CONSILIERUL PREZIDENȚIAL COSMIN MARINESCU:
BURSA 19.01.2017

S.B.
 
mărește imaginea
Cosmin Marinescu (Sursa foto: Presidency.ro)
     Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu afirmă, într-un interviu acordat News.ro, că prognoza de creștere economică a Guvernului Grindeanu, de 5,2%, "pare lipsită de realism", iar explicații pentru care "prognoza este săltată" nu există.
     El spune că administrația Prezidențială este îngrijorată că nu vor putea fi evitate anumite ajustări negative, inclusiv prin reducerea investițiilor la un nivel chiar mai mic decât în 2016.
     Cosmin Marinescu, consilier prezidențial în cadrul Departamentului Politici Economice și Sociale, afirmă că, din calculele Administrației Prezidențiale, impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului, se ridică la 8,44 miliarde de lei, reprezentând un efort bugetar suplimentar față de deficitul calculat de precedentul Executiv, de 2,96%.
     Marinescu spune: "Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcției bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creștere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism".
     El precizează că toate prognozele internaționale anticipau rate de creștere economică mai mici de 4%.
     "Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar 2 luni, de la 4,3% la 5,2%", spune consilierul prezidențial.
     Marinescu explică: "O creștere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem și politici care să ridice potențialul de creștere economică, de exemplu prin îmbunătățirea productivității. Potrivit evaluărilor noastre, o creștere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de ușor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condițiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii".
     Consilierul prezidențial precizează că acestea au fost și temele de discuție de la întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu și ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan.
     El menționează: "Ceea ce am dorit să precizăm la discuția cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017. A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma, așa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative".
     Cosmin Marinescu mai spune că există o "îngrijorare" că nerealizarea veniturilor ar "reduce credibilitatea acestui buget" și ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiții.
     Consilierul prezidențial mai afirmă: "Anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuția bugetară a anului 2016. (...) Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcții majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcției bugetare".
     Programul de guvernare al PSD estimează că economia românească va crește cu 5,5%, în medie, în următorii patru ani, ritm mult mai mare decât cel anticipat de analiștii economici, pe baza creșterii salariilor bugetarilor, a creșterii investițiilor publice și a reducerii taxelor.
     Documentul cuprinde aprobarea unui Cod Economic valabil timp de cinci ani prin acord între toate partidele, o Lege a Prevenției care să protejeze firmele de sancțiuni de la prima abatere și plata tuturor taxelor online.
     
     Citiți, mai jos, interviul acorat News.ro de către consilierul prezidențial Cosmin Marinescu:
     
     Reporter: Cum vi s-a părut întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu și cu ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, din punctul de vedere al datelor prezentate și al sustenabilității măsurilor propuse de Executiv?
     Cosmin Marinescu: A fost o întâlnire instituțională, necesară pentru informarea președintelui și pentru înțelegerea viziunii pe care Guvernul o are în privința construcției și a execuției bugetare.
     În opinia noastră, abordarea construcției bugetare trebuie să aibă în vedere două probleme esențiale. În primul rând, este vorba de impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului. Calculele efectuate în cadrul Administrației Prezidențiale arată un impact bugetar brut de 8,44 miliarde lei. Acest efort bugetar este suplimentar în raport de deficitul de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern.
     Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcției bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creștere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism.
     De exemplu, în noiembrie 2016, prognoza de creștere economică pentru 2017 era de 4,3%, care include și efectul impulsului fiscal din aplicarea Codului fiscal (reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și a supraaccizei la carburanți). În același timp, toate prognozele internaționale anticipau rate de creștere economică mai mici de 4% (Comisia Europeană - 3,9% în noiembrie 2016, FMI - 3,8% în octombrie 2016, BERD - 3,7% în noiembrie 2016, Banca Mondială - 3,7% în ianuarie 2017).
     Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar două luni, de la 4,3% la 5,2%. Este adevărat, Guvernul actual vine cu un impuls fiscal de circa 1% din PIB. Însă în 2016, anul cu cea mai amplă relaxare fiscală, un impuls fiscal de aproape 3% din PIB a ridicat creșterea economică, așa cum am arătat în cadrul întâlnirii, cu doar un punct procentual, la 4,8% creștere economică în 2016. În condițiile aferente lui 2017, efectul pe creștere care se va adăuga prognozelor inițiale va fi mult diminuat.
     Astfel, o creștere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem și politici care să ridice potențialul de creștere economică, de exemplu prin îmbunătățirea productivității.
     Potrivit evaluărilor noastre, o creștere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de ușor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condițiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii. Cu toții ne dorim ca România să aibă o creștere economică robustă, sustenabilă, care să nu se desumfle odată ce consumul încetează să mai fie susținut prin măsuri fiscal-bugetare, care nu se pot permanentiza și nici nu sunt sănătoase pentru sustenabilitatea performanțelor economice.
     Ceea ce am dorit să precizăm la discuția cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017.
     A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma, așa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative, pentru că doi ani consecutivi s-a mers pe contrasensul responsabilității economice, prin reduceri de impozite pe consum și creșteri de cheltuieli, fără alte măsuri structurale care să asigure sustenabilitate.
     Reporter: La finalul întâlnirii, președintele Klaus Iohannis a spus că, pe actualele cifre, "nu va fi deloc ușor" ca ținta de deficit de 3% să fie respectată cu măsurile propuse. Unde estimează Administrația Prezidențială că poate ajunge deficitul, având în vedere angajamentele Guvernului, și dacă analizele arată că nu toate aceste măsuri pot fi puse în aplicare pentru a menține sustenabilitatea bugetului?
     Cosmin Marinescu: Deficitul trebuie să ajungă acolo unde Guvernul a promis, adică sub limita de 3%. Însă este evident că, în condițiile unui impact bugetar brut de circa 8,5 miliarde, adică peste 1% din PIB, o asemenea încadrare necesită anumite ajustări negative. Dar este asumată, prin programul de guvernare, așa cum asumate sunt și măsurile pentru care oamenii au votat.
     Noul cadru fiscal-bugetar schimbă consistent parametrii proiectului de buget. Astfel, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate să crească cu circa 32 miliarde lei față de execuția de 221,5 miliarde lei venituri bugetare în 2016.
     Îngrijorarea noastră constă în faptul că nerealizarea veniturilor ar reduce credibilitatea acestui buget și ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiții, așa cum de altfel se practică. Firește că, din punct de vedere contabil, este simplu să se taie investițiile, adică tocmai ceea ce România are mai mare nevoie. În acest sens, anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuția bugetară a anului 2016. De aceea, problema bugetului nu este doar să ținem deficitul sub 3%, așa cum am văzut că se menționează, ci contează și prin ce metode se realizează acest obiectiv.
     Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcții majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcției bugetare.
     Altfel, vom vedea că una va fi construcția bugetară și alta va fi execuția acesteia, exact cum se discută în aceste zile despre abaterea în execuție de la programul bugetar pentru 2016. Însă deznodământul, cu sau fără anchetă, ar putea fi și mai evident în 2017.
     Reporter: Vicepremierul Daniel Constantin a afirmat recent că ținta de 3% va fi respectată pentru 2017, dar a lăsat deschisă varianta ca pe viitor ea să fie depășită. Considerați oportună o asemenea abordare pentru economia României?
     Cosmin Marinescu: În teorie, orice variantă poate fi lăsată deschisă, însă nu trebuie să uităm un lucru simplu: economia are rigorile și legitățile ei, iar realitatea economică este cel mai neînduplecat arbitru, sau chiar judecător, al erorilor de politică economică. Să ne amintim doar lecția dureroasă a crizei economice, care ne-a prins în 2009 complet nepregătiți din punct de vedere fiscal-bugetar.
