LUCIAN CROITORU, CONSILIERUL GUVERNATORULUI BNR:
BURSA 06.10.2014

ADINA ARDELEANU
 
mărește imaginea
     *  "Contextul politic european a creat necesitatea ca uniunea bancară să apară înaintea celei politice și fiscale"
     *  "Dacă se va impune prin lege conversia creditelor din valută în lei la curs de schimb istoric, atunci consecințele economice vor fi extrem de dure"
         Reducerea CAS este bună doar dacă alte impozite nu vor fi crescute în compensare, este de părere Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
       În opinia sa, conversia creditelor în valută în credite în lei poate fi o idee bună, dar dacă se va impune prin lege conversia la curs de schimb istoric, atunci consecințele economice vor fi extrem de dure.
       Potrivit consilierului Guvernatorului BNR, a crescut presiunea pentru politici care slăbesc disciplina financiară a economiei. "De exemplu, nu orice schemă de reglementare a falimentului personal este acceptabilă din punct de vedere economic. Schema trebuie să nu permită abuzurile debitorilor, hazardul moral sau deteriorarea poziției creditorilor", ne-a precizat domnul Croitoru.

 
     Reporter: Ce efecte estimați că va avea reducerea CAS în economie și pentru stabilitatea mediului macroeconomic?
     Lucian Croitoru: În principiu, reducerea CAS este un lucru bun. Discuțiile despre reducerea CAS au început încă dinainte de anul 2000. Au fost câteva reduceri succesive, dar procesul de reducere a fost stopat cu câțiva ani în urmă din cauză că nu s-au găsit surse pentru acoperirea pierderilor la buget. Recenta reducere a CAS la întreprinderi ar fi benefică dacă ar fi sustenabilă. Dar dacă după alegerile prezidențiale se vor introduce alte impozite pentru a compensa pierderile de venituri pe care le implică reducerea CAS, atunci nu am făcut nimic. Dacă vor fi crescute impozitele pe salarii pentru a compensa veniturile pierdute prin reducerea CAS, atunci se va vedea că ea nu contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.
     Reporter: Credeți că impozitul pe venitul personal va fi crescut prin trecerea la o schemă progresivă de impozitare?
     Lucian Croitoru: Creșterea impozitelor pe salarii prin eventuala trecere la o schemă de impozitare progresivă va avea două efecte dezamăgitoare: nu va aduce venituri suplimentare la buget și va reduce cererea agregată. Indiferent de schema de impozitare, veniturile din impozitul pe venitul personal rareori au depășit cu puțin 3 la sută din PIB în ultimii 25 de ani. Mai mult, România are venituri bugetare de cel mult 33 la sută din PIB. Mulți spun că trebuie să mărim impozitele pentru a ajunge și noi la nivelul statelor dezvoltate, care au venituri între 37 și 47 la sută din PIB. Aceasta e o idee greșită, mai ales acum, când producția este sub potențial. Soluția corectă este raționalizarea cheltuielilor (adică eliminarea cheltuielilor nejustificate) și adoptarea de legi clare, coerente între ele și nepărtinitoare. Atunci vom avea și o colectare crescută a veniturilor. Dar nici colectarea redusă nu este o problemă adevărată. Problema reală este că statul, care nu a raționalizat cheltuielile sale, a luat prin impozite mărite sau printr-un număr crescut de impozite toate economisirile făcute de firme, pentru a continua cheltuielile sale (ale statului) nerestructurate. Firmele au răspuns prin migrarea în sectorul informal, unde nu se plătesc impozite. La fel vor face și persoanele fizice, dacă cresc impozitele pe venit. Din această cauză apare colectarea ca fiind relativ redusă. Mai grav mi se pare că raționalizarea cheltuielilor, de care România are strictă nevoie, continuă să nu fie considerată opțiunea viabilă de politică fiscală.
     Reporter: Și efectele asupra cererii agregate și ocupării forței de muncă?
