Un nou studiu revoluţionar realizat de cercetători britanici de la Anglia Ruskin University (ARU) şi Imperial College London aduce în prim-plan o ipoteză fascinantă: fosilele de dinozauri ar putea contribui la înţelegerea cancerului şi la dezvoltarea de tratamente viitoare pentru oameni.
• Descoperire după un deceniu de cercetare
Studiul, publicat recent în revista Biology, a fost iniţiat în 2016, după ce oncologul prof. Justin Stebbing a citit o ştire despre o fosilă de dinozaur descoperită în România - un Telmatosaurus transsylvanicus, erbivor cu cioc de raţă, ce a trăit în Bazinul Haţegului acum 66-70 de milioane de ani, informează DPA. Acea fosilă prezenta o tumoare la maxilar, identificată drept ameloblastom, un tip de tumoare benignă care apare şi la oameni. De aici a pornit o întreagă investigaţie interdisciplinară. „Am vrut să vedem dacă această tumoare la dinozaur ne poate oferi informaţii despre vreo paralelă cu cancerele umane”, a explicat dr. Biancastella Cereser, specialistă în cercetarea cancerului la Imperial College.
• Tehnologii moderne aplicate fosilelor antice
Cercetătorii au prelevat mostre din fosilă cu ajutorul unui burghiu de mare precizie şi au analizat-o cu microscopie electronică de scanare (SEM). Spre surpriza lor, au descoperit structuri asemănătoare globulelor roşii - semn că, dincolo de oase, ţesuturile moi pot fi conservate în anumite condiţii chiar şi după zeci de milioane de ani, potrivit PA Media. „Am putut vedea, de fapt, carnea cancerului”, a declarat profesorul Stebbing. „Putem acum analiza cancerul nu doar la om sau în modele animale, ci şi în trecutul geologic profund.” Această constatare are un potenţial uriaş: cancerul nu mai este doar o boală modernă, ci poate fi analizat în context evolutiv, pe baza modului în care a fost influenţat de mediu, dietă, mutaţii şi alte forţe selective de-a lungul timpului.
• Cancerul, o piesă a puzzle-ului evolutiv
Studiul propune o abordare inovatoare: investigarea bazelor moleculare ale cancerului dintr-o perspectivă istorică profundă. Deşi ADN-ul nu a supravieţuit în fosilele studiate (spre deosebire de ceea ce sugerează filmele SF precum Jurassic Park), anumite proteine şi structuri celulare au rămas intacte. „Tot ceea ce încercăm să înţelegem sunt elementele de bază moleculare ale cancerului dintr-o perspectivă foarte veche”, a spus Stebbing. „Dacă înţelegem mai bine cancerul, putem dezvolta tratamente mai bune.”
• De la fosile la viitorul medicinei
Cercetarea sugerează că fosilele nu sunt doar relicve ale trecutului, ci resurse biologice valoroase care pot contribui la descifrarea unor mistere medicale contemporane. Legătura dintre paleontologie şi oncologie deschide noi direcţii interdisciplinare de cercetare. Descoperirea ţesuturilor moi în fosilele de dinozauri, inclusiv a unor tumori conservate, oferă o nouă fereastră spre înţelegerea cancerului ca fenomen biologic cu rădăcini adânci în istoria vieţii. Această perspectivă ar putea conduce, în timp, la noi tratamente, mai eficiente şi mai personalizate, bazate pe o înţelegere completă a mecanismelor moleculare care au evoluat de-a lungul mileniilor.