Iohannis critică Guvernul pentru scăderea bugetului din domeniul securităţii naţionale

Preşedintele Klaus Iohannis a adresat astăzi prim-ministrului Sorin Grindeanu o scrisoare deschisă în care precizează că scăderea bugetului în domeniul securităţii naţionale reprezintă un "gest iresponsabil" şi o "gravă eroare", conform Hotnews.ro.

Astfel, şeful statului afirmă: "Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern". Prin această declaraţie, Iohannis sugerează posibilitatea unui veto în acest caz.

"Asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment", a adăugat preşedintele.

Klaus Iohannis acuză diminuarea bugetelor instituţiilor cu atribuţii pe siguranţă naţională, dar şi faptul că MApN, deşi primeşte bani suplimentari, nu are alocat un buget de 2% din PIB, aşa cum s-a angajat ţara noastră.

Scrisoarea integrală trimisă de şeful statului către Guvern este următoarea:

"Domnule Prim-ministru,

În contextul dezbaterilor privind alocările bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul că, pentru domeniul securităţii naţionale, cu excepţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale, toate celelalte bugete suferă reduceri faţă de execuţia bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. În acelaşi timp, nu au fost aduse încă argumente necesare, pertinente şi credibile, care să explice această reducere a finanţării.

În condiţiile în care proiectul Bugetului General Consolidat pentru 2017 prevede o creştere a cheltuielilor totale, faţă de 2016, de aproape 31 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de peste 15% faţă de cheltuielile efectuate în 2016, reducerea bugetelor pentru domeniul securităţii naţionale este nu doar nejustificată, ci total inoportună.

În privinţa bugetului destinat Ministerului Apărării Naţionale, deşi există o alocare suplimentară faţă de 2016, până la circa 1,5% din PIB, remarc faptul că nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât şi a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare şi Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic.

Atrag atenţia că această abordare privind construcţia bugetară nu dovedeşte responsabilitatea pe care, că ţară şi că stat, ne-o impun angajamentele politice şi instituţionale asumate, precum şi riscurile şi vulnerabilităţile existente în actualul context de securitate, regional şi internaţional.

În acest sens, asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţă cetăţenilor, cu securitatea României.

Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern.

Într-o perioada marcată de provocări multiple, de impredictibilitate, România este astăzi o ţară stabilă, sigură, recunoscută ca atare şi respectată de partenerii din NATO şi UE, o ţară care contribuie în mod real la consolidarea securităţii în regiune. Acest lucru a fost posibil şi pentru că Armata României, forţele Ministerului Afacerilor Interne, serviciile de informaţii şi de protecţie şi-au făcut datoria cu responsabilitate.

Guvernul şi întreagă clasa politică au obligaţia de a sprijini în continuare aceste eforturi. Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securităţii naţionale ar însemna un atentat la siguranţa românilor.

Dincolo de zona securităţii naţionale, în privinţa educaţiei şi a cercetării este esenţial ca bugetul alocat să reflecte importanţa acestor domenii pentru viitorul României, incluzând sume necesare pentru a acoperi toate creşterile de salarii şi burse anunţate, dar şi pentru a sprijini creşterea calităţii educaţiei şi a performanţei în cercetare - dezvoltare - inovare. O Românie educată necesită în primul rând acordarea atenţiei cuvenite în ceea ce priveşte alocările bugetare."