     Pe de altă parte, deficitul bugetar este emblema responsabilității cu care Guvernul privește către generațiile viitoare. În esență, deficitul este nota de plată prin care guvernele transferă costul beneficiilor actuale în contul generațiilor viitoare, prin datorie publică. De aceea problema deficitului trebuie abordată cu maximă responsabilitate și respect față de români. Însă, la fel ca și în cazul creșterii economice, mai importantă este nu mărimea, ci structura deficitului bugetar. Una este să facem deficit pentru cheltuieli curente, alta este ca deficitul să provină din creșterea cheltuielilor de investiții. Ori dezvoltarea înseamnă infrastructură modernă în energie și transporturi, investiții în educație, în sănătate, care să genereze prosperitate pe termen lung.
     Oricum, în privința deficitului, în doar doi ani, România a coborât în cealaltă extremă a clasamentului european, devenind a cincea țară din UE după mărimea deficitului bugetar, fiind depășiți doar de Spania, Marea Britanie, Franța și Belgia, cu diferența că aceste țări sunt totuși într-un proces de consolidare fiscală.
     Nu ne putem permite să neglijăm implicațiile negative ale deficitelor pentru economie. Dacă politicile guvernamentale duc la un derapaj al deficitului vor apărea probleme dintre cele mai serioase: corecțiile negative pentru proiectele finanțate european, înrăutățirea rating-ului din partea agențiilor internaționale, creșterea costurilor de finanțare a serviciului datoriei publice, reducerea încrederii economice a investitorilor și a piețelor etc.
     Ar fi paradoxal, totuși, ca un partid care a câștigat alegerile cu mesaje economice împotriva străinilor, să ruleze apoi politici economice care să ne facă mai degrabă dependenți de finanțarea externă, prin amploarea deficitelor, a celui bugetar și a deficitului de cont curent.
     Reporter: În ceea ce privește bugetul pentru 2017, în afara domeniului Apărării, unde trebuie respectate angajamentele privind alocarea a 2% din PIB, care sunt celelalte domenii în care ar trebui investit în principal? Precedentul Guvern PSD, condus de Victor Ponta, a avut unele dintre cele mai mici investiții în economie. Este Administrația Prezidențială îngrijorată de repetarea scenariului?
     Cosmin Marinescu: Într-adevăr, așa cum a declarat președintele Klaus Iohannis, alocarea a 2% din PIB pentru apărare este un angajament politic pe care Guvernul și-a asumat să-l respecte. Din punct de vedere bugetar, va fi utilizată metoda creditelor de angajament pentru circa 0,5% din PIB, care nu afectează deficitul cash de 2,96%. În privința alocărilor bugetare destinate investițiilor, așteptăm proiectul de buget pentru a vedea ce s-a putut obține în sfera investițională, în raport cu dinamica cheltuielilor curente. De exemplu, dacă judecăm componenta investițională a bugetului prin prisma cheltuielilor de capital și a proiectelor din fonduri europene, observăm că aceasta s-a tot restrâns, de la 5,8% din PIB în 2012, la 4,9% din PIB în 2014 și până la 3,9% din PIB în 2016, conform datelor din execuția bugetară.
     În această privință a execuției bugetare, există bineînțeles îngrijorarea că o construcție bugetară supra-realistă va fi amendată de evoluțiile din realitate. Aș putea menționa, de exemplu, dinamica exporturilor, a căror încetinire față de ritmul proiectat ar crește și mai mult deficitul balanței comerciale, de unde presiuni suplimentare și asupra cursului de schimb. Un alt exemplu ar putea fi o eventuală proiecție puternic investițională, care ar fi contrazisă de unele elemente. În acest sens, creșterea consistentă a profiturilor din 2016 trebuie pusă și pe seama reducerii TVA la 20%, care este însă un efect one-off.
