GALA revistei BURSA ConstrucţiilorGALA revistei BURSA Construcţiilor

JACK CUTIŞTEANU, DIRECTOR GENERAL PETPROD:"Subvenţionarea energiei nucleare nu are şanse de materializare"

Ramona Radu
Ziarul BURSA #Companii #Energie /

Jack Cutişteanu

Jack Cutişteanu

Ion Lungu, preşedintele AFEER: "Tehnologiile de producere a energiei cu emisii reduse sunt costisitoare"  

Ministerul Energiei vrea să adauge pe facturile finale ale consumatorilor de electricitate noi subvenţii pentru energia regenerabilă şi nucleară

Ministerul Energiei propune introducerea de noi subvenţii pentru energia regenerabilă şi, în premieră, pentru cea nucleară, care ar urma să fie adăugate pe facturile finale ale tuturor consumatorilor de electricitate, arată un document lansat în dezbatere publică pe site-ul instituţiei.

Jack Cutişteanu, directorul general al Petprod este, însă, de părere că nu sunt şanse ca această propunere să se materializeze, argumentând: "Nu găsesc această propunere tocmai fericită şi nu cred că, în următorii doi ani (electorali), cineva îşi va permite să impună o nouă taxă".

La rândul său, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), a opinat că tehnologiile de producere a energiei cu emisii reduse sunt costisitoare, motiv pentru care se caută soluţii astfel încât acestea să poată pătrunde pe piaţă.

Un Contract pentru Diferenţă (CfD) poate fi acordat pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă (fiecare cu o capacitate de 670 MW net) pentru a stimula realizarea acestui proiect în conformitate cu Proiectul Strategiei Energetice 2019 - 2030; reactorul 3 ar urma să intre în funcţiune în anul 2030, iar reactorul 4, în anul 2032, potrivit Agerpres.

Jack Cutişteanu: "Se caută o modalitate de a stoarce bani de la cei care plătesc"

În ţara noastră, nu sectorul energiei nucleare are nevoie de ajutor, ci altele, precum cel hidrotehnic sau cel al producerii de energie pe bază de cărbune, susţine domnul Cutişteanu.

Reprezentantul Petprod ne-a declarat, ieri: "De ce nu plătim o subvenţie şi pentru cărbune? Ar fi chiar o subvenţie binevenită, pentru că în felul acesta am ajuta CE Oltenia, peste care trec vremuri grele. Şi de ce nu am ajuta şi Hidroelectrica? Se pare că lacurile de acumulare sunt la jumătate, iar nivelul lor a crescut în şapte zile, cu tot cu topirea zăpezilor, cu 1%, ceea ce este foarte puţin şi arată că nici zăpadă nu prea e. În plus, temperaturile sunt ridicate, s-ar putea să ne confruntăm şi cu o mică secetă. Această propunere nu este corectă".

Consumatorii ar urma să plătească, în fiecare an, 340 milioane de euro (125 de milioane de euro pentru proiectele de energie din surse regenerabile şi 215 milioane de euro pentru proiecte nucleare), la care se vor adăuga subvenţii şi pentru alte proiecte de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, potrivit propunerii ministerului, citată de Agerpres.

Consumatorii de energie plătesc şi acum subvenţii pentru energia regenerabilă, prin certificatele verzi, însă doar pentru proiectele care au fost puse în funcţiune până la finalul anului 2016.

În schimb, ar fi o premieră în Româ­nia ca energia nucleară să fie subvenţionată de consumatori.

Sumele pe care le va plăti fiecare consumator pentru energia verde şi cea nucleară prin acest mecanism vor fi evidenţiate separat în factura finală, se mai arată în documentul ministerului.

Este vorba despre mecanismul denumit Contract pentru Diferenţă (CfD), prin care, de fapt, consumatorii vor plăti producătorilor de energie o sumă de bani, în cazul în care preţul energiei scade sub nivelul la care compania îşi poate recupera investiţia.

Pentru fiecare tehnologie va fi stabilit un preţ de referinţă, iar dacă preţul pieţei este mai mic, producătorul va primi diferenţa de la consumatori, prin aceste subvenţii, iar dacă este mai mare, va vira diferenţa într-un cont deţinut de o Contraparte.

Domnul Cutişteanu susţine că România nu îşi poate permite să semneze un Contract de Diferenţă aşa cum se întâmplă în Anglia, spre exemplu, motiv pentru care "se caută o altă modalitate de a stoarce nişte bani de la cei care plătesc".

Astfel, susţine domnia sa, nu ne putem aştepta la nimic bun, ideea minis­trului energiei fiind una nefericită.

