Conferinţa BURSA Tendinţe în pieţele de capital;
Dezbatere asupra problemelor pieţei noastreConferinţa BURSA Tendinţe în pieţele de capital;
Dezbatere asupra problemelor pieţei noastre

IANCU GUDA, AAFBR:"Situaţia microîntreprinderilor s-a deteriorat, în ultimul deceniu"

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii /

"Situaţia microîntreprinderilor s-a deteriorat, în ultimul deceniu"

Situaţia microîntreprinderilor (companiile care înregistrează venituri sub 1 milion de euro) s-a deteriorat în ultimul deceniu, apreciază Iancu GUDA, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din Româ­nia (AAFBR). Potrivit unei analize realizate de acesta, dacă firmele mari pot gestiona mai bine provocările externe (prin know- how, stabilitatea oferită de accesul la finanţare constantă şi ieftină, economiile de scală care permit accesul ieftin la materia primă şi obţinerea unor condiţii comerciale favorabile cu partenerii de afaceri), microîntreprinderile s-au dovedit foarte vulnerabile, în ultimul deceniu: profitabilitatea acestora este inferioară, eficienţa angajaţilor rămâne stabilă la un nivel modest, situaţia de lichiditate este fragilă în condiţiile în care gradul de acoperire a datoriilor prin trezoreria disponibilă este foarte scăzut, creanţele se colectează mai târziu, iar stocurile înregistrează o rotaţie foarte lentă".

Deteriorarea situaţiei financiare a microîntreprinderilor active în România are efecte nefavorabile semnificative pe termen lung, deoarece mediul de afaceri nu va beneficia la maximum de factorii pozitivi pe care acestea îi generează, respectiv:

- îmbunătăţirea mediului concurenţial - prin dimensiunile lor reduse şi prin numărul mare, IMM-urile au capacitatea de a stimula concurenţa şi de a slăbi în general poziţiile de monopol ale marilor întreprinderi;

- individualizarea puternică a produselor şi serviciilor oferite de IMM-uri şi de eficienţa activităţii desfăşurate, ceea ce contribuie la intensificarea caracterului concurenţial al pieţei;

- generarea celui mai mare număr de noi locuri de muncă - IMM-urile creează un număr semnificativ de noi locuri de muncă, comparativ cu cel generat de firmele mari existente deja pe piaţă, cu un cost de capital mai scăzut, acţionând ca un amortizor al fluctuaţiilor de pe piaţa muncii şi constituind cea mai importantă alternativă pentru combaterea şomajului, arată suzrsa citată. Aceasta precizează că firmele mari au bugete restrictive cu privire la expansiunea personalului şi preferă eficientizarea şi specializarea muncii prin automatizarea proceselor şi retehnologizarea activelor. Spre comparaţie, Iancu Guda evidenţiază că societăţile mici promovează o cultură organizaţională foarte antreprenorială, cu personal plurivalent foarte flexibil şi dinamic. Acest mediu este ideal pentru integrarea tinerilor în practică şi dezvoltarea spiritului antreprenorial, deoa­rece un an de experienţă într-o microîntreprindere poate fi valorificat mai bine decât 2-3 ani de experienţă într-o multinaţională;

- receptivitatea sporită la nevoile pieţei datorită contactului nemijlocit cu aceasta, rezultând astfel o mai bună adaptare a ofertei lor la cerinţele clienţilor. "Prin flexibilitatea lor, capacitatea de inovare, viteza mare de reacţie, IMM-urile tind să devină singurele întreprinderi compatibile cu un mediu tot mai dinamic şi complex", mai spune domnul Guda.

Microîntreprinderile concentrează 14% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri

Microîntreprinderile active din ţara noastră au înregistrat, anul trecut, o scădere a investiţiilor pe termen lung şi o temperare a gradului de îndatorare, în contextul conservatorismului de a contracta noi credite din cauza instabilităţii fiscale şi politice din ultimul an, subliniază Iancu Guda, în urma cercetării sale. Domnia sa constată un fenomen "care ameninţă dezvoltarea sustenabilă a ţării pe termen lung: cei bogaţi s-au îmbogăţit în dauna subţierii păturii de mijloc şi deteriorării situaţiei financiare a celor săraci!"

