LUCIAN CROITORU, CONSILIERUL GUVERNATORULUI BNR:
BURSA 06.10.2014

ADINA ARDELEANU
 
mărește imaginea
     *  "Contextul politic european a creat necesitatea ca uniunea bancară să apară înaintea celei politice și fiscale"
     *  "Dacă se va impune prin lege conversia creditelor din valută în lei la curs de schimb istoric, atunci consecințele economice vor fi extrem de dure"
         Reducerea CAS este bună doar dacă alte impozite nu vor fi crescute în compensare, este de părere Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
       În opinia sa, conversia creditelor în valută în credite în lei poate fi o idee bună, dar dacă se va impune prin lege conversia la curs de schimb istoric, atunci consecințele economice vor fi extrem de dure.
       Potrivit consilierului Guvernatorului BNR, a crescut presiunea pentru politici care slăbesc disciplina financiară a economiei. "De exemplu, nu orice schemă de reglementare a falimentului personal este acceptabilă din punct de vedere economic. Schema trebuie să nu permită abuzurile debitorilor, hazardul moral sau deteriorarea poziției creditorilor", ne-a precizat domnul Croitoru.

 
     Reporter: Ce efecte estimați că va avea reducerea CAS în economie și pentru stabilitatea mediului macroeconomic?
     Lucian Croitoru: În principiu, reducerea CAS este un lucru bun. Discuțiile despre reducerea CAS au început încă dinainte de anul 2000. Au fost câteva reduceri succesive, dar procesul de reducere a fost stopat cu câțiva ani în urmă din cauză că nu s-au găsit surse pentru acoperirea pierderilor la buget. Recenta reducere a CAS la întreprinderi ar fi benefică dacă ar fi sustenabilă. Dar dacă după alegerile prezidențiale se vor introduce alte impozite pentru a compensa pierderile de venituri pe care le implică reducerea CAS, atunci nu am făcut nimic. Dacă vor fi crescute impozitele pe salarii pentru a compensa veniturile pierdute prin reducerea CAS, atunci se va vedea că ea nu contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.
     Reporter: Credeți că impozitul pe venitul personal va fi crescut prin trecerea la o schemă progresivă de impozitare?
     Lucian Croitoru: Creșterea impozitelor pe salarii prin eventuala trecere la o schemă de impozitare progresivă va avea două efecte dezamăgitoare: nu va aduce venituri suplimentare la buget și va reduce cererea agregată. Indiferent de schema de impozitare, veniturile din impozitul pe venitul personal rareori au depășit cu puțin 3 la sută din PIB în ultimii 25 de ani. Mai mult, România are venituri bugetare de cel mult 33 la sută din PIB. Mulți spun că trebuie să mărim impozitele pentru a ajunge și noi la nivelul statelor dezvoltate, care au venituri între 37 și 47 la sută din PIB. Aceasta e o idee greșită, mai ales acum, când producția este sub potențial. Soluția corectă este raționalizarea cheltuielilor (adică eliminarea cheltuielilor nejustificate) și adoptarea de legi clare, coerente între ele și nepărtinitoare. Atunci vom avea și o colectare crescută a veniturilor. Dar nici colectarea redusă nu este o problemă adevărată. Problema reală este că statul, care nu a raționalizat cheltuielile sale, a luat prin impozite mărite sau printr-un număr crescut de impozite toate economisirile făcute de firme, pentru a continua cheltuielile sale (ale statului) nerestructurate. Firmele au răspuns prin migrarea în sectorul informal, unde nu se plătesc impozite. La fel vor face și persoanele fizice, dacă cresc impozitele pe venit. Din această cauză apare colectarea ca fiind relativ redusă. Mai grav mi se pare că raționalizarea cheltuielilor, de care România are strictă nevoie, continuă să nu fie considerată opțiunea viabilă de politică fiscală.
     Reporter: Și efectele asupra cererii agregate și ocupării forței de muncă?
