Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 17.11.2011
Ineficiența bibliotecilor și a școlilor
     Noi muncim, nu gândim - cu acest slogan era "plantată" democrația, alături de panseluțe, în urmă cu 20 de ani. Au fost destui care au considerat că aceasta este atitudinea corectă, iar acum culeg roadele ofilite ale muncii de atunci. Fiecare generație are sloganurile pe care le merită iar acum în lumea noastră circulă o zicere șchioa-pă, dar rimată: "Cârciumă din bibliotecă și din școală discotecă". Nu e nimic exagerat, sute de școli din mediul rural au fost închise în ultimii doi ani în numele reformei și economiei la buget iar bibliotecile sunt în mare pericol, deoarece nu sunt eficiente, deși e greu de găsit formula convenabilă, pentru cei cu astfel de abordări, care să confirme sau să infirme eficiența pe termen scurt a unui astfel de stabiliment.

     Dacă toată nebunia se numește generic reformă, chiar nimeni nu mai îndrăznește să se pună cu fața contra vântului. Calculul e simplu și are logica lui, dacă tot am pornit-o pe acest drum, măcar să facem treaba temeinic. Primarul dintr-o comună gorjeană a transformat biblioteca în sală de nunți, nemulțumit că cea dintâi nu aduce bani la buget, pentru această transformare spectaculoasă cheltuind 30.000 de lei. Într-o altă comună, din același județ, primarul a investit 500.000 de lei ca să înlocuiască inutilele cărți cu niște licori bahice, mult mai apropiate de sufletul sensibil al omului modern. Cheltuielile inițiale vor fi recuperate în scurt timp, în absența cărților care smintesc minți și corup suflete, oamenii se vor putea concentra exclusiv pe muncă, urmând ca gânditul să fie apanajul exclusiv al aleșilor, pe care îi putem schimba, sau nu, din 4 în 4 ani. Acestea sunt doar două știri din ultimele 24 de ore. În România sunt peste 500.000 de persoane analfabete, 76% dintre acestea provenind din mediu rural. Cifre alarmante care vin pe fondul unor derapaje constante în ceea ce privește sis-temul de învățământ vor crește în mod constant având în vedere că accesul la o minimă formă de instruire este tot mai dificil.

     Fenomenul e amplu și pare fi girat de sus. Vorbim de un "sus" omenesc și național. Mesajele distorsionate produc astfel de efecte. Președintele nostru se plânge pe toate drumurile, inclusiv pe unele europene, că țara are "prea mulți filozofi șomeri". Și o face în mod repetat, asta însemnând că e preocupat de subiect. Nu încape discuție că sunt destui care îi interpretează frazele la modul cel mai propriu, iar efectele sunt vizibile. Conducătorul statului nu spune însă că pericolul nu vine de la filozofii șomeri ci de la mult prea mulții analfabeți plasați în puncte cheie. 
DAN NICOLAIE
 

 

.