Gala BURSA "Deceniul European din Centenarul României"
CONSILIERUL PREZIDENȚIAL COSMIN MARINESCU:
BURSA 19.01.2017

S.B.
 
mărește imaginea
Cosmin Marinescu (Sursa foto: Presidency.ro)
     Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu afirmă, într-un interviu acordat News.ro, că prognoza de creștere economică a Guvernului Grindeanu, de 5,2%, "pare lipsită de realism", iar explicații pentru care "prognoza este săltată" nu există.
     El spune că administrația Prezidențială este îngrijorată că nu vor putea fi evitate anumite ajustări negative, inclusiv prin reducerea investițiilor la un nivel chiar mai mic decât în 2016.
     Cosmin Marinescu, consilier prezidențial în cadrul Departamentului Politici Economice și Sociale, afirmă că, din calculele Administrației Prezidențiale, impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului, se ridică la 8,44 miliarde de lei, reprezentând un efort bugetar suplimentar față de deficitul calculat de precedentul Executiv, de 2,96%.
     Marinescu spune: "Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcției bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creștere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism".
     El precizează că toate prognozele internaționale anticipau rate de creștere economică mai mici de 4%.
     "Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar 2 luni, de la 4,3% la 5,2%", spune consilierul prezidențial.
     Marinescu explică: "O creștere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem și politici care să ridice potențialul de creștere economică, de exemplu prin îmbunătățirea productivității. Potrivit evaluărilor noastre, o creștere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de ușor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condițiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii".
     Consilierul prezidențial precizează că acestea au fost și temele de discuție de la întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu și ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan.
     El menționează: "Ceea ce am dorit să precizăm la discuția cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017. A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma, așa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative".
     Cosmin Marinescu mai spune că există o "îngrijorare" că nerealizarea veniturilor ar "reduce credibilitatea acestui buget" și ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiții.
     Consilierul prezidențial mai afirmă: "Anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuția bugetară a anului 2016. (...) Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcții majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcției bugetare".
     Programul de guvernare al PSD estimează că economia românească va crește cu 5,5%, în medie, în următorii patru ani, ritm mult mai mare decât cel anticipat de analiștii economici, pe baza creșterii salariilor bugetarilor, a creșterii investițiilor publice și a reducerii taxelor.
     Documentul cuprinde aprobarea unui Cod Economic valabil timp de cinci ani prin acord între toate partidele, o Lege a Prevenției care să protejeze firmele de sancțiuni de la prima abatere și plata tuturor taxelor online.
     
     Citiți, mai jos, interviul acorat News.ro de către consilierul prezidențial Cosmin Marinescu:
     
