CONSILIERUL PREZIDENȚIAL COSMIN MARINESCU:
BURSA 19.01.2017

S.B.
 
mărește imaginea
Cosmin Marinescu (Sursa foto: Presidency.ro)
     Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu afirmă, într-un interviu acordat News.ro, că prognoza de creștere economică a Guvernului Grindeanu, de 5,2%, "pare lipsită de realism", iar explicații pentru care "prognoza este săltată" nu există.
     El spune că administrația Prezidențială este îngrijorată că nu vor putea fi evitate anumite ajustări negative, inclusiv prin reducerea investițiilor la un nivel chiar mai mic decât în 2016.
     Cosmin Marinescu, consilier prezidențial în cadrul Departamentului Politici Economice și Sociale, afirmă că, din calculele Administrației Prezidențiale, impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului, se ridică la 8,44 miliarde de lei, reprezentând un efort bugetar suplimentar față de deficitul calculat de precedentul Executiv, de 2,96%.
     Marinescu spune: "Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcției bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creștere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism".
     El precizează că toate prognozele internaționale anticipau rate de creștere economică mai mici de 4%.
     "Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar 2 luni, de la 4,3% la 5,2%", spune consilierul prezidențial.
     Marinescu explică: "O creștere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem și politici care să ridice potențialul de creștere economică, de exemplu prin îmbunătățirea productivității. Potrivit evaluărilor noastre, o creștere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de ușor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condițiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii".
     Consilierul prezidențial precizează că acestea au fost și temele de discuție de la întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu și ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan.
     El menționează: "Ceea ce am dorit să precizăm la discuția cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017. A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma, așa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative".
     Cosmin Marinescu mai spune că există o "îngrijorare" că nerealizarea veniturilor ar "reduce credibilitatea acestui buget" și ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiții.
     Consilierul prezidențial mai afirmă: "Anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuția bugetară a anului 2016. (...) Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcții majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcției bugetare".
     Programul de guvernare al PSD estimează că economia românească va crește cu 5,5%, în medie, în următorii patru ani, ritm mult mai mare decât cel anticipat de analiștii economici, pe baza creșterii salariilor bugetarilor, a creșterii investițiilor publice și a reducerii taxelor.
     Documentul cuprinde aprobarea unui Cod Economic valabil timp de cinci ani prin acord între toate partidele, o Lege a Prevenției care să protejeze firmele de sancțiuni de la prima abatere și plata tuturor taxelor online.
     
     Citiți, mai jos, interviul acorat News.ro de către consilierul prezidențial Cosmin Marinescu:
     
     Reporter: Cum vi s-a părut întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu și cu ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, din punctul de vedere al datelor prezentate și al sustenabilității măsurilor propuse de Executiv?
     Cosmin Marinescu: A fost o întâlnire instituțională, necesară pentru informarea președintelui și pentru înțelegerea viziunii pe care Guvernul o are în privința construcției și a execuției bugetare.
     În opinia noastră, abordarea construcției bugetare trebuie să aibă în vedere două probleme esențiale. În primul rând, este vorba de impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului. Calculele efectuate în cadrul Administrației Prezidențiale arată un impact bugetar brut de 8,44 miliarde lei. Acest efort bugetar este suplimentar în raport de deficitul de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern.
     Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcției bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creștere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism.
     De exemplu, în noiembrie 2016, prognoza de creștere economică pentru 2017 era de 4,3%, care include și efectul impulsului fiscal din aplicarea Codului fiscal (reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și a supraaccizei la carburanți). În același timp, toate prognozele internaționale anticipau rate de creștere economică mai mici de 4% (Comisia Europeană - 3,9% în noiembrie 2016, FMI - 3,8% în octombrie 2016, BERD - 3,7% în noiembrie 2016, Banca Mondială - 3,7% în ianuarie 2017).
     Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar două luni, de la 4,3% la 5,2%. Este adevărat, Guvernul actual vine cu un impuls fiscal de circa 1% din PIB. Însă în 2016, anul cu cea mai amplă relaxare fiscală, un impuls fiscal de aproape 3% din PIB a ridicat creșterea economică, așa cum am arătat în cadrul întâlnirii, cu doar un punct procentual, la 4,8% creștere economică în 2016. În condițiile aferente lui 2017, efectul pe creștere care se va adăuga prognozelor inițiale va fi mult diminuat.
