paul, the president of the Association of Brokers)
     The management of the Bucharest Stock Exchange (BVB) needs to find out from brokers whether Romania truly needs a derivatives market, says Dan Paul, the president of the Association of Brokers, who was kind enough to grant BURSA an interview.  click here to read the entire article
27.07.2018
THE DĂNCILĂ GOVERNMENT AFTER SIX MONTHS
     Now we know why prime-minister Dăncilă was in a hurry to announce the activity report for the first six months at the helm of the Romanian government: the nice tale of the hike of pensions and salaries wasn't supposed to be overshadowed by the evolution of budget expenses, whose increase has led the deficit of the consolidated general budget to 1.61% of the GDP, from 0.88% after the first five months of the year.  click here to read the entire article
23.07.2018
BECAUSE AN AGREEMENT ON THE PRICE COULDN'T BE REACHED,
     The public offer started by Vimetco and Conef for a stake of at most 53.77% of the shares of Alro Slatina (Alro) has been unsuccessful, as the issuer announced that due to the unfavorable market conditions, the shareholders, company and underwriters couldn't agree on a price for the volume of 383.79 million shares put up for sale.  click here to read the entire article
23.07.2018
ECONOMIC ANALYST AURELIAN DOCHIA PREDICTS:
     * According to Eurostat, Romania has the biggest governmental deficit in the EU
     The hike of some taxes, in the near future, is unavoidable, according to economic analyst Aurelian Dochia.
     His statement comes as, in the first quarter, the government's deficit has seen an increase over the last quarter of 2017, according to data by the European Statistics Office (Eurostat).  click here to read the entire article
13.07.2018
Russia World Cup
     The final tournament of the World Football Cup will end with a gala representation, the duel between Croatia and France. France, the with the most expensive players in the tournament, has met the expectations, Croatia is the biggest surprise the of the competition.  click here to read the entire article
09.07.2018
FOOTBALL AND MONEY
     Cristiano Ronaldo (33 years old) had several hits over the last few days, even though in the final tournament of the World Championship he failed to exceed expectations, as Portugal was eliminated in the round of eight.  click here to read the entire article
05.07.2018
     The world is intensely preparing for a water crisis, the most important resource for human life. The signs, on a continental and global level, that there is a water problem are increasingly clear.  click here to read the entire article
02.07.2018
     The Bursa Construcțiilor magazine, published by the BURSA press group, has taken the first step in the third decade of existence and has awarded, in this year's Gala, no fewer than 20 awards of excellence, to some of the most important associations in the sector, as well as to companies that have stood out through their activity.  click here to read the entire article
27.06.2018
A VOTE FOR AN UNFORGETTABLE SUMMER
     In the plenum joint meeting of the Chamber of Deputies and the Senate, which will be held today starting at 14:00, will be debated and put up for vote the vote of no-confidence against the government submitted by 152 members of the opposition.
     The document which incriminates the failures of the Dăncilă government has been read in the Parliament on Monday, June 25th.  click here to read the entire article
25.06.2018
     Even without the court ruling rendered in first instance by the High Court of Cassation and Justice in the lawsuit of the fictitious hiring at the Child Protection Department of Teleorman the focus on getting all the institutional levers under the - informal, but all the more important - authority of Liviu Dragnea. But, after his conviction on June 21, this trend will speed up. But only through this kind of concentration of power can the president of the Chamber of Deputies hope to change not only the balance of power - which is already favorable to him, even though nothing is final in politics -, but the legislation based on which he has been sentenced, so that he gets exonerated of any legal responsibility. Or, when the powers of the state are concentrated in the hands of one man, democracy, even though it may be only a façade, moves aside to be replaced by autocracy. And in Romania, the temptation of autocracy, hidden under the veil of illiberalism, is more powerful than it has ever been, after the fall of communism. Could this be just an accident owed to the meteoric apparition of Liviu Dragnea?  click here to read the entire article
19.06.2018
     The Romanian Constitution:
     Art. 80 - The role of the president
     (1) The Romanian president represents the Romanian government and is the guarantor of national independence, unity and territorial integrity.
     (2) The Romanian president must watch for the compliance with the Constitution and the good functioning of the public authorities. For that purpose, the president serves as a mediating entity between the powers of the state, as well as between the state and society.  click here to read the entire article
12.06.2018
     The reunion scheduled today between Donald Trump and Kim Jong-un is taking place in Singapore due to the relative neutrality and the security this city-state provides. Singapore is one of the few countries that still hosts a North-Korean embassy, and many of the deals of the Kim regime were conducted here, according to the foreign press.  click here to read the entire article
05.06.2018
     "It is a good thing that the public doesn't understand the functioning of our banking and monetary system, because otherwise I think there would be a revolution in the streets by dawn".
     HENRY FORD, founder of the American automotive industry

     Fed up with subsidizing the commercial banks with their own money, the Swiss, mobilized through the "Sovereign Money" initiative, have proposed the organization of a Referendum which will be held on Sunday, June 10th 2018 - is a historical referendum, revolutionary for the banking industry, of international resonance -, by which the initiators want to amend the Constitution, which would impose to the commercial banks to grant loans only within the limits of the bank's money, forbidding them to issue scrip money and ensuring the monopoly of the Confederation (of the Swiss state) on issuance of money free of debt.  click here to read the entire article
.