LUCIAN CROITORU, CONSILIERUL GUVERNATORULUI BNR:
BURSA 06.10.2014

ADINA ARDELEANU
 
mărește imaginea
     *  "Contextul politic european a creat necesitatea ca uniunea bancară să apară înaintea celei politice și fiscale"
     *  "Dacă se va impune prin lege conversia creditelor din valută în lei la curs de schimb istoric, atunci consecințele economice vor fi extrem de dure"
         Reducerea CAS este bună doar dacă alte impozite nu vor fi crescute în compensare, este de părere Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
       În opinia sa, conversia creditelor în valută în credite în lei poate fi o idee bună, dar dacă se va impune prin lege conversia la curs de schimb istoric, atunci consecințele economice vor fi extrem de dure.
       Potrivit consilierului Guvernatorului BNR, a crescut presiunea pentru politici care slăbesc disciplina financiară a economiei. "De exemplu, nu orice schemă de reglementare a falimentului personal este acceptabilă din punct de vedere economic. Schema trebuie să nu permită abuzurile debitorilor, hazardul moral sau deteriorarea poziției creditorilor", ne-a precizat domnul Croitoru.

 
     Reporter: Ce efecte estimați că va avea reducerea CAS în economie și pentru stabilitatea mediului macroeconomic?
     Lucian Croitoru: În principiu, reducerea CAS este un lucru bun. Discuțiile despre reducerea CAS au început încă dinainte de anul 2000. Au fost câteva reduceri succesive, dar procesul de reducere a fost stopat cu câțiva ani în urmă din cauză că nu s-au găsit surse pentru acoperirea pierderilor la buget. Recenta reducere a CAS la întreprinderi ar fi benefică dacă ar fi sustenabilă. Dar dacă după alegerile prezidențiale se vor introduce alte impozite pentru a compensa pierderile de venituri pe care le implică reducerea CAS, atunci nu am făcut nimic. Dacă vor fi crescute impozitele pe salarii pentru a compensa veniturile pierdute prin reducerea CAS, atunci se va vedea că ea nu contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.
     Reporter: Credeți că impozitul pe venitul personal va fi crescut prin trecerea la o schemă progresivă de impozitare?
     Lucian Croitoru: Creșterea impozitelor pe salarii prin eventuala trecere la o schemă de impozitare progresivă va avea două efecte dezamăgitoare: nu va aduce venituri suplimentare la buget și va reduce cererea agregată. Indiferent de schema de impozitare, veniturile din impozitul pe venitul personal rareori au depășit cu puțin 3 la sută din PIB în ultimii 25 de ani. Mai mult, România are venituri bugetare de cel mult 33 la sută din PIB. Mulți spun că trebuie să mărim impozitele pentru a ajunge și noi la nivelul statelor dezvoltate, care au venituri între 37 și 47 la sută din PIB. Aceasta e o idee greșită, mai ales acum, când producția este sub potențial. Soluția corectă este raționalizarea cheltuielilor (adică eliminarea cheltuielilor nejustificate) și adoptarea de legi clare, coerente între ele și nepărtinitoare. Atunci vom avea și o colectare crescută a veniturilor. Dar nici colectarea redusă nu este o problemă adevărată. Problema reală este că statul, care nu a raționalizat cheltuielile sale, a luat prin impozite mărite sau printr-un număr crescut de impozite toate economisirile făcute de firme, pentru a continua cheltuielile sale (ale statului) nerestructurate. Firmele au răspuns prin migrarea în sectorul informal, unde nu se plătesc impozite. La fel vor face și persoanele fizice, dacă cresc impozitele pe venit. Din această cauză apare colectarea ca fiind relativ redusă. Mai grav mi se pare că raționalizarea cheltuielilor, de care România are strictă nevoie, continuă să nu fie considerată opțiunea viabilă de politică fiscală.
     Reporter: Și efectele asupra cererii agregate și ocupării forței de muncă?