     Lucian Croitoru: Impozitele crescute pe salarii înseamnă salarii nete mai mici. Acestea vor reduce consumul. Însă există și un "paradox al muncii intense" (paradox of toil), al lui Gauti Eggertson: dacă (i) rata dobânzii este zero și (i) producția sub potențial, reducerea salariilor duce la creșterea șomajului. Noi nu îndeplinim condiția (ii), dar țările dezvoltate sunt acolo. Dacă aceste țări vor rămâne pentru mult timp în situația descrisă - ceea ce nu este exclus, dacă judecăm experiența Japoniei - atunci este posibil ca și alte economii să ajungă în aceste poziții. Deja inflația este foarte redusă în multe țări emergente, inclusiv la noi, și nu ar fi bine să ne jucăm cu focul. Iată cum funcționează paradoxul: foarte mulți vor dori să lucreze și mai mult, pentru a compensa pierderile de venit. Oferta crescută de forță de muncă pune presiune pentru reducerea salariilor în viitor, care se reflectă în scăderea inflației anticipate. Ca urmare, rata reală a dobânzii - diferența dintre rata nominală a dobânzii și inflația anticipată - crește, reducând cererea agregată actuală, în condițiile în care creșterea ofertei de forță de muncă deviază PIB potențial peste nivelul de la starea stabilă. Diferența dintre PIB potențial și cel actual reduce inflația. Dacă rata dobânzii este zero, banca centrală nu poate reduce această diferență. Acum considerați la un loc contextul descris la întrebarea anterioară, care este cât se poate de real, și pe cel descris la această întrebare și aveți concluzia că reducerea CAS este bună doar dacă alte impozite nu vor fi crescute în compensare.
     Reporter: Cum credeți că va evolua moneda noastră în condițiile dezechilibrelor locale și ale factorilor externi?
     Lucian Croitoru: Până acum, leul a avut fundamente bune. Relativa lui stabilitate a venit de la consolidarea fiscală (care a însemnat reducerea unui dezechilibru), de la rezervele valutare relativ înalte și bine administrate, de la reducerea necesarului de finanțare externă a României (contul curent extern al sectorului privat a avut un surplus mediu de 1,6 la sută în perioada 2009-2013, iar datoria externă scadentă pe termen scurt s-a redus). Dobânzile în România sunt mai mari ca în Zona Euro, ceea ce înseamnă că leul este remunerator. Ca și consilier al guvernatorului BNR nu fac predicții despre evoluția leului. Pot însă să vă spun că "miezul tare" al monedei este încrederea. Iar încrederea, dacă este pace, poți să o produci numai cu politici bune. Sunt "interzise" politicile care accentuează dezechilibrele, slăbesc disciplina financiară prin favorizarea debitorilor în detrimentul creditorilor etc. Din păcate, presiunea pentru astfel de politici a crescut.
     * "O uniune bancară ar fi apărut în UE și dacă nu apărea criza"
     Reporter: Considerați că țara noastră este pregătită să adere la Uniunea Bancară Europeană (UBE)? Putem face față noului model bancar?
     Lucian Croitoru: Toate țările au nevoie de pregătire pentru a opera în UBE. Niciuna nu este dinainte pregătită. Uniunea bancară reprezintă o soluție practică la unele probleme ale sistemului financiar-bancar al UE. O uniune bancară ar fi apărut în UE și dacă nu apărea criza. Cel mai bine ar fi fost dacă uniunea bancară ar fi derivat dintr-o uniune politică, care să fi născut o uniune fiscală, o uniune monetară și o uniune bancară. Așa s-ar fi generat o legitimitate democratică deplină pentru oricare dintre uniunile menționate. Aceasta ar fi fost soluția cea mai bună. Dar, contextul politic european a creat necesitatea ca uniunea bancară să apară înaintea celei politice și fiscale. E o necesitate impusă de practică. Este a doua cea mai bună soluție. Ar fi fost greșit să nu se facă și ar fi fost greșit să nu fim acolo. Pentru asta ne pregătim. Vom fi mai bine pregătiți în timp, căci, pentru toți membrii acestei uniuni va fi un proces de învățare.
     Reporter: Cum credeți că vor reacționa deponenții băncilor din țara noastră, în cazul intrării în vigoare a procedurii de "bail-in"?