     În plus, măsurile recente nu par a însufleți într-atât mediul de afaceri încât prioritatea zero în 2017 să fie investițiile. De exemplu, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, creșterea consistentă a salariului minim va trage în jos competitivitatea și va reduce resursele disponibile pentru investiții. Ori aceasta va însemna un mediu de afaceri mai slab capitalizat, mai puțin competitiv și inovativ. Un alt element este lipsa de predictibilitate economică, de unde și neîncrederea că mixul de politici recent anunțate nu va conduce la implicații care să împovăreze mediul de afaceri.
     Reporter: PSD are în programul de guvernare un angajament privind introducerea unor tipuri de impozite diferențiate începând cu 2018, lucru confirmat și de vicepremierul Daniel Constantin. Ar trebui păstrată cota unică sau poate fi benefică/sustenabilă schimbarea tipului de impozitare? Cum apreciați asemenea schimbări fiscale pentru economie?
     Cosmin Marinescu: Cota unică de impozitare este simbolul egalității în privința tratamentului fiscal. Însă stânga politică și-a făcut dintotdeauna un stindard din impozitarea diferențiată: cei cu venituri mai mari să plătească rate de impozitare mai mari. Nu este o surpriză din acest punct de vedere.
     Nu este clar dacă această abordare aduce și creșterea poverii fiscale pentru anumite categorii de persoane. Cu alte cuvinte, dacă această impozitare diferențiată va merge doar în jos față de 16% sau, nu cumva, impozitarea unora va fi mai mare. În acest caz, unii vor câștiga și alții vor pierde. De fapt, aceasta este emblema redistribuirii sociale, care este apanajul politicilor de stânga: să ia de la unii pentru a da la alții. În ultimă instanță, problema nu ține neapărat de modul în care se impozitează, prin flat tax sau impozit progresiv, ci dacă se impozitează mai mult sau mai puțin.
     Oricum, avem de-a face cu o prea mare abundență de măsuri și propuneri de ordin fiscal și bugetar, fără a lăsa timp ca efectele lor să fie asimilate în economie. În ultimii doi ani, parcă totul în materie de economie și dezbatere economică a fost grevat pe inițiative fiscal-bugetare. Jos impozitele, sus cheltuielile - cam acesta pare să fi fost cuvântul de ordine al politicilor economice.
     Însă performanța economică nu apare, de la sine, doar prin jocul taxelor și impozitelor, ci necesită diverse acumulări structurale, reguli corecte și credibile pentru funcționarea piețelor, competitivitate și predictibilitate pentru mediu de afaceri, asanarea dezechilibrelor din sectorul întreprinderilor de stat, infrastructură financiară de piață pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea antreprenoriatului și a sectoarelor inovative etc.
     Consider, deci, că economiștii și decidenții sunt datori să-și orienteze atenția și în aceste direcții. Este foarte important ce model economic este promovat prin politicile publice.
     Din perspectiva abordărilor noastre, cercul vicios al creșterii bazate pe consum nu mai poate continua prea mult timp. Altfel, veniturile oamenilor vor merge mai mult în importuri, firmele vor susține mai degrabă salarii și nu investiții, iar finanțele din bănci vor merge mai degrabă în buzunarul statului, pentru acoperirea deficitului, decât la mediul de afaceri. Dar nu acesta este modelul unei creșteri economice sustenabile.
     Reporter: În privința programului de guvernare al PSD, sunt introduse elemente precum Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, care ar urma să finanțeze măsurile Guvernului, însă nu a fost explicat exact modul în care acesta ar urma să funcționeze, să atragă bani și să îi distribuie. S-a discutat cu premierul Grindeanu despre această idee și cum arată analiza Administrației Prezidențiale asupra ei?
     Cosmin Marinescu: Acest Fond Suveran nu este ceva nou, nu este o inovație instituțională care să rezolve, de la sine, problemele de finanțare ale proiectelor de investiții. În opinia noastră, două sunt problemele majore pe care înființarea Fondului Suveran trebuie să le clarifice.