     Lucian Croitoru: Impozitele crescute pe salarii înseamnă salarii nete mai mici. Acestea vor reduce consumul. Însă există și un "paradox al muncii intense" (paradox of toil), al lui Gauti Eggertson: dacă (i) rata dobânzii este zero și (i) producția sub potențial, reducerea salariilor duce la creșterea șomajului. Noi nu îndeplinim condiția (ii), dar țările dezvoltate sunt acolo. Dacă aceste țări vor rămâne pentru mult timp în situația descrisă - ceea ce nu este exclus, dacă judecăm experiența Japoniei - atunci este posibil ca și alte economii să ajungă în aceste poziții. Deja inflația este foarte redusă în multe țări emergente, inclusiv la noi, și nu ar fi bine să ne jucăm cu focul. Iată cum funcționează paradoxul: foarte mulți vor dori să lucreze și mai mult, pentru a compensa pierderile de venit. Oferta crescută de forță de muncă pune presiune pentru reducerea salariilor în viitor, care se reflectă în scăderea inflației anticipate. Ca urmare, rata reală a dobânzii - diferența dintre rata nominală a dobânzii și inflația anticipată - crește, reducând cererea agregată actuală, în condițiile în care creșterea ofertei de forță de muncă deviază PIB potențial peste nivelul de la starea stabilă. Diferența dintre PIB potențial și cel actual reduce inflația. Dacă rata dobânzii este zero, banca centrală nu poate reduce această diferență. Acum considerați la un loc contextul descris la întrebarea anterioară, care este cât se poate de real, și pe cel descris la această întrebare și aveți concluzia că reducerea CAS este bună doar dacă alte impozite nu vor fi crescute în compensare.
     Reporter: Cum credeți că va evolua moneda noastră în condițiile dezechilibrelor locale și ale factorilor externi?
     Lucian Croitoru: Până acum, leul a avut fundamente bune. Relativa lui stabilitate a venit de la consolidarea fiscală (care a însemnat reducerea unui dezechilibru), de la rezervele valutare relativ înalte și bine administrate, de la reducerea necesarului de finanțare externă a României (contul curent extern al sectorului privat a avut un surplus mediu de 1,6 la sută în perioada 2009-2013, iar datoria externă scadentă pe termen scurt s-a redus). Dobânzile în România sunt mai mari ca în Zona Euro, ceea ce înseamnă că leul este remunerator. Ca și consilier al guvernatorului BNR nu fac predicții despre evoluția leului. Pot însă să vă spun că "miezul tare" al monedei este încrederea. Iar încrederea, dacă este pace, poți să o produci numai cu politici bune. Sunt "interzise" politicile care accentuează dezechilibrele, slăbesc disciplina financiară prin favorizarea debitorilor în detrimentul creditorilor etc. Din păcate, presiunea pentru astfel de politici a crescut.
     * "O uniune bancară ar fi apărut în UE și dacă nu apărea criza"
     Reporter: Considerați că țara noastră este pregătită să adere la Uniunea Bancară Europeană (UBE)? Putem face față noului model bancar?
     Lucian Croitoru: Toate țările au nevoie de pregătire pentru a opera în UBE. Niciuna nu este dinainte pregătită. Uniunea bancară reprezintă o soluție practică la unele probleme ale sistemului financiar-bancar al UE. O uniune bancară ar fi apărut în UE și dacă nu apărea criza. Cel mai bine ar fi fost dacă uniunea bancară ar fi derivat dintr-o uniune politică, care să fi născut o uniune fiscală, o uniune monetară și o uniune bancară. Așa s-ar fi generat o legitimitate democratică deplină pentru oricare dintre uniunile menționate. Aceasta ar fi fost soluția cea mai bună. Dar, contextul politic european a creat necesitatea ca uniunea bancară să apară înaintea celei politice și fiscale. E o necesitate impusă de practică. Este a doua cea mai bună soluție. Ar fi fost greșit să nu se facă și ar fi fost greșit să nu fim acolo. Pentru asta ne pregătim. Vom fi mai bine pregătiți în timp, căci, pentru toți membrii acestei uniuni va fi un proces de învățare.