     Lucian Croitoru: În România, depozitele persoanelor fizice sau ale întreprinderilor mici sunt garantate la un nivel egal cu echivalentul a o sută de mii de euro pe persoană și pe bancă. "Bail-in"-ul intervine în cazul persoanelor care au depozite mai mari. Cu alte cuvinte, aceste din urmă persoane vor fi considerate finanțatori ai băncii și vor primi un tratament de creditor. Este firesc. Nu poți să garantezi sume foarte mari din bani publici. În România sunt puține persoane care au sume peste nivelul garantat.
     * "Cererea pentru investiții va rămâne scăzută pentru un număr de ani de acum încolo"
     Reporter: Ce semnificații are criza din Ucraina pentru sistemul financiar din România? Au existat voci care au susținut că România va fi avatajată de fuga capitalurilor străine din Rusia. Au existat intrări de bani?
     Lucian Croitoru: Pot fi efecte directe și indirecte. Efectele directe pot veni de la prezența unor bănci ucainene în România, ceea ce nu este cazul, sau de la expuneri mari ale băncilor românești față de clienții din Ucraina, ceea ce, din nou, nu este cazul. Situația este similară și față de Rusia: nu avem bănci cu proprietari ruși și nici expuneri importante ale băncilor românești față de Rusia. În schimb, pot fi efecte indirecte. Unele dintre marile bănci occidentale prezente în România au expuneri importante față de sectorul privat din Ucraina. În ceea ce privește "fuga capitalurilor străine din Rusia", pot spune că volumul intrărilor de capital a crescut episodic, inclusiv după momentul Ucraina. Este dificil de spus dacă aceste creșteri au avut drept cauză exclusiv evenimentele de acolo. Este mai degrabă posibil să spunem că România a început să fie privită de către investitorii străini ca < safe haven > chiar cu ceva timp înainte, mai ales după corecțiile fiscale făcute în iulie 2010, care au contribuit major la stabilizarea finanțelor publice din România. Sunt și aspecte comerciale. Exporturile noastre către Rusia și Ucraina reprezintă mai puțin de 5 la sută din totalul exporturilor românești. O reducere a acestor exporturi cu 10 la sută încetinește creșterea economică cu mai puțin de 0,2 puncte procentuale. Deci, și expunerile exportatorilor față de cele două țări sunt mici, neavând cum să producă probleme reale băncilor. Se știe că importăm aproximativ 13,5 la sută din consumul total de gaze din Rusia via Ucraina. Restul de aproximativ 1,5 la sută vine din alte surse. Este reasigurator faptul că producem 85 la sută din consumul de gaze.
     Reporter: Cum preconizați că putem rezolva problema scăderii investițiilor străine directe (ISD) din țara noastră, dacă acestea nu pot fi substituite prin aport local?
     Lucian Croitoru: Soluția depinde de cauzele care au dus la scăderea investițiilor. În primul rând, vreau să subliniez că integrarea financiară și economică a țărilor a crescut foarte mult în ultimele trei decenii. Din acest motiv, profilurile traiectoriilor pe care le urmează ratele reale ale dobânzilor, investițiile și economisirile la nivel global influențează profilurile respective în România. Criza financiară globală a determinat o scădere abruptă a cererii pentru investiții în țările dezvoltate, dar mai puțin abruptă pentru economisiri. La fel s-a întâmplat și în România. Efectele crizei financiare globale vor persista pentru încă câțiva ani, ceea ce înseamnă că și cererea pentru investiții va rămâne scăzută pentru un număr de ani de acum încolo. Unul dintre factorii care explică reducerea investițiilor este profitabilitatea lor. Aceasta a scăzut semnificativ după criză. Combinația dintre reducerea cererii de investiții și profitabilitatea acestora explică declinul ISS. În locul investițiilor străine putem face investiții publice. Dar, ați observat, că în fața crizei, guvernele reduc investițiile, nu cheltuielile curente. Mai rămân fondurile europene, dar generarea de proiecte care atrag astfel de fonduri a scăzut. Creșterea economică în România depinde de intrările de capitaluri. Atât timp cât acestea vor rămâne scăzute, creșterea economică la noi va continua să fie "târâtoare". Pentru a atrage investiții străine trebuie să dezvoltăm infrastructura rutieră. Tot la fel de important este să avem politici care asigură predictibilitatea mediului de afaceri și să asigurăm perfecționarea instituțiilor economiei de piață, astfel încât să devină pe deplin funcționale. Ele trebuie să asigure două lucruri: (i) disciplina finaciară a economiei și (ii) separarea clară permanetă în practică a puterilor legislativă, executivă și judecătorească.