     În primul rând, trebuie să fie foarte clar obiectivul major pe care Guvernul dorește să îl urmărească prin intermediului unui asemenea Fond. În această privință, este important de înțeles dacă anumite interese strategice ale statului român pot fi armonizate cu acest vehicul instituțional și financiar, construit pe principiile guvernanței corporatiste.
     În al doilea rând, este important să se cunoască, de la bun început, dacă finanțarea proiectelor de investiții publice prin intermediul acestui Fond generează sau nu impact bugetar. În altă ordine de idei, un Fond Suveran bazat pe participațiile statului ar putea avea ca destinație inclusiv capitalizarea unor ramuri sau companii din portofoliu. Trebuie să vedem, așa cum s-a declarat, ce companii vor forma portofoliul acestui Fond, dacă sunt suficiente dividendele acestor companii, care este strategia Fondului pe un anumit număr de ani, cât de mare ar putea fi atractivitatea investițională din partea investitorilor privați, a piețelor financiare și a investitorilor instituționali. În acest din urmă caz, sustenabilitatea cadrului macroeconomic și a celui fiscal-bugetar sunt argumente esențiale.
     De aceea spunem ca trebuie cunoscute foarte bine obiectivele și constrângerile, instituționale și bugetare, ale acestui proiect. Din păcate, aceste lucruri nu au fost foarte clar explicate până în prezent.
     Reporter: Președintele Iohannis a spus că a discutat, pe scurt, cu premierul despre încasările de 10-14 miliarde nerealizate, pe care Parlamentul deja le anchetează. Ministrul de Finanțe și PSD au acuzat proiecții bugetare "politicianiste" și rectificări care ridică semne de întrebare. Care este poziția Administrației Prezidențiale față de această chestiune?
     Cosmin Marinescu: Nu aș relua argumente deja prezentate, este important că au fost făcute anumite clarificări. S-a dovedit că acea "gaură bugetară" era doar o diferență de estimare în planul veniturilor bugetare, în principal pe fonduri europene.
     Mult mai important este să se înțeleagă faptul că această execuție deficitară din 2016 nu afectează cu nimic construcția bugetară pentru 2017, așa cum s-a acreditat inițial. În raport cu schițarea bugetului pentru 2017, oricine ar fi putut observa nerealizarea veniturilor din fondurile europene mult mai devreme, prin simpla consultare a execuțiilor bugetare lunare, care sunt date publicității de către Ministerul Finanțelor. Deci problema dezbătută acum putea fi semnalată lună de lună, sau mai ales în contextul rectificării bugetare din noiembrie.
     Ne întrebăm însă ce garanții avem că acest scenariu al estimării nerealiste a veniturilor bugetare nu se poate repeta în 2017, cu atât mai mult în contextul actual, al unor estimări macroeconomice și bugetare dintre cele mai optimiste. Ce se va întâmpla dacă, ipotetic vorbind, nu se vor realiza veniturile bugetare programate, de peste 253 miliarde lei?! Sau prognoza de creștere economică de 5,2%?!
     De exemplu, bugetul pentru 2017 este proiectat pe o creștere de venituri bugetare de aproape 15%, de la 221,5 miliarde lei, conform execuției bugetare a anului 2016, la peste 253 miliarde lei în 2017. Este vorba de cea mai mare expansiune a veniturilor bugetare prognozate de la un an la altul, de peste 32 miliarde lei. Astfel, în ciuda continuării măsurilor de relaxare fiscală, trebuie să vedem dacă se va reuși, așa cum s-a anunțat, creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu două puncte procentuale într-un singur an, de la 29% în 2016 la peste 31% în 2017.
     În acest sens, anticipăm că dezbaterea despre estimarea nerealistă a veniturilor nu se va opri la nivelul lui 2016 și va apărea și în legătură cu bugetul pentru 2017, poate cu implicații mult mai însemnate.
     Oricum, noi vom analiza cu atenție bugetul care va veni din Parlament, pentru a ne asigura că angajamentele asumate sunt respectate. 