     Reporter: Cum credeți că vor reacționa deponenții băncilor din țara noastră, în cazul intrării în vigoare a procedurii de "bail-in"?
     Lucian Croitoru: În România, depozitele persoanelor fizice sau ale întreprinderilor mici sunt garantate la un nivel egal cu echivalentul a o sută de mii de euro pe persoană și pe bancă. "Bail-in"-ul intervine în cazul persoanelor care au depozite mai mari. Cu alte cuvinte, aceste din urmă persoane vor fi considerate finanțatori ai băncii și vor primi un tratament de creditor. Este firesc. Nu poți să garantezi sume foarte mari din bani publici. În România sunt puține persoane care au sume peste nivelul garantat.
     * "Cererea pentru investiții va rămâne scăzută pentru un număr de ani de acum încolo"
     Reporter: Ce semnificații are criza din Ucraina pentru sistemul financiar din România? Au existat voci care au susținut că România va fi avatajată de fuga capitalurilor străine din Rusia. Au existat intrări de bani?
     Lucian Croitoru: Pot fi efecte directe și indirecte. Efectele directe pot veni de la prezența unor bănci ucainene în România, ceea ce nu este cazul, sau de la expuneri mari ale băncilor românești față de clienții din Ucraina, ceea ce, din nou, nu este cazul. Situația este similară și față de Rusia: nu avem bănci cu proprietari ruși și nici expuneri importante ale băncilor românești față de Rusia. În schimb, pot fi efecte indirecte. Unele dintre marile bănci occidentale prezente în România au expuneri importante față de sectorul privat din Ucraina. În ceea ce privește "fuga capitalurilor străine din Rusia", pot spune că volumul intrărilor de capital a crescut episodic, inclusiv după momentul Ucraina. Este dificil de spus dacă aceste creșteri au avut drept cauză exclusiv evenimentele de acolo. Este mai degrabă posibil să spunem că România a început să fie privită de către investitorii străini ca < safe haven > chiar cu ceva timp înainte, mai ales după corecțiile fiscale făcute în iulie 2010, care au contribuit major la stabilizarea finanțelor publice din România. Sunt și aspecte comerciale. Exporturile noastre către Rusia și Ucraina reprezintă mai puțin de 5 la sută din totalul exporturilor românești. O reducere a acestor exporturi cu 10 la sută încetinește creșterea economică cu mai puțin de 0,2 puncte procentuale. Deci, și expunerile exportatorilor față de cele două țări sunt mici, neavând cum să producă probleme reale băncilor. Se știe că importăm aproximativ 13,5 la sută din consumul total de gaze din Rusia via Ucraina. Restul de aproximativ 1,5 la sută vine din alte surse. Este reasigurator faptul că producem 85 la sută din consumul de gaze.
     Reporter: Cum preconizați că putem rezolva problema scăderii investițiilor străine directe (ISD) din țara noastră, dacă acestea nu pot fi substituite prin aport local?