     Reporter: Care sunt pericolele pentru economie, în campania electorală?
     Lucian Croitoru: Sunt multe pericole într-o țară în care, responsabilitatea ("accountability") este redusă. Ultimii 25 de ani au arătat că se poate promite orice și orice promisiune poate fi "uitată", fără ca cei care promit să fie neapărat penalizați pe cale democratică. V-am spus că a crescut presiunea pentru politici care slăbesc disciplina financiară a economiei. Sunt multe propuneri pentru astfel de politici, dintre care unele au și fost adoptate. De exemplu, nu orice schemă de reglementare a falimentului personal este acceptabilă din punct de vedere economic. Schema trebuie să nu permită abuzurile debitorilor, hazardul moral sau deteriorarea poziției creditorilor. Ea trebuie să fie foarte explicită referitor la condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a se califica pentru protecția oferită de o astfel de schemă. Legea insolvenței pentru firme arată ce abuzuri se pot face din cauză că legea permite ca proprietarii unor firme să le declare în insolvență, să nu mai plătească creditorii, inclusiv impozitele. Cu toate acestea, legea permite înființarea de către același proprietar a unei alte companii. Astfel, firmele sunt devalizate și închise, fără consecințe pentru cei care practică acest "sport". Un alt pericol generic este conceperea de relaxări fiscale nesustenabile, la care m-am referit când am analizat reducerea CAS. Relaxările nesustenabile tind să se înmulțească în perioadele premergătoare alegerilor electorale. De exemplu, conversia creditelor în valută în credite în lei poate fi o idee bună, dar dacă se va impune prin lege conversia la curs de schimb istoric, atunci consecințele economice vor fi extrem de dure. Greșită mi se pare și ideea înființării unei bănci de dezvoltare cu capital public. Astfel de bănci sunt presupuse a funcționa pe criterii comerciale, dar în fapt dau credite direcționate pe criterii politice, mai ales în economiile cu corupție înaltă. Reamintesc că indicele libertății față de corupție publicat de Heritage Foundation pentru România este 37,7, arătând o situație destul de gravă. Aceste bănci-agenții de stat ajung să fie recapitalizate la nesfârșit de către stat, adică de contribuabili. A propos de ce vorbeam înainte, nu în acest fel se pot perfecționa instituțiile.
     Reporter: Considerați că piața de capital poate deveni cu adevărat o alternativă de finanțare la sistemul bancar? În cât timp?
     Lucian Croitoru: Da, piața de capital se poate dezvolta. Dar, la cum merg lucrurile în România, la ce mentalități există... aș spune că în foarte mult timp. Deocamdată sistemul bancar reprezintă aproximativ 94 la sută din sistemul finaciar. Ar trebui ca statul să aibă mai multă încredere în piața de capital și să o ajute mai mult. Ea este o cale viabilă de perfecționare instituțională. Pe partea cererii, privatizările unor mari companii vor contribui la creșterea free-float-ului. Tot pentru stimularea cererii, ar trebui eliminate în continuare barierele la intrare pe piață (simplificarea în continuare a deschiderii de conturi de tranzacționare, îmbunătățirea modului de vot etc). E nevoie însă și de o stimulare a cererii. Pentru componenta internă, fondurile de pensii private (pilonul II), care dau jumătate din cererea internă, ar trebui sprijinite în continuare prin creșterea contribuției de la 4,5 la sută la 6 la sută. Acest program inițiat în urmă cu mulți ani a fost continuat și în timpul crizei și nu trebuie stopat. 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2014, ora 16:02)  
 BNR de ce a fost de acord sa se dea credite cu buletinul?Greseala este comuna (banci+beneficiari de credite),sa suporte si bancile.