     Cosmin Marinescu este absolvent al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice din București. Este profesor universitar la ASE, fiind cadru didactic din 1998 și doctor în Economie (2003). Marinescu a fost numit consilier prezidențial în decembrie 2014.

 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
Trimite părerea ta.
Nume (maxim 50 caractere)
E-mail (optional)
Titlu (maxim 50 caractere)
Mesaj
 
REGULAMENTUL MESAJELOR
Acord
Prin trimiterea opiniei ne confirmați că ați citit regulamentul de mai sus și că vă asumați prevederile sale !
Miscellanea
CAUZĂ CARITABILĂ:
     Sara Elena Gabriela Dragan, o fetiță în vârstă de 4 luni și jumătate, din localitatea Voluntari, județul Ilfov, a fost diagnosticată cu Renitoblastom Bilateral (cancer la ochi), o boală foarte gravă, care avansează destul de repede.  click să citești tot articolul
Bănci-Asigurări
     * Dolarul a coborât cu 4,17 bani în fața monedei naționale.
     * Francul s-a depreciat la 4,0809 lei
     Banca Națională a României (BNR) a anunțat, astăzi, un curs de referință de 4,6434 lei pentru moneda europeană, în depreciere cu 0,49 bani, comparativ cu ședința anterioară, când euro a fost cotat la 4,6483 lei.  click să citești tot articolul
Bănci-Asigurări
     Indicele ROBOR la 3 luni stagnează la 3,27%, valoarea înregistrată și în sedința precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).  click să citești tot articolul
Piaţa de Capital
     Indicii de pe Bursa de Valori București (BVB) au deschis în depreciere ședința de tranzacționare de astăzi.  click să citești tot articolul
Calendarul BURSA 2018
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
21.08.2018
BVB
     * Prime Transaction: "Săptămâna se deschide cu creșteri pentru toți indicii bursieri"
     
     Prima ședință de tranzacționare a Bursei de Valori București (BVB) din această săptămână s-a...  click să citești tot articolul
21.08.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa s-au înscris pe un curs pozitiv ieri, în baza speranțelor legate de rezultatele negocierilor comercicale China - SUA, care vor avea loc săp­tămâna aceasta.
     Titlurile gigantului...  click să citești tot articolul
20.08.2018
BVB
     * Prime Transaction: "Circa jumătate din rulaj, dat de titlurile Banca Transilvania"
     
     Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a încheiat în teritoriul pozitiv ultima zi de...  click să citești tot articolul
20.08.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au scăzut ușor vineri, investitorii având temeri cu privire la situația băncilor din Italia. Sectorul bancar din Italia este în atenție din cauza îngrijorărilor ce privesc...  click să citești tot articolul
17.08.2018
BVB
     * BET-FI, singurul indice care a închis ședința de tranzacționare în teritoriu negativ
     
     Rulajul înregistrat în ședința de tranzacționare de ieri a Bursei de Valori București (BVB) a fost de...  click să citești tot articolul
17.08.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au crescut ieri, pe fondul redresării prețurilor metalelor.
     În acest conext, titlurile "BHP Billiton" Plc., cel mai mare grup minier din lume, s-au apreciat cu 1,2%, la...  click să citești tot articolul
Cotații Internaționale

Prognoza Meteo
Vezi harta temperaturilor
harta temperaturilor
     21.08.2018 
     Prognoza pentru România
     Vremea va fi în general frumoasă și călduroasă în cea mai mare parte a țării, iar indicele de confort termic, temperatură-umezeală (ITU), va atinge și depăși ușor pragul critic de 80 de unități, local în Câmpia de Vest și pe suprafețe mici în Câmpia Română. Cerul va fi variabil, însă după-amiaza și seara gradul de instabilitate atmosferică va fi în creștere și se va manifesta prin înnorări accentuate, averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, local în zona de deal și munte, pe arii restrânse în sud-sud-vest și cu totul izolat în rest. Punctiform se pot înregistra cantități de apă mai însemnate. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 27 și 35 de grade, iar cele minime între 13 și 23 de grade. Dimineața și noaptea, în depresiunile din estul Transilvaniei, vor fi condiții de ceață.