     Astfel, o creștere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem și politici care să ridice potențialul de creștere economică, de exemplu prin îmbunătățirea productivității.
     Potrivit evaluărilor noastre, o creștere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de ușor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condițiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii. Cu toții ne dorim ca România să aibă o creștere economică robustă, sustenabilă, care să nu se desumfle odată ce consumul încetează să mai fie susținut prin măsuri fiscal-bugetare, care nu se pot permanentiza și nici nu sunt sănătoase pentru sustenabilitatea performanțelor economice.
     Ceea ce am dorit să precizăm la discuția cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017.
     A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma, așa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative, pentru că doi ani consecutivi s-a mers pe contrasensul responsabilității economice, prin reduceri de impozite pe consum și creșteri de cheltuieli, fără alte măsuri structurale care să asigure sustenabilitate.
     Reporter: La finalul întâlnirii, președintele Klaus Iohannis a spus că, pe actualele cifre, "nu va fi deloc ușor" ca ținta de deficit de 3% să fie respectată cu măsurile propuse. Unde estimează Administrația Prezidențială că poate ajunge deficitul, având în vedere angajamentele Guvernului, și dacă analizele arată că nu toate aceste măsuri pot fi puse în aplicare pentru a menține sustenabilitatea bugetului?
     Cosmin Marinescu: Deficitul trebuie să ajungă acolo unde Guvernul a promis, adică sub limita de 3%. Însă este evident că, în condițiile unui impact bugetar brut de circa 8,5 miliarde, adică peste 1% din PIB, o asemenea încadrare necesită anumite ajustări negative. Dar este asumată, prin programul de guvernare, așa cum asumate sunt și măsurile pentru care oamenii au votat.
     Noul cadru fiscal-bugetar schimbă consistent parametrii proiectului de buget. Astfel, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate să crească cu circa 32 miliarde lei față de execuția de 221,5 miliarde lei venituri bugetare în 2016.
     Îngrijorarea noastră constă în faptul că nerealizarea veniturilor ar reduce credibilitatea acestui buget și ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiții, așa cum de altfel se practică. Firește că, din punct de vedere contabil, este simplu să se taie investițiile, adică tocmai ceea ce România are mai mare nevoie. În acest sens, anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuția bugetară a anului 2016. De aceea, problema bugetului nu este doar să ținem deficitul sub 3%, așa cum am văzut că se menționează, ci contează și prin ce metode se realizează acest obiectiv.
     Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcții majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcției bugetare.
     Altfel, vom vedea că una va fi construcția bugetară și alta va fi execuția acesteia, exact cum se discută în aceste zile despre abaterea în execuție de la programul bugetar pentru 2016. Însă deznodământul, cu sau fără anchetă, ar putea fi și mai evident în 2017.
     Reporter: Vicepremierul Daniel Constantin a afirmat recent că ținta de 3% va fi respectată pentru 2017, dar a lăsat deschisă varianta ca pe viitor ea să fie depășită. Considerați oportună o asemenea abordare pentru economia României?
     Cosmin Marinescu: În teorie, orice variantă poate fi lăsată deschisă, însă nu trebuie să uităm un lucru simplu: economia are rigorile și legitățile ei, iar realitatea economică este cel mai neînduplecat arbitru, sau chiar judecător, al erorilor de politică economică. Să ne amintim doar lecția dureroasă a crizei economice, care ne-a prins în 2009 complet nepregătiți din punct de vedere fiscal-bugetar.
     Pe de altă parte, deficitul bugetar este emblema responsabilității cu care Guvernul privește către generațiile viitoare. În esență, deficitul este nota de plată prin care guvernele transferă costul beneficiilor actuale în contul generațiilor viitoare, prin datorie publică. De aceea problema deficitului trebuie abordată cu maximă responsabilitate și respect față de români. Însă, la fel ca și în cazul creșterii economice, mai importantă este nu mărimea, ci structura deficitului bugetar. Una este să facem deficit pentru cheltuieli curente, alta este ca deficitul să provină din creșterea cheltuielilor de investiții. Ori dezvoltarea înseamnă infrastructură modernă în energie și transporturi, investiții în educație, în sănătate, care să genereze prosperitate pe termen lung.
