Isărescu: "Francul a avut un comportament nărăvaş şi faţă de euro"

Stabilirea unor ţinte ambiţioase pentru adoptarea euro a influenţat, în oarecare măsură, creditul în valută, însă împrumuturile în franci elveţieni ar fi creat probleme şi dacă România adopta euro, având în vedere că francul a avut un comportament "nărăvaş" şi faţă de euro, nu doar faţă de leu, a declarat astăzi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conform unor surse din presă.

"Mi se pare că a pune problema creditelor neperformante, mai ales în franci elveţieni, pe seama ţintei euro, mi se pare o uşoară exagerare. Dar există un sâmbure de adevăr! S-a creat speranţa că destul de repede se intră acolo, dispare riscul valutar... Aşa se discuta, şi nu doar în România, peste tot în lume. (...) Dar exagerarea mi se pare legată de faptul că francul elveţian a fost buclucaş, atât de zvăpăiat, însă nu s-a comportat aşa numai faţă de leu. El a avut un comportament nărăvaş faţă de euro, şi atunci, că intram, că nu intram în zona euro, tot o păţeam. Şi acolo chiar mai rău, pentru că aveam şi restricţii fiind în zona euro", a explicat Isărescu.

În opinia sa, România a fost chiar conservatoare în privinţa stabilirii ţintei, respectiv 2015, în raport cu vecinii noştri care au anunţat ţinte precum 2008, 2009, 2010. "Este foarte adevărat că în Ungaria, care a avut ţinta în 2008, creditul în franci elveţieni, probabil şi pe acest fundal de încredere, că vor intra rapid în euro, a explodat cel mai mult. Acolo am avut cea mai mare problemă cu creditul în franci elveţieni", a mai spus guvernatorul BNR.

Isărescu a afirmat că în România creditarea în franci elveţieni a fost limitată, doar şase bănci au oferit astfel de împrumuturi, şi destul de târziu, probabil şi din cauza faptului că banca centrală a impus restricţii de genul rezervelor minime obligatorii de 40% la resursele atrase în valută.

"Cu alte cuvinte, explozia creditului în valută a fost legată şi de stabilirea unor ţinte care atunci nu păreau deloc ambiţioase. Însă, motorul creditului în valută a fost legat de faptul că dobânzile în România erau mai mari, am privatizat marile bănci cu bănci străine. Ele au venit cu toate lucrurile bune: management, capital, bună administrarea, credibilitate, dar au venit şi cu acest produs, creditul în valută, despre care puţini au crezut în 2006 - 2007 că ar putea fi nociv", a mai declarat guvernatorul BNR.