     Lucian Croitoru: Soluția depinde de cauzele care au dus la scăderea investițiilor. În primul rând, vreau să subliniez că integrarea financiară și economică a țărilor a crescut foarte mult în ultimele trei decenii. Din acest motiv, profilurile traiectoriilor pe care le urmează ratele reale ale dobânzilor, investițiile și economisirile la nivel global influențează profilurile respective în România. Criza financiară globală a determinat o scădere abruptă a cererii pentru investiții în țările dezvoltate, dar mai puțin abruptă pentru economisiri. La fel s-a întâmplat și în România. Efectele crizei financiare globale vor persista pentru încă câțiva ani, ceea ce înseamnă că și cererea pentru investiții va rămâne scăzută pentru un număr de ani de acum încolo. Unul dintre factorii care explică reducerea investițiilor este profitabilitatea lor. Aceasta a scăzut semnificativ după criză. Combinația dintre reducerea cererii de investiții și profitabilitatea acestora explică declinul ISS. În locul investițiilor străine putem face investiții publice. Dar, ați observat, că în fața crizei, guvernele reduc investițiile, nu cheltuielile curente. Mai rămân fondurile europene, dar generarea de proiecte care atrag astfel de fonduri a scăzut. Creșterea economică în România depinde de intrările de capitaluri. Atât timp cât acestea vor rămâne scăzute, creșterea economică la noi va continua să fie "târâtoare". Pentru a atrage investiții străine trebuie să dezvoltăm infrastructura rutieră. Tot la fel de important este să avem politici care asigură predictibilitatea mediului de afaceri și să asigurăm perfecționarea instituțiilor economiei de piață, astfel încât să devină pe deplin funcționale. Ele trebuie să asigure două lucruri: (i) disciplina finaciară a economiei și (ii) separarea clară permanetă în practică a puterilor legislativă, executivă și judecătorească.
     Reporter: Care sunt pericolele pentru economie, în campania electorală?
     Lucian Croitoru: Sunt multe pericole într-o țară în care, responsabilitatea ("accountability") este redusă. Ultimii 25 de ani au arătat că se poate promite orice și orice promisiune poate fi "uitată", fără ca cei care promit să fie neapărat penalizați pe cale democratică. V-am spus că a crescut presiunea pentru politici care slăbesc disciplina financiară a economiei. Sunt multe propuneri pentru astfel de politici, dintre care unele au și fost adoptate. De exemplu, nu orice schemă de reglementare a falimentului personal este acceptabilă din punct de vedere economic. Schema trebuie să nu permită abuzurile debitorilor, hazardul moral sau deteriorarea poziției creditorilor. Ea trebuie să fie foarte explicită referitor la condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a se califica pentru protecția oferită de o astfel de schemă. Legea insolvenței pentru firme arată ce abuzuri se pot face din cauză că legea permite ca proprietarii unor firme să le declare în insolvență, să nu mai plătească creditorii, inclusiv impozitele. Cu toate acestea, legea permite înființarea de către același proprietar a unei alte companii. Astfel, firmele sunt devalizate și închise, fără consecințe pentru cei care practică acest "sport". Un alt pericol generic este conceperea de relaxări fiscale nesustenabile, la care m-am referit când am analizat reducerea CAS. Relaxările nesustenabile tind să se înmulțească în perioadele premergătoare alegerilor electorale. De exemplu, conversia creditelor în valută în credite în lei poate fi o idee bună, dar dacă se va impune prin lege conversia la curs de schimb istoric, atunci consecințele economice vor fi extrem de dure. Greșită mi se pare și ideea înființării unei bănci de dezvoltare cu capital public. Astfel de bănci sunt presupuse a funcționa pe criterii comerciale, dar în fapt dau credite direcționate pe criterii politice, mai ales în economiile cu corupție înaltă. Reamintesc că indicele libertății față de corupție publicat de Heritage Foundation pentru România este 37,7, arătând o situație destul de gravă. Aceste bănci-agenții de stat ajung să fie recapitalizate la nesfârșit de către stat, adică de contribuabili. A propos de ce vorbeam înainte, nu în acest fel se pot perfecționa instituțiile.
     Reporter: Considerați că piața de capital poate deveni cu adevărat o alternativă de finanțare la sistemul bancar? În cât timp?