     Oricum, în privința deficitului, în doar doi ani, România a coborât în cealaltă extremă a clasamentului european, devenind a cincea țară din UE după mărimea deficitului bugetar, fiind depășiți doar de Spania, Marea Britanie, Franța și Belgia, cu diferența că aceste țări sunt totuși într-un proces de consolidare fiscală.
     Nu ne putem permite să neglijăm implicațiile negative ale deficitelor pentru economie. Dacă politicile guvernamentale duc la un derapaj al deficitului vor apărea probleme dintre cele mai serioase: corecțiile negative pentru proiectele finanțate european, înrăutățirea rating-ului din partea agențiilor internaționale, creșterea costurilor de finanțare a serviciului datoriei publice, reducerea încrederii economice a investitorilor și a piețelor etc.
     Ar fi paradoxal, totuși, ca un partid care a câștigat alegerile cu mesaje economice împotriva străinilor, să ruleze apoi politici economice care să ne facă mai degrabă dependenți de finanțarea externă, prin amploarea deficitelor, a celui bugetar și a deficitului de cont curent.
     Reporter: În ceea ce privește bugetul pentru 2017, în afara domeniului Apărării, unde trebuie respectate angajamentele privind alocarea a 2% din PIB, care sunt celelalte domenii în care ar trebui investit în principal? Precedentul Guvern PSD, condus de Victor Ponta, a avut unele dintre cele mai mici investiții în economie. Este Administrația Prezidențială îngrijorată de repetarea scenariului?
     Cosmin Marinescu: Într-adevăr, așa cum a declarat președintele Klaus Iohannis, alocarea a 2% din PIB pentru apărare este un angajament politic pe care Guvernul și-a asumat să-l respecte. Din punct de vedere bugetar, va fi utilizată metoda creditelor de angajament pentru circa 0,5% din PIB, care nu afectează deficitul cash de 2,96%. În privința alocărilor bugetare destinate investițiilor, așteptăm proiectul de buget pentru a vedea ce s-a putut obține în sfera investițională, în raport cu dinamica cheltuielilor curente. De exemplu, dacă judecăm componenta investițională a bugetului prin prisma cheltuielilor de capital și a proiectelor din fonduri europene, observăm că aceasta s-a tot restrâns, de la 5,8% din PIB în 2012, la 4,9% din PIB în 2014 și până la 3,9% din PIB în 2016, conform datelor din execuția bugetară.
     În această privință a execuției bugetare, există bineînțeles îngrijorarea că o construcție bugetară supra-realistă va fi amendată de evoluțiile din realitate. Aș putea menționa, de exemplu, dinamica exporturilor, a căror încetinire față de ritmul proiectat ar crește și mai mult deficitul balanței comerciale, de unde presiuni suplimentare și asupra cursului de schimb. Un alt exemplu ar putea fi o eventuală proiecție puternic investițională, care ar fi contrazisă de unele elemente. În acest sens, creșterea consistentă a profiturilor din 2016 trebuie pusă și pe seama reducerii TVA la 20%, care este însă un efect one-off.
     În plus, măsurile recente nu par a însufleți într-atât mediul de afaceri încât prioritatea zero în 2017 să fie investițiile. De exemplu, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, creșterea consistentă a salariului minim va trage în jos competitivitatea și va reduce resursele disponibile pentru investiții. Ori aceasta va însemna un mediu de afaceri mai slab capitalizat, mai puțin competitiv și inovativ. Un alt element este lipsa de predictibilitate economică, de unde și neîncrederea că mixul de politici recent anunțate nu va conduce la implicații care să împovăreze mediul de afaceri.
     Reporter: PSD are în programul de guvernare un angajament privind introducerea unor tipuri de impozite diferențiate începând cu 2018, lucru confirmat și de vicepremierul Daniel Constantin. Ar trebui păstrată cota unică sau poate fi benefică/sustenabilă schimbarea tipului de impozitare? Cum apreciați asemenea schimbări fiscale pentru economie?
     Cosmin Marinescu: Cota unică de impozitare este simbolul egalității în privința tratamentului fiscal. Însă stânga politică și-a făcut dintotdeauna un stindard din impozitarea diferențiată: cei cu venituri mai mari să plătească rate de impozitare mai mari. Nu este o surpriză din acest punct de vedere.