     Lucian Croitoru: Impozitele crescute pe salarii înseamnă salarii nete mai mici. Acestea vor reduce consumul. Însă există și un "paradox al muncii intense" (paradox of toil), al lui Gauti Eggertson: dacă (i) rata dobânzii este zero și (i) producția sub potențial, reducerea salariilor duce la creșterea șomajului. Noi nu îndeplinim condiția (ii), dar țările dezvoltate sunt acolo. Dacă aceste țări vor rămâne pentru mult timp în situația descrisă - ceea ce nu este exclus, dacă judecăm experiența Japoniei - atunci este posibil ca și alte economii să ajungă în aceste poziții. Deja inflația este foarte redusă în multe țări emergente, inclusiv la noi, și nu ar fi bine să ne jucăm cu focul. Iată cum funcționează paradoxul: foarte mulți vor dori să lucreze și mai mult, pentru a compensa pierderile de venit. Oferta crescută de forță de muncă pune presiune pentru reducerea salariilor în viitor, care se reflectă în scăderea inflației anticipate. Ca urmare, rata reală a dobânzii - diferența dintre rata nominală a dobânzii și inflația anticipată - crește, reducând cererea agregată actuală, în condițiile în care creșterea ofertei de forță de muncă deviază PIB potențial peste nivelul de la starea stabilă. Diferența dintre PIB potențial și cel actual reduce inflația. Dacă rata dobânzii este zero, banca centrală nu poate reduce această diferență. Acum considerați la un loc contextul descris la întrebarea anterioară, care este cât se poate de real, și pe cel descris la această întrebare și aveți concluzia că reducerea CAS este bună doar dacă alte impozite nu vor fi crescute în compensare.
     Reporter: Cum credeți că va evolua moneda noastră în condițiile dezechilibrelor locale și ale factorilor externi?
     Lucian Croitoru: Până acum, leul a avut fundamente bune. Relativa lui stabilitate a venit de la consolidarea fiscală (care a însemnat reducerea unui dezechilibru), de la rezervele valutare relativ înalte și bine administrate, de la reducerea necesarului de finanțare externă a României (contul curent extern al sectorului privat a avut un surplus mediu de 1,6 la sută în perioada 2009-2013, iar datoria externă scadentă pe termen scurt s-a redus). Dobânzile în România sunt mai mari ca în Zona Euro, ceea ce înseamnă că leul este remunerator. Ca și consilier al guvernatorului BNR nu fac predicții despre evoluția leului. Pot însă să vă spun că "miezul tare" al monedei este încrederea. Iar încrederea, dacă este pace, poți să o produci numai cu politici bune. Sunt "interzise" politicile care accentuează dezechilibrele, slăbesc disciplina financiară prin favorizarea debitorilor în detrimentul creditorilor etc. Din păcate, presiunea pentru astfel de politici a crescut.
     * "O uniune bancară ar fi apărut în UE și dacă nu apărea criza"
     Reporter: Considerați că țara noastră este pregătită să adere la Uniunea Bancară Europeană (UBE)? Putem face față noului model bancar?
     Lucian Croitoru: Toate țările au nevoie de pregătire pentru a opera în UBE. Niciuna nu este dinainte pregătită. Uniunea bancară reprezintă o soluție practică la unele probleme ale sistemului financiar-bancar al UE. O uniune bancară ar fi apărut în UE și dacă nu apărea criza. Cel mai bine ar fi fost dacă uniunea bancară ar fi derivat dintr-o uniune politică, care să fi născut o uniune fiscală, o uniune monetară și o uniune bancară. Așa s-ar fi generat o legitimitate democratică deplină pentru oricare dintre uniunile menționate. Aceasta ar fi fost soluția cea mai bună. Dar, contextul politic european a creat necesitatea ca uniunea bancară să apară înaintea celei politice și fiscale. E o necesitate impusă de practică. Este a doua cea mai bună soluție. Ar fi fost greșit să nu se facă și ar fi fost greșit să nu fim acolo. Pentru asta ne pregătim. Vom fi mai bine pregătiți în timp, căci, pentru toți membrii acestei uniuni va fi un proces de învățare.
     Reporter: Cum credeți că vor reacționa deponenții băncilor din țara noastră, în cazul intrării în vigoare a procedurii de "bail-in"?