     Lucian Croitoru: Da, piața de capital se poate dezvolta. Dar, la cum merg lucrurile în România, la ce mentalități există... aș spune că în foarte mult timp. Deocamdată sistemul bancar reprezintă aproximativ 94 la sută din sistemul finaciar. Ar trebui ca statul să aibă mai multă încredere în piața de capital și să o ajute mai mult. Ea este o cale viabilă de perfecționare instituțională. Pe partea cererii, privatizările unor mari companii vor contribui la creșterea free-float-ului. Tot pentru stimularea cererii, ar trebui eliminate în continuare barierele la intrare pe piață (simplificarea în continuare a deschiderii de conturi de tranzacționare, îmbunătățirea modului de vot etc). E nevoie însă și de o stimulare a cererii. Pentru componenta internă, fondurile de pensii private (pilonul II), care dau jumătate din cererea internă, ar trebui sprijinite în continuare prin creșterea contribuției de la 4,5 la sută la 6 la sută. Acest program inițiat în urmă cu mulți ani a fost continuat și în timpul crizei și nu trebuie stopat. 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2014, ora 16:02)  
 BNR de ce a fost de acord sa se dea credite cu buletinul?Greseala este comuna (banci+beneficiari de credite),sa suporte si bancile.


 
2.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2014, ora 16:53)  
 creditorii nu trebuie protejati, ei trebuie sa isi asume piata si consecintele incompetentei lor; daca afecteaza sistemul, se pot impune prin lege penalitati conducerii si actionariatului


 
  2.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.10.2014, ora 16:55)
 
 am uitat ca completez ca se poate impune inclusiv raspunderea penala, afectarea sistemului financiar fiind o fapta cu consecinte deosebit de grave la adresa societatii


 
3.  Consideratie eretica
    (mesaj trimis de Pribeagul în data de 06.10.2014, ora 19:31)  
 "Bail-in"-ul intervine în cazul persoanelor care au depozite mai mari. Cu alte cuvinte, aceste din urmă persoane vor fi considerate finanțatori ai băncii și vor primi un tratament de creditor. Este firesc. Nu poți să garantezi sume foarte mari din bani publici."
 In mod normal nu trebuie garantat cu bani publici nici un depozit.
 BNRul si toti oamenii lui destepti, si nu numai ei, sunt un instrument deosebit de eficient folosit de marii investitori straini pentru exploatarea poporului roman si devalizarea resurselor de dezvoltare a tarii.
 Cum se poate dezvolta o tara ale carei surse si resurse sunt transferate peste granita?
 De ce-i atit de greu pentru acesti "baieti destepti" sa recunoasca faptul ca "instituțiile financiare și multinaționalele extrag profituri uriașe din țară."?
 Baieti destepti ai neamului, treziti-va! De zeci de ani salariul mediu net al romanului muncitor este cca 380 euro/luna, de pensii este mai rusinos a vorbi, in timp ce tara ramine nedezvoltata, iar "instituțiile financiare și multinaționalele extrag profituri uriașe din țară."
 Politica de dezvoltare a tarii este total gresita. Desteptarea!


 
Aceeasi sectiune (Macroeconomie)
VENITURILE LA BUGET - MAI MICI CU 5,7%, ÎN IANUARIE 2017 FAȚĂ DE ACEEAȘI LUNĂ A ANULUI TRECUT
CONSILIERUL PREZIDENȚIAL COSMIN MARINESCU AVERTIZEAZĂ:
INVESTITORII, NEÎNCREZĂTORI ÎN PROGRAMUL DE GUVERNARE AL PSD
CHIRIȚOIU DESPRE INVESTIGAȚIA PRIVIND PREȚUL CARBURANȚILOR:
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
28.02.2017
BVB
     * Lichiditatea a fost de 12,64 milioane euro
       Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a fost dominată, în ședința de tranzacționare de luni, de 4 transferuri de tip "deal", realizate cu acțiuni "Fondul...  detalii
28.02.2017
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au urmat un curs descendent ieri, investitorii fiind dezamăgiți din cauza unor potențiale afaceri eșuate.  detalii
28.02.2017
SIBEX