 
2.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2014, ora 16:53)  
 creditorii nu trebuie protejati, ei trebuie sa isi asume piata si consecintele incompetentei lor; daca afecteaza sistemul, se pot impune prin lege penalitati conducerii si actionariatului


 
  2.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.10.2014, ora 16:55)
 
 am uitat ca completez ca se poate impune inclusiv raspunderea penala, afectarea sistemului financiar fiind o fapta cu consecinte deosebit de grave la adresa societatii


 
3.  Consideratie eretica
    (mesaj trimis de Pribeagul în data de 06.10.2014, ora 19:31)  
 "Bail-in"-ul intervine în cazul persoanelor care au depozite mai mari. Cu alte cuvinte, aceste din urmă persoane vor fi considerate finanțatori ai băncii și vor primi un tratament de creditor. Este firesc. Nu poți să garantezi sume foarte mari din bani publici."
 In mod normal nu trebuie garantat cu bani publici nici un depozit.
 BNRul si toti oamenii lui destepti, si nu numai ei, sunt un instrument deosebit de eficient folosit de marii investitori straini pentru exploatarea poporului roman si devalizarea resurselor de dezvoltare a tarii.
 Cum se poate dezvolta o tara ale carei surse si resurse sunt transferate peste granita?
 De ce-i atit de greu pentru acesti "baieti destepti" sa recunoasca faptul ca "instituțiile financiare și multinaționalele extrag profituri uriașe din țară."?
 Baieti destepti ai neamului, treziti-va! De zeci de ani salariul mediu net al romanului muncitor este cca 380 euro/luna, de pensii este mai rusinos a vorbi, in timp ce tara ramine nedezvoltata, iar "instituțiile financiare și multinaționalele extrag profituri uriașe din țară."
 Politica de dezvoltare a tarii este total gresita. Desteptarea!


 
Aceeasi sectiune (Macroeconomie)
STRATEGIA PENTRU DEZVOLTAREA FUNCȚIEI PUBLICE 2016-2020
FOSTUL ȘEF AL ANAF, GELU DIACONU:
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Ediții precedente
Jurnal Bursier
29.07.2016
SIBEX
     După ce în ședința de miercuri s-a înregistrat cel mai bun volum de până acum din iulie (n.r. - 86 de contracte), pe fondul aprecierii cotației futures a aurului, penultima ședință de...  detalii
29.07.2016
BVB/ GABRIEL ROTARU, INTERCAPITAL INVEST:
     * Titlurile "Fondul Proprietatea", cele mai volatile
     * Rotaru: "Blue chip-urile locale au bătut în retragere, odată cu piețele externe"
       Șapte dintre indicii Bursei de Valori București (BVB) au încheiat ședința de tranzacționare de ieri în depreciere, în contextul în care a fost înregistrat un volum de tranzacționare de 49,58...  detalii
29.07.2016
BURSELE DIN LUME
     Bursele europene s-au înscris pe un curs negativ ieri, inves-titorii fiind atenți la raportările financiare ale companiilor.  detalii
28.07.2016
BVB
     * Ovidiu Dumitrescu, Tradeville: "Creșterile - pe fondul unor evoluții pozitive în prima parte a ședinței din piețele vest-europene"
       Indicii Bursei de Valori București (BVB) au încheiat ședința de tranzacționare de ieri în urcare, în contextul în care a fost înregistrat un volum de tranzacționare de 23,73 milioane de lei (5,31...  detalii
28.07.2016
SIBEX
     După jumătate din programul de tranzacționare, ședința de la mijlocul săptămânii se anunța una fără istoric, volumul înregistrat fiind generat exclusiv de un singur produs: derivatul care are ca...  detalii
28.07.2016
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile tranzacționate la bursele din Europa au urmat un curs ascendent ieri, pe fondul unor rezultate peste așteptări anunțate de companii.  detalii
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 29 iulie 2016
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
XAU
XDR
3,0187
2,2831
3,0534
4,1184
0,1651
0,6003
0,4527
4,4654
5,2967
1,4285
3,8831
0,2037
0,4700
1,0225
0,0601
0,4665
1,3341
4,0203
0,2835
1,2214
0,6044
0,0600
0,3579
0,2121
2,8548
0,0363
0,1623
1,0945
0,5967
172,4392
5,6001
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
29.07.2016
THE MADNESS AROUND THE LAW OF THE SEIZURE OF DEPOSITS
     * Adrian Vasilescu: "It has come to the point where a political party has come out and told the public to take their money out of banks quickly"