     Lucian Croitoru: În România, depozitele persoanelor fizice sau ale întreprinderilor mici sunt garantate la un nivel egal cu echivalentul a o sută de mii de euro pe persoană și pe bancă. "Bail-in"-ul intervine în cazul persoanelor care au depozite mai mari. Cu alte cuvinte, aceste din urmă persoane vor fi considerate finanțatori ai băncii și vor primi un tratament de creditor. Este firesc. Nu poți să garantezi sume foarte mari din bani publici. În România sunt puține persoane care au sume peste nivelul garantat.
     * "Cererea pentru investiții va rămâne scăzută pentru un număr de ani de acum încolo"
     Reporter: Ce semnificații are criza din Ucraina pentru sistemul financiar din România? Au existat voci care au susținut că România va fi avatajată de fuga capitalurilor străine din Rusia. Au existat intrări de bani?
     Lucian Croitoru: Pot fi efecte directe și indirecte. Efectele directe pot veni de la prezența unor bănci ucainene în România, ceea ce nu este cazul, sau de la expuneri mari ale băncilor românești față de clienții din Ucraina, ceea ce, din nou, nu este cazul. Situația este similară și față de Rusia: nu avem bănci cu proprietari ruși și nici expuneri importante ale băncilor românești față de Rusia. În schimb, pot fi efecte indirecte. Unele dintre marile bănci occidentale prezente în România au expuneri importante față de sectorul privat din Ucraina. În ceea ce privește "fuga capitalurilor străine din Rusia", pot spune că volumul intrărilor de capital a crescut episodic, inclusiv după momentul Ucraina. Este dificil de spus dacă aceste creșteri au avut drept cauză exclusiv evenimentele de acolo. Este mai degrabă posibil să spunem că România a început să fie privită de către investitorii străini ca < safe haven > chiar cu ceva timp înainte, mai ales după corecțiile fiscale făcute în iulie 2010, care au contribuit major la stabilizarea finanțelor publice din România. Sunt și aspecte comerciale. Exporturile noastre către Rusia și Ucraina reprezintă mai puțin de 5 la sută din totalul exporturilor românești. O reducere a acestor exporturi cu 10 la sută încetinește creșterea economică cu mai puțin de 0,2 puncte procentuale. Deci, și expunerile exportatorilor față de cele două țări sunt mici, neavând cum să producă probleme reale băncilor. Se știe că importăm aproximativ 13,5 la sută din consumul total de gaze din Rusia via Ucraina. Restul de aproximativ 1,5 la sută vine din alte surse. Este reasigurator faptul că producem 85 la sută din consumul de gaze.
     Reporter: Cum preconizați că putem rezolva problema scăderii investițiilor străine directe (ISD) din țara noastră, dacă acestea nu pot fi substituite prin aport local?
     Lucian Croitoru: Soluția depinde de cauzele care au dus la scăderea investițiilor. În primul rând, vreau să subliniez că integrarea financiară și economică a țărilor a crescut foarte mult în ultimele trei decenii. Din acest motiv, profilurile traiectoriilor pe care le urmează ratele reale ale dobânzilor, investițiile și economisirile la nivel global influențează profilurile respective în România. Criza financiară globală a determinat o scădere abruptă a cererii pentru investiții în țările dezvoltate, dar mai puțin abruptă pentru economisiri. La fel s-a întâmplat și în România. Efectele crizei financiare globale vor persista pentru încă câțiva ani, ceea ce înseamnă că și cererea pentru investiții va rămâne scăzută pentru un număr de ani de acum încolo. Unul dintre factorii care explică reducerea investițiilor este profitabilitatea lor. Aceasta a scăzut semnificativ după criză. Combinația dintre reducerea cererii de investiții și profitabilitatea acestora explică declinul ISS. În locul investițiilor străine putem face investiții publice. Dar, ați observat, că în fața crizei, guvernele reduc investițiile, nu cheltuielile curente. Mai rămân fondurile europene, dar generarea de proiecte care atrag astfel de fonduri a scăzut. Creșterea economică în România depinde de intrările de capitaluri. Atât timp cât acestea vor rămâne scăzute, creșterea economică la noi va continua să fie "târâtoare". Pentru a atrage investiții străine trebuie să dezvoltăm infrastructura rutieră. Tot la fel de important este să avem politici care asigură predictibilitatea mediului de afaceri și să asigurăm perfecționarea instituțiilor economiei de piață, astfel încât să devină pe deplin funcționale. Ele trebuie să asigure două lucruri: (i) disciplina finaciară a economiei și (ii) separarea clară permanetă în practică a puterilor legislativă, executivă și judecătorească.