     Nu este clar dacă această abordare aduce și creșterea poverii fiscale pentru anumite categorii de persoane. Cu alte cuvinte, dacă această impozitare diferențiată va merge doar în jos față de 16% sau, nu cumva, impozitarea unora va fi mai mare. În acest caz, unii vor câștiga și alții vor pierde. De fapt, aceasta este emblema redistribuirii sociale, care este apanajul politicilor de stânga: să ia de la unii pentru a da la alții. În ultimă instanță, problema nu ține neapărat de modul în care se impozitează, prin flat tax sau impozit progresiv, ci dacă se impozitează mai mult sau mai puțin.
     Oricum, avem de-a face cu o prea mare abundență de măsuri și propuneri de ordin fiscal și bugetar, fără a lăsa timp ca efectele lor să fie asimilate în economie. În ultimii doi ani, parcă totul în materie de economie și dezbatere economică a fost grevat pe inițiative fiscal-bugetare. Jos impozitele, sus cheltuielile - cam acesta pare să fi fost cuvântul de ordine al politicilor economice.
     Însă performanța economică nu apare, de la sine, doar prin jocul taxelor și impozitelor, ci necesită diverse acumulări structurale, reguli corecte și credibile pentru funcționarea piețelor, competitivitate și predictibilitate pentru mediu de afaceri, asanarea dezechilibrelor din sectorul întreprinderilor de stat, infrastructură financiară de piață pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea antreprenoriatului și a sectoarelor inovative etc.
     Consider, deci, că economiștii și decidenții sunt datori să-și orienteze atenția și în aceste direcții. Este foarte important ce model economic este promovat prin politicile publice.
     Din perspectiva abordărilor noastre, cercul vicios al creșterii bazate pe consum nu mai poate continua prea mult timp. Altfel, veniturile oamenilor vor merge mai mult în importuri, firmele vor susține mai degrabă salarii și nu investiții, iar finanțele din bănci vor merge mai degrabă în buzunarul statului, pentru acoperirea deficitului, decât la mediul de afaceri. Dar nu acesta este modelul unei creșteri economice sustenabile.
     Reporter: În privința programului de guvernare al PSD, sunt introduse elemente precum Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, care ar urma să finanțeze măsurile Guvernului, însă nu a fost explicat exact modul în care acesta ar urma să funcționeze, să atragă bani și să îi distribuie. S-a discutat cu premierul Grindeanu despre această idee și cum arată analiza Administrației Prezidențiale asupra ei?
     Cosmin Marinescu: Acest Fond Suveran nu este ceva nou, nu este o inovație instituțională care să rezolve, de la sine, problemele de finanțare ale proiectelor de investiții. În opinia noastră, două sunt problemele majore pe care înființarea Fondului Suveran trebuie să le clarifice.
     În primul rând, trebuie să fie foarte clar obiectivul major pe care Guvernul dorește să îl urmărească prin intermediului unui asemenea Fond. În această privință, este important de înțeles dacă anumite interese strategice ale statului român pot fi armonizate cu acest vehicul instituțional și financiar, construit pe principiile guvernanței corporatiste.
     În al doilea rând, este important să se cunoască, de la bun început, dacă finanțarea proiectelor de investiții publice prin intermediul acestui Fond generează sau nu impact bugetar. În altă ordine de idei, un Fond Suveran bazat pe participațiile statului ar putea avea ca destinație inclusiv capitalizarea unor ramuri sau companii din portofoliu. Trebuie să vedem, așa cum s-a declarat, ce companii vor forma portofoliul acestui Fond, dacă sunt suficiente dividendele acestor companii, care este strategia Fondului pe un anumit număr de ani, cât de mare ar putea fi atractivitatea investițională din partea investitorilor privați, a piețelor financiare și a investitorilor instituționali. În acest din urmă caz, sustenabilitatea cadrului macroeconomic și a celui fiscal-bugetar sunt argumente esențiale.
     De aceea spunem ca trebuie cunoscute foarte bine obiectivele și constrângerile, instituționale și bugetare, ale acestui proiect. Din păcate, aceste lucruri nu au fost foarte clar explicate până în prezent.
     Reporter: Președintele Iohannis a spus că a discutat, pe scurt, cu premierul despre încasările de 10-14 miliarde nerealizate, pe care Parlamentul deja le anchetează. Ministrul de Finanțe și PSD au acuzat proiecții bugetare "politicianiste" și rectificări care ridică semne de întrebare. Care este poziția Administrației Prezidențiale față de această chestiune?