     * The NBR's consultant: "It wasn't the NBR that came up with these norms, but the Romanian state, which has adapted a European law, at our request"
       The bail-in (the seizure of unguaranteed deposits to save distressed banks) has become a hot topic over the last few days, increasingly approached by the media institutions, but also by analysts,...  details
28.07.2016
BAIL-IN
     The reaction of NBR counselor Cristian Bichi, who posted on the NBR website the following clarifications, is increasingly important for BURSA's readers, because the "bail-in" subject...  details
27.07.2016
     At a late hour on the last working day of the month of July 2016, the European Banking Authority will publish the result of the latest stress test applied to the most important financial...  details
26.07.2016
     The enumeration might begin with the astronomic amounts that modern day states have borrowed from their citizens. And they keep on taking on more debt! I will leave this analysis to economists.  details
22.07.2016
EXCLUSIVE - JANE LOUISE KANDUR, MEMBER OF THE AKP PARTY AND DAILY SABAH JOURNALIST:
     Turkish president Recep Tayyip Erdogan has announced last Wednesday that he was declaring a state of emergency for three months in Turkey, following the failed coup that occurred last week.
     Jane...  details
20.07.2016
     * "We have total confidence in the Turkish state, in the government and in the Parliament"
       Several associations of Turkish businesspeople in Romania, along with the Romanian-Turkish Chamber of Commerce, have condemned yesterday the attempted coup that happened in Turkey, against the...  details
19.07.2016
THE FAILED PUTSCH IN TURKEY / AFTER THE ATTTEMPTED COUP
     * Major decline among tourism companies
     * The Turkish lira gaining strength
       The Istanbul Stock Exchange had a downward trend yesterday, as is major index lost over 8% following Friday's attempted coup.  details
19.07.2016
THE FAILED PUTSCH IN TURKEY
     Tayyip Erdogan has received a coup as a present! From Allah himself! That's what Turkey's president claims, and we have no reason to doubt him, for now. The exceptional nature of the gift...  details
14.07.2016
     The new British prime-minister, Theresa May, agrees with Jean-Claude Juncker, the president of the European Commission, who said that Great Britain must exit the European Union quickly.  details
13.07.2016
     * (Interview with Mr. Ștefan Nanu, managing director of the Treasury and Public Debt department of the Ministry of Public Finance)
       Investors have subscribed government bonds worth 108.8 million lei, in the first two days of the issue by which the state wants to borrow 100 million lei from the population, according to Ștefan...  details
11.07.2016
THE ECB IS DISQUALIFIED BY THE CALL FOR A NEW STATE AID
     In a banking system built on the foundation of money being created by banks through granting loans and fractional reserves, insolvency is the natural state of things.  details
08.07.2016
     When it came time to violate the European treaties for the introduction of the extraordinary measures of the European Central Bank, Mario Draghi was not concerned at all about the undermining of...  details
08.07.2016
     Ever since Klaus Iohannis has asked for a "Country project", I have felt the need to go to Sinaia.  details
06.07.2016
COUNTRY PROJECT OR ELECTORAL CAMPAIGN?
     Prime-minister Dacian Cioloș had a busy schedule yesterday. After putting up for public debate, "Competitive Romania: a project for a sustainable economic growth", he also proceeded to...  details
01.07.2016
THE EUROPEAN FUNDS CONFERENCE - 8TH EDITION/MINISTER OF AGRICULTURE, ACHIM IRIMESCU
     * "We have to do everything in our power for a better absorption"
     * The deadline for direct payments to farmers will be extended until September 30th
       Co-financing has represented the main issue in accessing European funding between 2007 and 2013, Agriculture minister Achim Irimescu said, and he stressed that it is essential for Romania to focus...  details