EY:Trei din cinci companii intenţionează să crească bugetele pentru prevenirea atacurilor cibernetice

Trei din cinci companii internaţionale intenţionează să crească alocarea de fonduri pentru analizarea datelor de criminalitate cibernetică (FDA), în următorii doi ani, reiese din ediţia 2016 a studiului EY Global Forensic Data Analytics Survey - Shifting into high gear: mitigating risks and demonstrating returns, dat publicităţii luni.

Conform cercetării, riscul de fraudă internă într-o companie se situează pe primul loc, cu 77% dintre răspunsuri, în clasamentul pericolelor atunci când vine vorba despre pericole cibernetice. În acelaşi timp, riscul de pătrundere neautorizată în sistem sau cel de ameninţare internă ocupă locul doi, cu 70%, potrivit studiului EY.

De asemenea, 69% dintre respondenţi declară că mai au de făcut eforturi pentru a reuşi să-şi actualizeze procedurile antifraudă, inclusiv utilizarea instrumentelor de analiză a datelor de criminalitate cibernetică. Procentajul, însă, creşte la 74% în cazul directorilor în poziţii manageriale de top.

În ceea ce priveşte fondurile alocate FDA, 55% dintre participanţii la studiu susţin că acestea sunt suficiente, dar per ansamblu valoarea este în scădere, faţă 64% cât se consemnase în studiul EY din 2014.

În acest context, trei din cinci respondenţi afirmă că intenţionează să cheltuiască mai mult pe astfel de instrumente IT în următorii doi ani. Totodată, 63% dintre cei chestionaţi afirmă că investesc cel puţin jumătate din bugetul alocat FDA în activităţi de monitorizare proactivă.

Studiul EY a fost realizat la nivel global în rândurile a 665 de directori executivi din nouă industrii, incluzând servicii financiare, industria farmaceutică şi de sănătate, producţie, energie şi utilităţi.

Cercetătorii de la Longitude Research, o agenţie de cercetare şi conţinut business-to-business, au realizat în perioada iunie-septembrie 2015 un număr de 665 de interviuri, în 17 ţări, cu organizaţii care folosesc în mod activ instrumente de analiză de date de tip FDA. Condiţia a fost ca respondenţii să aibă calitatea de factori de decizie responsabili pentru programul anti-fraudă al companiei în care activau.