     Reporter: Care sunt pericolele pentru economie, în campania electorală?
     Lucian Croitoru: Sunt multe pericole într-o țară în care, responsabilitatea ("accountability") este redusă. Ultimii 25 de ani au arătat că se poate promite orice și orice promisiune poate fi "uitată", fără ca cei care promit să fie neapărat penalizați pe cale democratică. V-am spus că a crescut presiunea pentru politici care slăbesc disciplina financiară a economiei. Sunt multe propuneri pentru astfel de politici, dintre care unele au și fost adoptate. De exemplu, nu orice schemă de reglementare a falimentului personal este acceptabilă din punct de vedere economic. Schema trebuie să nu permită abuzurile debitorilor, hazardul moral sau deteriorarea poziției creditorilor. Ea trebuie să fie foarte explicită referitor la condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a se califica pentru protecția oferită de o astfel de schemă. Legea insolvenței pentru firme arată ce abuzuri se pot face din cauză că legea permite ca proprietarii unor firme să le declare în insolvență, să nu mai plătească creditorii, inclusiv impozitele. Cu toate acestea, legea permite înființarea de către același proprietar a unei alte companii. Astfel, firmele sunt devalizate și închise, fără consecințe pentru cei care practică acest "sport". Un alt pericol generic este conceperea de relaxări fiscale nesustenabile, la care m-am referit când am analizat reducerea CAS. Relaxările nesustenabile tind să se înmulțească în perioadele premergătoare alegerilor electorale. De exemplu, conversia creditelor în valută în credite în lei poate fi o idee bună, dar dacă se va impune prin lege conversia la curs de schimb istoric, atunci consecințele economice vor fi extrem de dure. Greșită mi se pare și ideea înființării unei bănci de dezvoltare cu capital public. Astfel de bănci sunt presupuse a funcționa pe criterii comerciale, dar în fapt dau credite direcționate pe criterii politice, mai ales în economiile cu corupție înaltă. Reamintesc că indicele libertății față de corupție publicat de Heritage Foundation pentru România este 37,7, arătând o situație destul de gravă. Aceste bănci-agenții de stat ajung să fie recapitalizate la nesfârșit de către stat, adică de contribuabili. A propos de ce vorbeam înainte, nu în acest fel se pot perfecționa instituțiile.
     Reporter: Considerați că piața de capital poate deveni cu adevărat o alternativă de finanțare la sistemul bancar? În cât timp?
     Lucian Croitoru: Da, piața de capital se poate dezvolta. Dar, la cum merg lucrurile în România, la ce mentalități există... aș spune că în foarte mult timp. Deocamdată sistemul bancar reprezintă aproximativ 94 la sută din sistemul finaciar. Ar trebui ca statul să aibă mai multă încredere în piața de capital și să o ajute mai mult. Ea este o cale viabilă de perfecționare instituțională. Pe partea cererii, privatizările unor mari companii vor contribui la creșterea free-float-ului. Tot pentru stimularea cererii, ar trebui eliminate în continuare barierele la intrare pe piață (simplificarea în continuare a deschiderii de conturi de tranzacționare, îmbunătățirea modului de vot etc). E nevoie însă și de o stimulare a cererii. Pentru componenta internă, fondurile de pensii private (pilonul II), care dau jumătate din cererea internă, ar trebui sprijinite în continuare prin creșterea contribuției de la 4,5 la sută la 6 la sută. Acest program inițiat în urmă cu mulți ani a fost continuat și în timpul crizei și nu trebuie stopat. 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2014, ora 16:02)  
 BNR de ce a fost de acord sa se dea credite cu buletinul?Greseala este comuna (banci+beneficiari de credite),sa suporte si bancile.