Conform sursei citate, companiile cu venituri mai mici de sub 1 milion de euro au înregistrat o cifră de afaceri consolidată la finalul anului 2017 de 194 miliarde lei, cu 14% mai puţin comparativ cu nivelul de la sfârşitul lui 2008, respectiv 225 miliarde lei. În aceste condiţi, firmele concentrează doar 14% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu nivelul de 26%, la 31 decembrie 2008. Iancu Guda apreciază, în analiza sa: "Veniturile companiilor mici au scăzut şi mai mult, în contextul creşterii veniturilor companiilor mari (veniturile companiilor care înregistrează o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro au crescut de la 640 miliarde lei în 2008 la 1.158 miliarde lei anul trecut". Polarizarea prin concentrarea veniturilor în rândul firmelor mari reflectă diminuarea păturii de mijloc şi scăderea competitivitătii generale a mediului de afaceri activ în România, arată sursa citată. Aceasta evidenţiază că implicaţiile pentru dezvoltarea stabilă a ţării sunt nefavorabile, deoarece pătura de mijloc are rolul de amortizare a şocurilor negative pe parcursul etapelor de recesiune din ciclul economic: "Mai exact, putem observa o volatilitate ridicată în perioada următoare, în ceea ce priveşte profitabilitatea companiilor, evoluţia locurilor de muncă, consumul şi încrederea consumatorului etc."

Companiile cu venituri sub un milion de euro înregistrează, în ultimul deceniu, o cifră de afaceri medie între 0,11milioane şi 0,13 milioane lei pentru fiecare angajat, aproape de patru ori mai puţin decât media pe care societăţile mari au avut-o la sfârşitul anului trecut (acestea din urmă înregistrând o dublare a eficienţei muncii, în ultimul deceniu). Deşi salariul mediu nominal net a crescut, în perioada analizată, de la 1.700 de lei (în anul 2008) la aproximativ 2.700 de lei (anul trecut), nivelul cifrei de afaceri pe angajat a rămas stabil, la un nivel modest în cazul microîntreprinderilor. Potrivit lui Iancu Guda, "companiile mici au avut de suferit, deoarece competitivitatea scăzută a acestora a fost depăşită de cele cincisprezece majorări consecutive ale salariului minim pe economie în ultimul deceniu, alimentând creşterea costurilor".

Societăţile comerciale avute în dis­cuţie au avut pierderi constante în perioada 2008-2014 (pierderile totale în acest interval fiind de 57 miliarde lei), în timp ce profiturile raportate în ultimii trei ani sunt foarte modeste (aproape 7 miliarde de lei). Astfel, microîntreprinderile active în România au raportat un profit consolidat total de doar 4,2 miliarde lei pe parcursul anului 2017, respectiv 2,2% din nivelul veniturilor şi la jumătate comparativ cu profitabilitatea raportată de companiile mari. În aceste condiţii, "dacă veniturile şi profiturile sunt concentrate în rândul companiilor mari, pierderile sunt generalizate la nivelul întregului mediu de afaceri", conchide domnul Guda.

Domnia sa specifică faptul că, deşi 96% din firmele active în România sunt microîntreprinderi, acestea dispuneau de o lichiditate totală de 42 miliarde lei la finalul anului 2017, la jumătate comparativ cu firmele mari, deşi acestea din urmă reprezintă doar 4% din totalul firmelor active în Ro­mânia.

Rata de distribuire a dividendelor de către microîntreprinderi a depăsit 300%, în 2017

Companiile cu venituri sub un milion de euro au distribuit dividende în valoare de 15 miliarde lei, în anul 2017, de 2,5 ori peste nivelul profitului înregistrat în ultimii trei ani (perioada 2015-2017). Astfel, rata de distribuire a dividendelor (dividende plătite raportate la rezultatul net) a depăsit 300% în anul 2017, arată Iancu Guda, precizând: "Acest fenomen a fost cauzat de scăderea impozitului pe dividend de la 16% la 5% începând cu anul 2016, în contextul incertitudinii privind evoluţia viitoare a taxării dividendelor. În ciuda acestui fapt, dividendele distribuite în ultimii trei ani (21 miliarde lei, în perioada 2015-2017) depăşesc doar marginal capitalizarea netă adiţională de 16 miliarde lei din perioada 2008-2014. Cred că această evoluţie reflectă dependenţa mai ridicată a acţionarilor microîntreprinderilor de propria afacere prin comparaţie cu marile companii. Totuşi, cred că distribuirea trimestrială a dividendelor va amplifica fenomenul decapitalizării companiilor active în România".