     Cosmin Marinescu: Nu aș relua argumente deja prezentate, este important că au fost făcute anumite clarificări. S-a dovedit că acea "gaură bugetară" era doar o diferență de estimare în planul veniturilor bugetare, în principal pe fonduri europene.
     Mult mai important este să se înțeleagă faptul că această execuție deficitară din 2016 nu afectează cu nimic construcția bugetară pentru 2017, așa cum s-a acreditat inițial. În raport cu schițarea bugetului pentru 2017, oricine ar fi putut observa nerealizarea veniturilor din fondurile europene mult mai devreme, prin simpla consultare a execuțiilor bugetare lunare, care sunt date publicității de către Ministerul Finanțelor. Deci problema dezbătută acum putea fi semnalată lună de lună, sau mai ales în contextul rectificării bugetare din noiembrie.
     Ne întrebăm însă ce garanții avem că acest scenariu al estimării nerealiste a veniturilor bugetare nu se poate repeta în 2017, cu atât mai mult în contextul actual, al unor estimări macroeconomice și bugetare dintre cele mai optimiste. Ce se va întâmpla dacă, ipotetic vorbind, nu se vor realiza veniturile bugetare programate, de peste 253 miliarde lei?! Sau prognoza de creștere economică de 5,2%?!
     De exemplu, bugetul pentru 2017 este proiectat pe o creștere de venituri bugetare de aproape 15%, de la 221,5 miliarde lei, conform execuției bugetare a anului 2016, la peste 253 miliarde lei în 2017. Este vorba de cea mai mare expansiune a veniturilor bugetare prognozate de la un an la altul, de peste 32 miliarde lei. Astfel, în ciuda continuării măsurilor de relaxare fiscală, trebuie să vedem dacă se va reuși, așa cum s-a anunțat, creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu două puncte procentuale într-un singur an, de la 29% în 2016 la peste 31% în 2017.
     În acest sens, anticipăm că dezbaterea despre estimarea nerealistă a veniturilor nu se va opri la nivelul lui 2016 și va apărea și în legătură cu bugetul pentru 2017, poate cu implicații mult mai însemnate.
     Oricum, noi vom analiza cu atenție bugetul care va veni din Parlament, pentru a ne asigura că angajamentele asumate sunt respectate. 

     Cosmin Marinescu este absolvent al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice din București. Este profesor universitar la ASE, fiind cadru didactic din 1998 și doctor în Economie (2003). Marinescu a fost numit consilier prezidențial în decembrie 2014.

 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
Trimite părerea ta.
Nume (maxim 50 caractere)
E-mail (optional)
Titlu (maxim 50 caractere)
Mesaj
 
REGULAMENTUL MESAJELOR
Acord
Prin trimiterea opiniei ne confirmați că ați citit regulamentul de mai sus și că vă asumați prevederile sale !
Aceeasi sectiune (Macroeconomie)
DOBÂNDĂ DE 3% PE AN ȘI STIMULENT DE 600 DE LEI:
ADEVĂRATA SOLUȚIE PENTRU STOPAREA ÎNCĂLZIRII GLOBALE ANTROPICE ESTE IGNORATĂ DE AUTORITĂȚI
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
175 milioane metrii cubi de apă
Jurnal Bursier
24.10.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au scăzut, ieri, până la cel mai redus nivel din ultimii doi ani, din cauza tensiunilor diplomatice cu Arabia Saudită, a temerilor legate de bugetul Italiei și de negocierile de...  click să citești tot articolul
24.10.2018
BVB
     * Transferuri cu 8,35% din acțiunile Conpet, realizate prin piața "deal"
       * Transferuri cu 8,35% din acțiunile Conpet, realizate prin piața "deal"
     
     Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a ieșit în evidență, în ședința de ieri, printr-un rulaj de...  click să citești tot articolul
23.10.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa s-au înscris pe un curs ușor pozitiv ieri, pe fondul redresării pieței din Italia, generată de faptul că agenția de rating Moody's a informat că nu va retrograda imediat țara...  click să citești tot articolul
23.10.2018
BVB
     * Rulaj de doar 28 milioane de lei
       * Rulaj de doar 28 milioane de lei
     
     Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a înregistrat un debut pozitiv de săptămână din punctul de vedere al cotațiilor, șapte dintre cei nouă...  click să citești tot articolul
22.10.2018
     * Rulaj de 39,86 milioane de lei
     Șapte dintre cei nouă indici ai Bursei de Valori București (BVB) au terminat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii ușor în teritoriul pozitiv, în contextul...  click să citești tot articolul
22.10.2018
     Acțiunile tranzacționate la bursele din Europa au urmat un curs negativ vineri, din cauza rezultatelor financiare dezamăgitoare raportate de unele companii din sectorul auto și cel al...  click să citești tot articolul
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 23 octombrie 2018
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sârbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRY
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
2.8801
2.3862
3.1040
4.0897
0.1808
0.6256
0.2269
4.6670
5.2812
1.4461
3.6223
0.2382
0.4911
1.0861
0.0622
0.4513
0.7023
4.0662
0.2830
1.1031
0.5862
0.0553
0.3578
0.2099
2.6677
0.0394
0.1447
1.1070
0.6282
0.1238
161.4068
5.6548
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
22.10.2018
THE VENICE COMMISSION CLAIMS:
     * Klaus Iohannis is asking for the resignation of Tudorel Toader as minister of Justice
     * Ludovic Orban: "We are at risk of saying goodbye to Schengen, and goodbye to European funds"
     
     On Friday, the Venice Commission passed the report concerning the amendment of the laws of justice and the criminal legislation by the PSD-ALDE majority parliamentary coalition. In its opinion, the Commission expresses its concern over the fact that many of the changes made to the Criminal Code and the Criminal Procedure Code in Romania seriously weaken the effectiveness of the criminal justice system when it comes to fighting corruption, violent crimes and organized crime.  click here to read the entire article
15.10.2018
     Italian finance minister, Giovanni Tria, recently said that the yield of government bonds is not justified by the fundamental aspects of the budget and it is expecting a drop in them, in order for "the negative effects on the banking system to be avoided".  click here to read the entire article
12.10.2018
     * American president criticized the central bank for raising the interest rates
     * Bloomberg: The richest people in the world have lost 99 billion dollars following the drops in the stock market
     * Liviu Moldovan, financial analyst: "There is no real danger of us being faced with a stock market crash"
     
     The stock markets of the world saw major drops yesterday, especially those in Asia and Europe, following the Wednesday evolutions of the American markets. Yesterday, on the markets, panic came as a result of American president Donald Trump against the central bank (Federal Reserve - Fed), concerning the interest rate hikes.  click here to read the entire article
01.10.2018
REPORT FROM ROME
     Some people mistake direct democracy with "the popular democracy regime" of communism. No, it is called direct democracy, because the decision is not mediated by representatives.  click here to read the entire article
26.09.2018
THE ROMANIAN DEVELOPMENT CONFERENCE STRATEGY / LÁSZLÓ BORBÉLY, STATE ADVISOR:
     * "We should more seriously concern ourselves with the durable development concept"
     
     The National Strategy for Sustainable Development of Romania will be completed by October 1st, according to Laszlo Borbely, State Counselor, Head of the Department for Sustainable Development of the Government, who states:  click here to read the entire article
14.09.2018
MREPORT BY TRANSPARENCY INTERNATIONAL
     Globalization has also brought with it an unpleasant effect: cross-border corruption. According to the intermediate report Exporting Corruption for the year 2018, a document drawn up by the organization Transparency International, there is a practice among powerful foreign companies of bribing the public servants of another country when they want to enter the local market.  click here to read the entire article
07.09.2018
DEPUTY VIRGIL POPESCU, VICEPRESIDENT OF THE COMMISSION FOR INDUSTRIES AND SERVICES
     The offshore law will once again reach the Commission, in one or two weeks, according to Mr. Virgil Popescu, the vice-president of the Commission for Industries and Services, the Chamber of Deputies.  click here to read the entire article
05.09.2018
MRS. FIREA'S VERBAL BOMBS
     * "There have been attempts for the prefect to be made a scapegoat"
     * "The support from the government wasn't much to talk about, so if it were withdrawn, there wouldn't be much of a difference"
     Bucharest's General Mayor was heard on Tuesday as a witness by the prosecutors of the General Prosecutor's Office in the case concerning the events which happened on August 10th in Victoriei Square. Before going into the Prosecutors' Department building, Gabriela Firea said she stood by her statements made immediately after the meeting of the National Executive Committee of the PSD and said: "I always speak based on facts, not just in this particular case, but in other areas as well, including politics. I will be answering to the questions of the prosecutor who contacted me and told me I was supposed to be heard in the case which is now being investigated concerning the intervention of the gendarmes on August 10th".  click here to read the entire article
31.08.2018
     The particularly hot weather and the conditions of extreme draught in Europe have brought to light terrible warnings from the past.