Directorul Petprod ne-a mai spus: "Ne putem aştepta ca unul sau mai mulţi investitori să investească în Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. De exemplu chinezii, care ne dau târcoale de câţiva ani şi nu se întâmplă nimic pentru că ei vor să li se asigure o rată de recuperare a investiţiei, deci un câştig, pentru o perioadă mai lungă. Este ceea ce se numeşte contract de diferenţă şi este greu pentru ţara noastră să îşi asume un astfel de contract, noi nu suntem Anglia. Vor mai fi propuneri şi idei, asta nu este singura care a fost propusă, nu se va materializa nimic. Nu exis­tă nicăieri în Europa, după ştiinţa mea, nicio investiţie majoră, nouă, în producerea de energie pe cărbune sau nucleară. Sunt în China şi poate că Polonia mai face ceva la centralele ei pe cărbune, pentru că ei sunt dependenţi total de cărbune, au peste 70-75% numai producţie de energie pe bază de cărbune. Ei şi-au modernizat centralele, au o piaţă de energie echilibrată ca preţuri, ori la noi nu este aşa".

Polonia nu foloseşte lignitul ca materie primă pentru producerea energiei, ci alte tipuri de cărbune. Noi, în schimb, suntem singurii care îl utilizează şi avem unul de foarte proastă calitate, a mai spus domnia sa.

Conform Agerpres, reprezentanţii ministerului au mai informat: "În plus, o nouă capacitate pe lignit este vizată pentru începutul anilor 2030, pe baza tehnologiei ultrasupracritice. Noile instalaţii vor trebui să fie prevăzute cu echipamente pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CSC)/captarea şi utilizarea lui (CUC), presupunând că aceste tehnologii sunt testate comercial în timp. Cu toate acestea, dacă tehnologiile CSC/CUC nu vor fi disponibile, Guvernul va susţine, totuşi, dezvoltarea acestei capacităţi pe lignit din motivele de securitate a aprovizionării, după cum este indicat în Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030".

În acest context, Jack Cutişteanu a mai opinat: "Unităţile de producere a energiei pe bază de lignit sunt unităţi depăşite, unde investiţiile nu s-au făcut, şi care au ajuns să fie ca un bolnav care trăieşte cu ajutorul aparatelor, nu ştim când, dar se vor duce. Problema cu unităţile şi cu producţia pe cărbune la noi în ţară, în celebrul mix energetic, este una de natură socială, mai mult decât una energetică".

Ion Lungu: "Ideea împovărării facturii consumatorilor nu este una tocmai potrivită"

Tehnologiile de producere a energiei "foarte curate", fără emisii, nu se pot susţine numai din preţul energiei electrice pe piaţă şi atunci trebuie găsită o formă de susţinere a acestora, însă ideea împovărării facturii consumatorilor nu este una tocmai potrivită, sus­ţine Ion Lungu.

Preşedintele AFEER ne-a declarat, ieri: "Trebuie să vedem, exact, care ar fi schema, în ce constă această prevedere, dar, cel puţin la prima vedere, ea pare a fi mai mult sau mai puţin similară cu schema suport care a fost folosită până acum pentru energiile regenerabile. Totuşi, este puţin diferită în sensul în care nu există o limită de preţ minimă sau maximă care se plăteşte, ci în funcţie de preţul pieţei. Adică, dacă la un moment dat, acesta va urca foarte mult şi va fi mai mare decât preţul garantat prin acest contract pentru diferenţă, atunci compania producătoare va da banii statului. Dacă el va fi mai mic, compania va primi bani de la stat. Soluţia fericită ar fi să se poată construi numai din preţul energiei, dar asta ar însemna ca el să fie mai mare. Toate tehnologiile acestea noi, foarte curate, sunt, deja, costisitoare şi nu se pot sus­ţine doar prin preţul energiei, astfel că se caută soluţii, astfel încât ele să poată pătrunde în piaţă, având şi avantaje şi devenind tot mai eficiente, la fel ca în cazul energiilor regenerabile".

Nu în ultimul rând, domnia sa a menţionat că trebuie să avem în vedere faptul că una dintre cele mai ieftine modalităţi de producere a energiei, este şi cea mai poluantă, iar ţinta noas­tră vizează producerea de energie cu emisii cât mai reduse.

Ministerul Energiei: "Beneficiarii de CfD vor avea certitudinea recuperării investiţiei iniţiale"

În cursul unui an, producătorii beneficiari de CfD îşi vor vinde energia electrică produsă pe piaţa concurenţială de energie electrică şi vor obţine venituri din această vânzare, au explicat reprezentanţii ministerului, citaţi de Agerpres.

Aceştia au adăugat: "În cazul în care preţul obţinut de ei pe această piaţă este sub preţul fix denumit «preţ de exercitare», vor primi o plată reprezentând diferenţa dintre «preţul de referinţă» şi «preţul de exercitare». Plăţile vor fi efectuate de către o entitate intitulată Contraparte".