     La Sibex, pe segmentul derivatelor, penultima zi din februarie era, după prima sa jumătate, una modes-tă, cu doar două produse tranzacționate și un total de numai 22 de contracte cu o valoare de...  detalii
27.02.2017
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa s-au înscris pe un curs negativ vineri, din cauza rezultatelor financiare anunțate de "Royal Bank of Scotland Group" Plc și BASF SE.  detalii
27.02.2017
BVB
     Toți indicii Bursei de Valori București (BVB) au încheiat ședința de tranzacționare de vineri în scădere, în contextul în care a fost înregistrat un volum de tranzacționare de 47,96 milioane de lei...  detalii
27.02.2017
SIBEX
     Participanții de pe piața Sibex nu au fost foarte sentimentali de Dragobete și au continuat să tranzacționeze cu intensitate redusă, al cărei rezultat nu aduce cu nimic aminte de "povestea de...  detalii
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 27 februarie 2017
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
XAU
XDR
3,2691
2,3067
3,2485
4,2324
0,1669
0,6070
0,2671
4,5115
5,2921
1,4655
3,7950
0,2122
0,5100
1,0465
0,0739
0,4722
1,1854
4,2595
0,3286
1,3692
0,6201
0,0638
0,3757
0,2148
3,0671
0,0364
0,1574
1,1598
0,6070
172,0067
5,7630
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
22.02.2017
UPON THE INQUIRY OF THE BURSA NEWSPAPER CONCERNING THE AUDITING OF THE INVENTORIES
     SGS Romania, a company that provides certification and inspection services, yesterday confirmed, upon the enquiry of the BURSA newspaper that it has indeed signed a contract for the provision of...  details
20.02.2017
     * (Interview with Sebastian Vlădescu, the former president of "Romcab" Târgu Mureș)
     * Vlădescu says he can't understand why Romcab posted losses in 2016
     * Sebastian Vlădescu is already in talks with lawyers to bring a lawsuit against the executive management of Romcab
     * "In December, I received a cash-flow report to show to banks, in which the profit margin was 4% for 2016"
     * "On January 14th, I received the proposal to be a shareholder in Sadalbari"
     * "I have personally lent 100,000 Euros to Romcab in November"
     * "Swiss firm SGS was hired by Romcab to audit the inventory for banks"
     * "There is no connection, no contract of any kind, no perk for Tăriceanu pertaining to Romcab"
     * "Eximbank together with IIB, CEC and Banca Transilvania can become the owners of Romcab"
       Reporter: How do you think the major loss of approximately 39 million Euros which Romcab reported last weekend for the year 2016 can be explained, considering that after nine months, it had...  details
17.02.2017
RAPID FIRE DISASTER
     * Six creditors, of which International Investment Bank and Unicredit Leasing have asked for the insolvency of the company, in the lawsuit which has already been filed with the County Court of Mureș
     * Bank loans had been guaranteed with inventory, which according to information which has surfaced was fictitious
       Cable maker "Romcab", which filed for insolvency on February 10th, yesterday posted a loss of 178.23 million lei in 2016, compared to a net profit of 42.13 million lei in 2015, as, on...  details
16.02.2017
MAJORITY SHAREHOLDER MADE MOVES BEFORE THE FILING FOR INSOLVENCY
     * That same Cyprus offshore "Stareal Limited" also appeared in a closed criminal lawsuit, which involved Zoltan Prosszer, the president of Romcab
     ---------
       * UPDATE "Romcab" had losses of 178.23 million lei last year, after it got a profit of 42.13 million lei in 2015, according to the preliminary financial report sent this evening to the...  details
15.02.2017
GABRIEL DUMITRAȘCU:
     * Interview with Gabriel Dumitrașcu, the former head of the privatization division of the Energy Department, when the Romanian state sent the ENEL lawsuit to the Court of Paris
       Reporter: What is your comment on the ruling of the Court of Arbitration of Paris in which ENEL is required to pay 401 million Euros to the Romanian state?