     Prognoza pentru București
     Vremea va fi în general frumoasă și călduroasă, iar indicele de confort termic, temperatură umezeală (ITU), se va apropia și posibil va atinge pragul critic de 80 de unități. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări după-amiaza și seara, când vor crește șansele pentru ploi de scurtă durată și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi în jur de 33 de grade, iar cea minimă de 18...20 de grade.
      
Curs Valutar

Curs valabil din data de 21 august 2018
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sârbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRY
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
2.9655
2.3742
3.0947
4.0809
0.1804
0.6226
0.2250
4.6434
5.1688
1.4366
3.6561
0.2431
0.4782
1.0782
0.0599
0.4419
0.6566
4.0320
0.2801
1.0162
0.5889
0.0577
0.3604
0.2130
2.6875
0.0394
0.1455
1.0977
0.6258
0.1232
154.7773
5.6228
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
20.08.2018
THE NATIONAL MINERAL RESOURCES AGENCY, IN A NOTIFICATION TO THE PRIME-MINISTER:
     The Romanian government has lost over 8 billion lei, between 2006-2018, following the failure to update the royalties paid by the oil and gas companies, says Gigi Dragomir, the president of the National Mineral Resources Agency (ANRM), in a report sent to the prime-minister.  click here to read the entire article
15.08.2018
      * (Interview with Radu Grațian Ghețea, President - CEO of CEC Bank)
     In banking there are many risks and that is why banks need to be flexible and have as diverse an exposure as possible, which take the market circumstances at the time into account, says Radu Grațian Ghețea, President and CEO of CEC Bank. He told us, in an interview: "We have to adapt to what is happening in the market and we need to do things in such a way that the economic activity and that of the bank both function properly. If we're going with the idea that we want to eliminate every risk, then we'll just stop doing anything. For instance, we have been and we are a bank which heavily funds agriculture, which also means animal husbandry. A few years ago, our exposure to the aviculture sector was rather significant, and when the avian flu came we had to cover some non-performing loans on that segment. Now that the avian flu is done, we are facing the swine flu. What should we do, stop lending?"
     Reporter: Lately, there have been opinions from some experts who are saying that there is a wave of non-performing loans of the ones taken out by the First Home Program. What is your comment on these statements?  click here to read the entire article
08.08.2018
     * (Interview with Laszlo Diosi, OTP Bank CEO)
     Reporter: How would you describe the banking market, at the present time?
     Laszlo Diosi: Even though there are plenty of challenges, there are also many opportunities for the Romanian banking system. The lessons of the financial-economic crisis have resulted in a better regulated framework, stable, transparent and predictable. The guiding line of the policies developed by the authorities that are qualified, but in particular by those with a regulatory and oversight role has been characterized by a balance between profitability and systemic safety.
     But there is no shortage of challenges. We are talking here about challenges which concern the digitalization of the banking system and the national and international legislation. The entire system needs to align with complex and sometimes confused regulations.
     Recorded by Emilia Olescu  click here to read the entire article
31.07.2018
     * (Interview with Dan Paul, the president of the Association of Brokers)
     The management of the Bucharest Stock Exchange (BVB) needs to find out from brokers whether Romania truly needs a derivatives market, says Dan Paul, the president of the Association of Brokers, who was kind enough to grant BURSA an interview.  click here to read the entire article
27.07.2018
THE DĂNCILĂ GOVERNMENT AFTER SIX MONTHS
     Now we know why prime-minister Dăncilă was in a hurry to announce the activity report for the first six months at the helm of the Romanian government: the nice tale of the hike of pensions and salaries wasn't supposed to be overshadowed by the evolution of budget expenses, whose increase has led the deficit of the consolidated general budget to 1.61% of the GDP, from 0.88% after the first five months of the year.  click here to read the entire article
23.07.2018
BECAUSE AN AGREEMENT ON THE PRICE COULDN'T BE REACHED,
     The public offer started by Vimetco and Conef for a stake of at most 53.77% of the shares of Alro Slatina (Alro) has been unsuccessful, as the issuer announced that due to the unfavorable market conditions, the shareholders, company and underwriters couldn't agree on a price for the volume of 383.79 million shares put up for sale.  click here to read the entire article
23.07.2018
ECONOMIC ANALYST AURELIAN DOCHIA PREDICTS:
     * According to Eurostat, Romania has the biggest governmental deficit in the EU
     The hike of some taxes, in the near future, is unavoidable, according to economic analyst Aurelian Dochia.
     His statement comes as, in the first quarter, the government's deficit has seen an increase over the last quarter of 2017, according to data by the European Statistics Office (Eurostat).  click here to read the entire article
13.07.2018
Russia World Cup
     The final tournament of the World Football Cup will end with a gala representation, the duel between Croatia and France. France, the with the most expensive players in the tournament, has met the expectations, Croatia is the biggest surprise the of the competition.  click here to read the entire article
09.07.2018
FOOTBALL AND MONEY
     Cristiano Ronaldo (33 years old) had several hits over the last few days, even though in the final tournament of the World Championship he failed to exceed expectations, as Portugal was eliminated in the round of eight.  click here to read the entire article
05.07.2018
     The world is intensely preparing for a water crisis, the most important resource for human life. The signs, on a continental and global level, that there is a water problem are increasingly clear.  click here to read the entire article
02.07.2018
     The Bursa Construcțiilor magazine, published by the BURSA press group, has taken the first step in the third decade of existence and has awarded, in this year's Gala, no fewer than 20 awards of excellence, to some of the most important associations in the sector, as well as to companies that have stood out through their activity.  click here to read the entire article
27.06.2018
A VOTE FOR AN UNFORGETTABLE SUMMER
     In the plenum joint meeting of the Chamber of Deputies and the Senate, which will be held today starting at 14:00, will be debated and put up for vote the vote of no-confidence against the government submitted by 152 members of the opposition.
     The document which incriminates the failures of the Dăncilă government has been read in the Parliament on Monday, June 25th.  click here to read the entire article
25.06.2018
     Even without the court ruling rendered in first instance by the High Court of Cassation and Justice in the lawsuit of the fictitious hiring at the Child Protection Department of Teleorman the focus on getting all the institutional levers under the - informal, but all the more important - authority of Liviu Dragnea. But, after his conviction on June 21, this trend will speed up. But only through this kind of concentration of power can the president of the Chamber of Deputies hope to change not only the balance of power - which is already favorable to him, even though nothing is final in politics -, but the legislation based on which he has been sentenced, so that he gets exonerated of any legal responsibility. Or, when the powers of the state are concentrated in the hands of one man, democracy, even though it may be only a façade, moves aside to be replaced by autocracy. And in Romania, the temptation of autocracy, hidden under the veil of illiberalism, is more powerful than it has ever been, after the fall of communism. Could this be just an accident owed to the meteoric apparition of Liviu Dragnea?  click here to read the entire article
19.06.2018
     The Romanian Constitution:
     Art. 80 - The role of the president
     (1) The Romanian president represents the Romanian government and is the guarantor of national independence, unity and territorial integrity.
     (2) The Romanian president must watch for the compliance with the Constitution and the good functioning of the public authorities. For that purpose, the president serves as a mediating entity between the powers of the state, as well as between the state and society.  click here to read the entire article
12.06.2018
     The reunion scheduled today between Donald Trump and Kim Jong-un is taking place in Singapore due to the relative neutrality and the security this city-state provides. Singapore is one of the few countries that still hosts a North-Korean embassy, and many of the deals of the Kim regime were conducted here, according to the foreign press.  click here to read the entire article
.