 
2.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2014, ora 16:53)  
 creditorii nu trebuie protejati, ei trebuie sa isi asume piata si consecintele incompetentei lor; daca afecteaza sistemul, se pot impune prin lege penalitati conducerii si actionariatului


 
  2.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.10.2014, ora 16:55)
 
 am uitat ca completez ca se poate impune inclusiv raspunderea penala, afectarea sistemului financiar fiind o fapta cu consecinte deosebit de grave la adresa societatii


 
3.  Consideratie eretica
    (mesaj trimis de Pribeagul în data de 06.10.2014, ora 19:31)  
 "Bail-in"-ul intervine în cazul persoanelor care au depozite mai mari. Cu alte cuvinte, aceste din urmă persoane vor fi considerate finanțatori ai băncii și vor primi un tratament de creditor. Este firesc. Nu poți să garantezi sume foarte mari din bani publici."
 In mod normal nu trebuie garantat cu bani publici nici un depozit.
 BNRul si toti oamenii lui destepti, si nu numai ei, sunt un instrument deosebit de eficient folosit de marii investitori straini pentru exploatarea poporului roman si devalizarea resurselor de dezvoltare a tarii.
 Cum se poate dezvolta o tara ale carei surse si resurse sunt transferate peste granita?
 De ce-i atit de greu pentru acesti "baieti destepti" sa recunoasca faptul ca "instituțiile financiare și multinaționalele extrag profituri uriașe din țară."?
 Baieti destepti ai neamului, treziti-va! De zeci de ani salariul mediu net al romanului muncitor este cca 380 euro/luna, de pensii este mai rusinos a vorbi, in timp ce tara ramine nedezvoltata, iar "instituțiile financiare și multinaționalele extrag profituri uriașe din țară."
 Politica de dezvoltare a tarii este total gresita. Desteptarea!


 
Aceeasi sectiune (Macroeconomie)
FINANȚELE MAI FAC O ÎNCERCARE SĂ SE ÎMPRUMUTE DE LA POPULAȚIE
Sondajul Ziarului BURSA. Acceptați migranții?

Printre cititorii BURSA a apărut ideea realizării unui sondaj, prin care să aflăm care este atitudinea cetățenilor față de primirea migranților în România.
Vă invităm să răspundeți la această întrebare aici.
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Ediții precedente
Jurnal Bursier
27.05.2016
BVB
     * Titlurile Banca Transilvania, din nou cele mai lichide
       Principalii indici ai Bursei de Valori București (BVB) au încheiat ședința de tranzacționare de ieri în urcare, în contextul în care a fost înregistrat un volum de tranzacționare de 31,4 milioane...  detalii
27.05.2016
SIBEX
     Pe piața Sibex, la jumătatea penultimei zile a săptămânii, se înregistrau 26 de contracte futures cu o valoare de aproape 50.000 lei, ședința anunțându-se una mai bună comparativ cu predecesoarea sa.  detalii
26.05.2016
BVB
     * A fost transferat un pachet de 51,8% din "Sinteza" Oradea
     * Titlurile "Banca Transilvania" au condus, din nou, în topul lichidității
       Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a fost dominată, în ședința de tranzacționare de ieri, de încheierea a unsprezece tranzacții de tip "deal".  detalii
26.05.2016
SIBEX
     După ce marți volumul de pe piața Sibex a urcat la cel mai bun nivel din ultimele opt ședințe, prima jumătate a zilei de la mijlocul săptămânii nu a fost una foarte generoasă.  detalii
25.05.2016
SIBEX
     După jumătate din ședința de marți, piața futures de la Sibiu se situa într-o poziție mult mai bună față de ședința anterioară, la aceeași oră.  detalii
25.05.2016
BVB
     * Piața, dominată de "deal"-ul de 40 milioane lei cu acțiuni "Fondul Proprietatea"
       Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a fost dominată, în ședința de tranzacționare de ieri, de o tranzacție de tip "deal" de 40,4 milioane lei, realizată cu titluri...  detalii
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 27 mai 2016
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
XAU
XDR
2,9126
2,3046
3,0940
4,0697
0,1667
0,6061
0,4540
4,5074
5,9133
1,4347
3,6759
0,2010
0,4860
1,0241
0,0611
0,4863
1,3698
4,0318
0,2593
1,1257
0,6146
0,0602
0,3421
0,2182
2,7192
0,0365
0,1605
1,0977
0,6018
158,0543
5,6688
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
27.05.2016
     Delegates from Austria, Belgium, Croatia, Czech Republic, Germany, Italy, Montenegro, Netherlands, Spain, Romania and the United Kingdom descended on Barcelona on the 26th of May for the 2nd...  details
