Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reia joi procesul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata unor drepturi salariale restante ale magistraţilor, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti, conform informaţiilor publicate de Agerpres. Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor, potrivit sursei.
Cererea de chemare în judecată este semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea, iar acţiunea a fost soluţionată pe fond de judecătoarea Ramona Buşu, de la Curtea de Apel Bucureşti, chiar de la primul termen al procesului, conform Agerpres. CAB a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, potrivit sursei.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat că a decis sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, argumentând că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi că, potrivit Legii 500/2002, elaborarea bugetului şi rectificările bugetare reprezintă atribute exclusive ale puterii executive şi legislative, conform Agerpres. Sumele cerute de Instanţa Supremă se cifrează la 4,8 miliarde de lei, potrivit sursei.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanţelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creştere de aproximativ 50% faţă de anul precedent, sume destinate achitării drepturilor salariale restante, însă Guvernul a decis amânarea unei părţi din aceste plăţi, redirecţionând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD, conform Agerpres. Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor, majorarea aplicându-se retroactiv începând cu 2018, potrivit sursei. În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani şi acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat, conform Agerpres




















































Opinia Cititorului