Gradul de îndatorare a companiilor mici este foarte ridicat, apreciază domnul Guda: "În contextul accelerării distribuirii dividendelor în ultima perioadă, gradul de îndatorare a microîntreprinderilor la finalul anului 2017 a rămas la un nivel foarte ridicat, respectiv peste 90%, similar cu situaţia din ultimii cinci ani. Spre deosebire de acestea, companiile mari au raportat un grad de îndatorare la finalul anului 2017 de doar 44%. Astfel, microintreprinderile active în România dispun de un spaţiu de finanţare adiţională foarte redus, amplificând vulnerabilitatea acestora în următoarea etapă de recesiune din ciclul economic".

Indiferent de nivelul veniturilor, companiile active în ţara noastră au înregistrat, anul trecut, o scădere a investiţiilor pe termen lung. De asemenea, profiturile înregistrate de microîntreprinderile active la noi sunt insuficiente pentru acoperirea costului de finanţare a investiţiilor pe termen lung, arată sursa citată. Aceasta menţionează că "ineficienţa comercială a activelor poate ascunde înregistrarea pe companie a unor active de interes personal (autoturisme scumpe peste necesarul companiei, imobile pentru locuinţa cu suprapunerea sediului social sau diferite cheltuieli de interes personal care nu sunt acoperite prin dividende)".

Dacă în anul 2008 companiile înregistrau o durată medie de colectare a creanţelor de aproximativ trei luni, indiferent de dimensiunea acestora, evoluţia a fost complet radicală în următorii ani. Astfel, microîntreprinderile înregistrează o extindere a termenelor de colectare a creanţelor, în timp ce companiile mari au reuşit reducerea perioadei de încasare a creanţelor la 69 de zile, în contextul investiţiilor în managementul riscului de credit, asigurarea creanţelor împotriva riscului de neîncasare şi intensificarea tranzacţiilor de factoring pentru limitarea riscului în contextul dobânzilor scăzute.

În tot acest context, firmele care înregistrează venituri de peste un milion de euro reprezintă nucleul mediului de afaceri din România, deoarece acestea concentrează 84% din totalul veniturilor business-ului local (deşi reprezintă doar 4% din totalul firmelor active), 61% din totalul locurilor de muncă şi 74% din nivelul activelor imobilizate corporale. Aceste companii au înregistrat o evoluţie foarte bună în ultimul deceniu: nivelul consolidat al veniturilor, profiturilor şi numerarului aproape că s-a dublat, creanţele sunt colectate mai rapid, iar stocurile sunt mult mai diversificate decât media înregistrată la nivelul mediului de afaceri. În ciuda acestei evoluţii favorabile dezvoltării, companiile mari manifestă o atitudine conservatoare, în ultimul an.

Creşterea economică înregistrată anul trecut se datorează exclusiv mediului de afaceri, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). În ceea ce priveşte capitalul autohton, domnia sa ne-a spus, recent, că acesta se dezvoltă mai bine acolo unde sunt şi firme străine. Firmele cu capital privat românesc au avut afaceri de 571 de miliarde de lei, în 2016, cu 4% mai mult faţă de anul anterior, în timp ce companiile cu capital străin şi-au majorat afacerile cu 5% în 2016, până la 609 miliarde lei, arată un studiu comandat de PIAROM. Potrivit acestuia, firmele străine au ajuns la o pondere de 50% în cifra de afaceri totală, iar cele româ­neşti au coboarât la 46%. Cifra de afaceri pe economie s-a cifrat la 1,225 miliarde lei, în 2016. Sursa citată mai arată că numărul companiilor cu capital privat autohton a crescut cu 3%, până la 447.749, în perioada analizată, în timp ce numărul firmelor străine a scăzut cu 1%.

Companiile de stat au rămas la o cifră de afaceri de circa 45 de miliarde de lei, în scădere cu 4%, ponderea acestora în economie rămânând la 4%.

În clasamentul celor mai puternice judeţe din economie, excluzând Municipiul Bucureşti şi Ilfov - care împreună au afaceri totale de circa 510 miliarde lei, adică 45% din cifra de afaceri totală a economiei noastre -, sunt Timiş, Argeş, Cluj, Constanţa şi Prahova.

Comerţul, energia, transporturile, industria alimentară, construcţia de clădiri, fabricarea de maşini şi produsele din cauciuc şi mase plastice sunt cele mai puternice sectoare din economie.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roRoEnergy
Cabinet de avocatTMPS