     Associated Press recently wrote that in the riverbed of the Elba in the Czech Republic have resurfaced the giant stones known as "the hunger stones", which have indicated over time, the coming of hard times.
     "When you see me, weep", is written on one of these stones, which seems to be considered the best hydrological benchmark in Europe. The inscription is in German and dates back to 1616.
     A detailed analysis of the stone inscriptions was published by the Czech researchers in the "Climate of the Past" magazine in 2013 (author's note: "Droughts in the Czech Lands, 1090-2012 AD", April 2013).  click here to read the entire article
29.08.2018
     * Claudiu Cazacu, XTB România: "United States companies have posted results that even exceeded the analysts' expectations, which were already for 2-figure profit increases"
     * Liviu Moldovan, financial analyst: "Currently, investors have a «blind» faith in the stock markets, in general, and in that of the US, in particular"
     For the first time in the history of the American markets, Nasdaq has surpassed the psychological level of 8,000 points.
     In the August 27 session, the Standard & Poor's 500 (S&P 500) index also reached an all time high, ending the trading session at almost 2,897 points.  click here to read the entire article
27.08.2018
     The capital market was marked, last week, by a number of controversial statements tied to the listing of Digi Communications, starting from the statements made recently by Darius Vâlcov, state advisor on the team of the prime-minister, who wrote on his Facebook page that he has asked the Financial Oversight Authority (ASF) if it was true that the book value of the Digi shares was 1 leu and 8 bani, and pointed out that at the time of the IPO, the shares of Digi were listed at 40 lei and are currently priced at 28 lei (30% down) and keep going down.  click here to read the entire article
23.08.2018
     Angela Merkel inaugurated the highway in December 2005, less than a month after she became chancellor of Germany.
     The highway was built on the territory of the former East Germany, connects Lubeck and the Polish border, after the junction with A11, and goes through the electoral precinct of chancellor Merkel.  click here to read the entire article
20.08.2018
THE NATIONAL MINERAL RESOURCES AGENCY, IN A NOTIFICATION TO THE PRIME-MINISTER:
     The Romanian government has lost over 8 billion lei, between 2006-2018, following the failure to update the royalties paid by the oil and gas companies, says Gigi Dragomir, the president of the National Mineral Resources Agency (ANRM), in a report sent to the prime-minister.  click here to read the entire article
15.08.2018
      * (Interview with Radu Grațian Ghețea, President - CEO of CEC Bank)
     In banking there are many risks and that is why banks need to be flexible and have as diverse an exposure as possible, which take the market circumstances at the time into account, says Radu Grațian Ghețea, President and CEO of CEC Bank. He told us, in an interview: "We have to adapt to what is happening in the market and we need to do things in such a way that the economic activity and that of the bank both function properly. If we're going with the idea that we want to eliminate every risk, then we'll just stop doing anything. For instance, we have been and we are a bank which heavily funds agriculture, which also means animal husbandry. A few years ago, our exposure to the aviculture sector was rather significant, and when the avian flu came we had to cover some non-performing loans on that segment. Now that the avian flu is done, we are facing the swine flu. What should we do, stop lending?"
     Reporter: Lately, there have been opinions from some experts who are saying that there is a wave of non-performing loans of the ones taken out by the First Home Program. What is your comment on these statements?  click here to read the entire article
08.08.2018
     * (Interview with Laszlo Diosi, OTP Bank CEO)
     Reporter: How would you describe the banking market, at the present time?
     Laszlo Diosi: Even though there are plenty of challenges, there are also many opportunities for the Romanian banking system. The lessons of the financial-economic crisis have resulted in a better regulated framework, stable, transparent and predictable. The guiding line of the policies developed by the authorities that are qualified, but in particular by those with a regulatory and oversight role has been characterized by a balance between profitability and systemic safety.
     But there is no shortage of challenges. We are talking here about challenges which concern the digitalization of the banking system and the national and international legislation. The entire system needs to align with complex and sometimes confused regulations.
     Recorded by Emilia Olescu  click here to read the entire article
.