     Gabriel Dumitrașcu:...  details
14.02.2017
     * EximBank hopes that "business will continue with a more solid foundation"
     * BCR, Banca Transilvania, Piraeus Bank and Banca Feroviară do not comment on the situation
     * Some sources say that EximBank has filed a lawsuit against the company that appraised the Romcab inventory which Eximbank accepted as collateral, because the bank found said inventory did not exist
     * Teraplast has to set up a provision of 200,000 Euros, but will continue its collaboration with Romcab, and Prodplast pares down its contractual relationships with the cable maker
     * On January 27th, Roxana Tarcă has reached a stake of 46.7% of "Sadalbari", while Zoltan Prosszer is only left with 9.35%
       The request by "Romcab" (MCAB) to enter insolvency, submitted on Friday and reported yesterday to the Bucharest Stock Exchange (BVB), is causing anxiety among Romanian banks, considering...  details
13.02.2017
     Radu Gabrea has died.
     My friend who was always smiling and went from being to not being.
     Jokes have only helped us during our life, he had a booming laughter, I would talk...  details
09.02.2017
SPECIALISTS: "THE CONSTITUTIONAL COURT HAS CHANGED THE RULES OVER NIGHT"
     * Some lawyers claim that there is no limit to the arguments that the CCR can bring when making a decision
       In the ruling of the Constitutional Court of Romania, (CCR) concerning the law of conversion, a grave mistake has been made, some specialists claim, who stress that the CCR has also invoked the...  details
07.02.2017
     That's it, PSD has eliminated all the problems that we were complaining about one month ago, we are no longer interested in the issues of the medical system, the devolution of the education...  details
06.02.2017
AUTOMOBILE DACIA AND RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE ARE WITHDRAWING FROM THE APIA
     Automobile Dacia and Renault Commercial Roumanie (a company that sells the Dacia, Renault and Nissan in Romania) have expressed at the end of last week, in an official letter, the decision to...  details
01.02.2017
EUGEN TEODOROVICI SEES A CONFLICT OF INTEREST IN THE POSITIONS HELD BY IONUȚ DUMITRU
     * Ionuț Dumitru: "I will not go into this politically motivated argument"
     * Ionuț Dumitru has also been criticized by Liviu Dragnea
       PSD senator Eugen Teodorovici thinks that the Fiscal Council makes misleading predictions, and as a result has asked for the resignation of the president of the Fiscal Council on Tuesday. Ionuț...  details
31.01.2017
THE EPIC OF CHF BORROWERS CONTINUES
     * The High Court the complaint concerning the freezing of the CHF exchange rate denied as inadmissible, in a case against Banca Transilvania
     * Stan Târnoveanu: "The High Court of Cassation and Justice did not resolve the complaint, it has left the decision to the court"
     * Borrowers' lawyers: "A new slap in the face to consumers, their time has been wasted"
       CHF borrowers (CHF) keep their optimism and wait anxiously on any court ruling. Except their expectations have been denied lately, as many courts, as well as the Constitutional Court have postponed...  details
30.01.2017
GHEORGHE PIPEREA:
     * The Finance Ministry wants to lower the amount allocated to the First Home program by 15%
     * The total amount of collaterals paid out so far by the program exceeds 44 million lei
     * The law of giving in payment does not apply to the First Home program
       The First Home program may disappear this year, lawyer Gheorghe Piperea said in an interview.  details
28.01.2017
     * (Interview with European MP Cătălin Ivan, member of the Special Commission for the investigation of the Panama Papers scandal)
     * Ivan: "In the Panama Papers scandal, all the seven major banks from Germany were involved in offshore activities. I don't think that there is any bank in Europe that doesn't have such practices"
       Banks are the main accomplices of those who hide huge amounts of money in offshores, says European MP Cătălin Ivan, member of the Special Commission for the investigation of the Panama Papers...  details
26.01.2017
     Investment bank Lehman Brothers announced its default on September 15th 2008, and has forced the global authorities to acknowledge the beginning of an unprecedented crisis.  details
.