Franţa intră într-o nouă criză politică, instabilitatea apasă pe economie şi pieţe

Franţa traversează o nouă criză guvernamentală după căderea cabinetului Bayrou, al patrulea în ultimii doi ani, eveniment care prelungeşte indecizia privind bugetul şi amplifică riscurile pentru economie şi pieţe, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, într-o analiză transmisă redacţiei.

Pachetul de austeritate de 44 miliarde de euro, destinat reducerii deficitului de la 5,4% în 2025 la 4,6% în 2026, a fost respins atât de socialişti, cât şi de formaţiunea lui Marine Le Pen. În Parlament, împărţirea aproape egală între stânga, centru şi dreapta face imposibil un consens fără concesii majore.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, preşedintele Emmanuel Macron are pe masă mai multe scenarii: numirea unui premier loial din zona de centru, precum Sebastien Lecornu sau Julien Denormandie, desemnarea unui socialist, opţiunea unui conservator sau chiar varianta unui premier tehnocrat, precum Eric Lombard sau Pierre Moscovici.

Deşi pieţele au reacţionat iniţial calm, indicele CAC40 marcând o creştere de 0,8%, tensiunile politice se reflectă deja: bursa este cu 3% sub nivelul din august, iar randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a urcat la 3,48%, faţă de 3,2% la începutul anului. Depăşirea pragului de 3,6% ar readuce costul finanţării la niveluri nemaiîntâlnite din 2011.

Franţa are cel mai mare deficit din zona euro, 5,8% anul trecut, şi o datorie publică de 114% din PIB, echivalentă cu 3,3 trilioane euro. Lipsa unor ajustări credibile riscă să subţieze răbdarea pieţelor şi să afecteze întreaga zonă euro, avertizează consultantul XTB.