24.05.2016
RUMORS THAT THE REPLACEMENT OF GREG KONIECZNY IS BEING PREPARED
     * In April, Greg Konieczny said that the Proprietatea Fund has not met the investment objectives requested by the shareholders
       Franklin Templeton (FT) is looking for a co-manager of the investment team of the Proprietatea Fund, said its representatives in response to our request for comment on the information that was...  details
23.05.2016
AFTER IT CAUSED THEM LOSSES OF OVER 15 MILLION EUROS
     MTI Impex SRL of Ghimbav, a member of French group Lapeyre, has announced that it would end its activity on June 30.  details
19.05.2016
THE MALE FAIRY OF BANCA TRANSILVANIA ALWAYS HAS A PLAN B
     We have gotten accustomed to Banca Transilvania (BT) distinguishing itself from the other lenders in Romania, as it has shown on several occasions that it is close to its customers, by making...  details
18.05.2016
HAVING SIGNIFICANTLY CUT HIS HOLDINGS IN OTHER COMPANIES
     * Shares of "Barrick Gold" have nearly doubled this year
       Billionaire George Soros has cut his investments by almost 40% in shares of US-listed companies, in the first quarter of 2016, and has instead bought a USD 264 million stake in the world's...  details
18.05.2016
     With Liviu Dragnea pulling on his left arm, and with Călin Popescu Tăriceanu pulling on his right arm, and Traian Băsescu shoving him from behind, Valeriu Zgonea is clinging to the seat of...  details
17.05.2016
     Deutsche Bank is stuck in a vicious circle, and "the bank's problems can prove insurmountable", according to an article on Bloomberg, which quotes the conclusions of a recent analysis...  details
16.05.2016
13 MAI - THE FIRST HUNDRED NOTIFICATIONS
     * Lucian Isar: "The sales of portfolios that include consumer loans with real estate collaterals are a good source of villas and holidays for the arrangers"
     * Lawyer Cuculis: "The ladies at the bank were pretty chipper on Friday - they told us «It's OK like this too, because it wouldn't be much of a change compared to the times of Ceaușescu when people didn't own their homes and instead lived in homes owned by the ICRAL»"
     * The transaction tax - the first obstacle that customers run into
       On Friday (the first day of the application of the Law of giving in payment), the first hundreds of borrowers, have filed their notices about the assignment of the properties put up as collateral...  details
14.05.2016
FRIDAY MAY 13TH - A HISTORIC DAY FOR THE BANKING SYSTEM
     * Once they notify the bank and until the situation is resolved, the debtors' payments will have their installments frozen
     * The first effects of the law - ten banks have raised loan downpayments; OTP Bank does not intend to do that
       It took a year and five months since the Swiss Franc blew up for us to adopt an extreme solution for people who borrowed in the currency that looked so tempting eight years ago.  details
13.05.2016
     NBR governor Mugur Isăres¬cu and the other members of the Board of Directors have not forgotten to file their wealth statements for the year 2015, in fact, they have even mentioned out the...  details
13.05.2016
JUST AS THE DNA IS INDICTING HORIA SIMU IN A RETROCESSION CASE
     * In April, the press was reporting that the DNA has attached two villas in Southern France, has attached two villas in Southern France, in Saint Tropez, which belonged to Horia Simu
       In January, the parents of Raluca Simu, wife to businessman Horia Simu, have acquired, through "Remacon Project", 50% of the shares of Sodo Migliori International SRL, which owns the...  details
10.05.2016
     Banker and investors are looking for reasons to keep their confidence in the biggest bank in Italy, but they are hard to find.  details
09.05.2016
MAY 9TH - EUROPE DAY
     Klaus Iohannis is concerned with the local elections, while the head of his government, Dacian Cioloș, tells us that healthcare has been his "top" priority, while the head of the Ministry...  details
06.05.2016
THE SLOGAN OF NICUȘOR DAN
     Nicușor Dan couldn't have picked a more unfortunate electoral slogan.  details
05.05.2016
     Regulators from some of Europe's biggest markets will take centre stage at this year's EUROMAT Gaming Summit which will take place at the Majestic Hotel in the heart of Barcelona.  details