În schimb, dacă preţul obţinut de ei prin vânzarea de electricitate pe piaţa concurenţială este mai mare decât preţul de exercitare, producătorii beneficiari de CfD vor trebui să ramburseze către Contraparte diferenţa respectivă, până la nivelul preţului de exercitare. Autorii propunerii au mai spus: "Prin acest mecanism de piaţă, beneficiarii de CfD vor avea certitudinea obţinerii unui anumit nivel de venituri, care garantează recuperarea investiţiei iniţiale". Elementele mecanismului CfD se stabilesc în mod clar în cadrul unui contract, denumit Contract pentru Diferenţă, care se încheie între producător şi Contraparte, iar plăţile care vor fi efectuate de Contraparte vor fi finanţate printr-o contribuţie impusă tuturor consumatorilor de energie electrică. Eventualele fonduri suplimentare care ar rezulta din veniturile returnate de către beneficiari vor fi incluse în fondul de plată al Contrapărţii.

Mecanismul de tip CfD se va putea aplica tuturor proiectelor de producere a energiei electrice prin tehnologii cu emisii reduse de carbon şi nu garantează vânzarea energiei electrice produse, ci numai preţul de exercitare, cu corecţiile aferente, obligaţiile vânzării electricităţii fiind preluate, exclusiv, de către dezvoltatorul proiectului.

Oficialii ministerului au explicat: "Unul dintre avantajele cheie ale unui mecanism CfD, comparativ, de exemplu, cu un mecanism bazat pe certificate verzi (CV) - în vigoare în prezent în ţara noastră - este faptul că reduce numărul de riscuri majore cu care se confruntă investitorii în proiecte de energie din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon, şi anume riscul preţului energiei (limitând marja de abateri de la preţul de exercitare) şi riscul de reglementare (prin încheierea unui contract pe termen lung care oferă ambelor părţi protecţie şi încrederea că angajamentele vor fi onorate)". Aceştia mai arată că un mecanism de tip CfD este viabil doar în condiţiile în care pieţele de energie au atins un anumit nivel de maturitate, care asigură viabilitatea şi eficienţa mecanismului.

Totodată, Ministerul Energiei a enumerat şi alte proiecte ce ar urma să beneficieze de acest mecanism: "În funcţie de necesitatea atingerii ţintelor asumate pentru anul 2030, CfD ar putea fi acordat investitorilor în proiecte de producere de energie din surse regenerabile pentru a stimula producerea în noi instalaţii eoliene terestre şi solare fotovoltaice prevăzute în Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030, adică 1,3 GW pentru instalaţii eoliene terestre şi 1.050 MW pentru capacităţi de energie solară fotovoltaică până în anul 2030)". De asemenea, s-a presupus o creştere a capacităţii hidro instalate în România, până în anul 2030, de la 6.741MW în 2018 la 7.490 MW în 2030.

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. In Germania se vorbește de închiderea centralelor nucleare si aici de deschiderea unora noi.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    la hidro din 2013 pana acum s-au instalat 30 Mw si spuneti ca in 12 ani va creste puterea instalata cu 720 MW. Nu mai sunt oameni, special;isti sa faca acest lucru, constructori si energeticieni, proiecte zero asa ca nu mai visati. Apoi taxele ce se doreste a fi puse de catre ALDE, ei pastoresc acum sistemul energetic, sunt profund incompetenti si rauvoitori fata de sistem. Castigurile salariale medii din energie sunt la nivelul de jos , cand este vorba de a se mari salariile nu se poate ca avem profituri inimaginabile la hidro si fraerii muncesc si sefii au venituri mai mari decat cele din Germania , corespunzator pe aceleasi trepte ierarhice. Se iese din sistem pe cale naturala la greu ( moarte sau pensionare ) si vom vedea in1-2 ani ( la alegeri ) sincope in functionarea sistemului enegetic. A trebuit sa se declanseze greva spontana la termo ca sa se mareasca un pic veniturile. La ce sa ne asteptam din partea ALDE? Dupa noi potopul ,mai rau ca cei de la PSD. Si ce taxe sa se mai puna? Se da spaga de catre cei doritori mai ales din zona regenerabile , scuze se face lobby pentru asa ceva. Nu vedeti ca programele pe mediu , energia fotovoltaica si eoliana se screm sa dea drumul la program de peste 3 ani su nu vor sa o faca corect si avantajos pentru toti?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Hello there,

      My name is George, and I was wondering if you would like to have your website bursa.ro promoted as a resource on my blog georgemartjr.com ?  

      We are updating our broken link resources to include up to date resources for our readers. Our resource links are manually approved as a do follow link. 

      If you are interested in having your site included as a resource on our blog, please let me know. 

      Thanks 

      George

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Esti George ala desteptu’ de la BCR ?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS