Grecia a trimis astăzi creditorilor o listă mult aşteptată cu reforme, angajându-se să producă un excedent bugetar mic în acest an, în speranţa că va putea debloca astfel noi fonduri, au declarat oficiali guvernamental eleni, transmite Reuters.
Potrivit unui un oficial din zona euro, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional se vor reuni vineri seară la Bruxelles pentru a discuta propunerile trimise de guvernul grec, dar un alt oficial, grec, a anunţat că aceste examinări vor demara mâine. Aprobarea UE şi FMI, urmată de acordul miniştrilor de Finanţe din zona euro, este necesară înainte ca Atena să poată beneficia de fondurile care îi vor permite să evite falimentul.
La finele lunii trecute, miniştri de Finanţe din zona euro au căzut de acord să ofere Greciei o prelungire cu patru luni a programului de asistenţă, cu condiţia ca Atena să demareze o serie de reforme.
Atena nu a indicat dacă cea mai recentă listă va cuprinde un program de reformă mai amplu decât lista anterioară de şapte reforme privind problemele generale, de la evaziune fiscală, la reformele din sectorul public, care nu a reuşit totuşi să impresioneze creditorii.
Potrivit unui oficial guvernamental, noua listă ar include măsuri de stimulare a veniturilor statului cu 3 miliarde euro în acest an, însă nu va include orice "măsuri de recesiune", cum ar fi reduceri salariale sau de pensii.
Oficialul a menţionat că lista estimează un excedent bugetar de 1,5 pct pentru 2015 - sub ţinta de 3 la sută inclusă în planul de salvare al ţării al FMI -, precum şi o creştere de 1,4 la sută.
Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras a anunţat că ultima listă va include măsuri destinate îmbunătăţirii încrederii investitorilor, creşterii veniturilor din taxe şi reformei justiţiei. De asemenea, guvernul de la Atena ar urma să prezinte cel puţin unele măsuri de reformă a pensiilor, chiar dacă până acum a respins ideea majorării vârstei de pensionare sau diminuării pensiilor.
Atena are nevoie urgentă de noi fonduri pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată şi ieşirea forţată din zona euro. Potrivit unor surse guvernamentale, Grecia riscă să rămână fără lichidităţi până la data de 20 aprilie dacă nu primeşte noi fonduri din partea creditorilor. În ultima vreme, Grecia s-a bazat pe tranzacţiile de tip repo, în cadrul cărora a împrumutat bani pe termen scurt de la entităţile de stat, dar potrivit surselor aceste operaţiuni mai sunt posibile doar câteva săptâmâni.
Capacitatea de finanţare a Greciei este limitată, pentru că nu poate împrumuta de pe pieţele de termen lung şi mediu, iar autorităţile de la Atena trebuie să ramburseze în luna martie şase miliarde de euro către creditorii internaţionali. În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulţi analişti şi care nu poate fi rambursat în totalitate.