     Reporter: Cum vi s-a părut întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu și cu ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, din punctul de vedere al datelor prezentate și al sustenabilității măsurilor propuse de Executiv?
     Cosmin Marinescu: A fost o întâlnire instituțională, necesară pentru informarea președintelui și pentru înțelegerea viziunii pe care Guvernul o are în privința construcției și a execuției bugetare.
     În opinia noastră, abordarea construcției bugetare trebuie să aibă în vedere două probleme esențiale. În primul rând, este vorba de impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului. Calculele efectuate în cadrul Administrației Prezidențiale arată un impact bugetar brut de 8,44 miliarde lei. Acest efort bugetar este suplimentar în raport de deficitul de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern.
     Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcției bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creștere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism.
     De exemplu, în noiembrie 2016, prognoza de creștere economică pentru 2017 era de 4,3%, care include și efectul impulsului fiscal din aplicarea Codului fiscal (reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și a supraaccizei la carburanți). În același timp, toate prognozele internaționale anticipau rate de creștere economică mai mici de 4% (Comisia Europeană - 3,9% în noiembrie 2016, FMI - 3,8% în octombrie 2016, BERD - 3,7% în noiembrie 2016, Banca Mondială - 3,7% în ianuarie 2017).
     Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar două luni, de la 4,3% la 5,2%. Este adevărat, Guvernul actual vine cu un impuls fiscal de circa 1% din PIB. Însă în 2016, anul cu cea mai amplă relaxare fiscală, un impuls fiscal de aproape 3% din PIB a ridicat creșterea economică, așa cum am arătat în cadrul întâlnirii, cu doar un punct procentual, la 4,8% creștere economică în 2016. În condițiile aferente lui 2017, efectul pe creștere care se va adăuga prognozelor inițiale va fi mult diminuat.
     Astfel, o creștere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem și politici care să ridice potențialul de creștere economică, de exemplu prin îmbunătățirea productivității.
     Potrivit evaluărilor noastre, o creștere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de ușor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condițiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii. Cu toții ne dorim ca România să aibă o creștere economică robustă, sustenabilă, care să nu se desumfle odată ce consumul încetează să mai fie susținut prin măsuri fiscal-bugetare, care nu se pot permanentiza și nici nu sunt sănătoase pentru sustenabilitatea performanțelor economice.
     Ceea ce am dorit să precizăm la discuția cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017.
     A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma, așa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative, pentru că doi ani consecutivi s-a mers pe contrasensul responsabilității economice, prin reduceri de impozite pe consum și creșteri de cheltuieli, fără alte măsuri structurale care să asigure sustenabilitate.
     Reporter: La finalul întâlnirii, președintele Klaus Iohannis a spus că, pe actualele cifre, "nu va fi deloc ușor" ca ținta de deficit de 3% să fie respectată cu măsurile propuse. Unde estimează Administrația Prezidențială că poate ajunge deficitul, având în vedere angajamentele Guvernului, și dacă analizele arată că nu toate aceste măsuri pot fi puse în aplicare pentru a menține sustenabilitatea bugetului?
     Cosmin Marinescu: Deficitul trebuie să ajungă acolo unde Guvernul a promis, adică sub limita de 3%. Însă este evident că, în condițiile unui impact bugetar brut de circa 8,5 miliarde, adică peste 1% din PIB, o asemenea încadrare necesită anumite ajustări negative. Dar este asumată, prin programul de guvernare, așa cum asumate sunt și măsurile pentru care oamenii au votat.
     Noul cadru fiscal-bugetar schimbă consistent parametrii proiectului de buget. Astfel, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate să crească cu circa 32 miliarde lei față de execuția de 221,5 miliarde lei venituri bugetare în 2016.
     Îngrijorarea noastră constă în faptul că nerealizarea veniturilor ar reduce credibilitatea acestui buget și ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiții, așa cum de altfel se practică. Firește că, din punct de vedere contabil, este simplu să se taie investițiile, adică tocmai ceea ce România are mai mare nevoie. În acest sens, anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuția bugetară a anului 2016. De aceea, problema bugetului nu este doar să ținem deficitul sub 3%, așa cum am văzut că se menționează, ci contează și prin ce metode se realizează acest obiectiv.
     Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcții majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcției bugetare.
     Altfel, vom vedea că una va fi construcția bugetară și alta va fi execuția acesteia, exact cum se discută în aceste zile despre abaterea în execuție de la programul bugetar pentru 2016. Însă deznodământul, cu sau fără anchetă, ar putea fi și mai evident în 2017.
     Reporter: Vicepremierul Daniel Constantin a afirmat recent că ținta de 3% va fi respectată pentru 2017, dar a lăsat deschisă varianta ca pe viitor ea să fie depășită. Considerați oportună o asemenea abordare pentru economia României?
     Cosmin Marinescu: În teorie, orice variantă poate fi lăsată deschisă, însă nu trebuie să uităm un lucru simplu: economia are rigorile și legitățile ei, iar realitatea economică este cel mai neînduplecat arbitru, sau chiar judecător, al erorilor de politică economică. Să ne amintim doar lecția dureroasă a crizei economice, care ne-a prins în 2009 complet nepregătiți din punct de vedere fiscal-bugetar.
     Pe de altă parte, deficitul bugetar este emblema responsabilității cu care Guvernul privește către generațiile viitoare. În esență, deficitul este nota de plată prin care guvernele transferă costul beneficiilor actuale în contul generațiilor viitoare, prin datorie publică. De aceea problema deficitului trebuie abordată cu maximă responsabilitate și respect față de români. Însă, la fel ca și în cazul creșterii economice, mai importantă este nu mărimea, ci structura deficitului bugetar. Una este să facem deficit pentru cheltuieli curente, alta este ca deficitul să provină din creșterea cheltuielilor de investiții. Ori dezvoltarea înseamnă infrastructură modernă în energie și transporturi, investiții în educație, în sănătate, care să genereze prosperitate pe termen lung.
     Oricum, în privința deficitului, în doar doi ani, România a coborât în cealaltă extremă a clasamentului european, devenind a cincea țară din UE după mărimea deficitului bugetar, fiind depășiți doar de Spania, Marea Britanie, Franța și Belgia, cu diferența că aceste țări sunt totuși într-un proces de consolidare fiscală.
     Nu ne putem permite să neglijăm implicațiile negative ale deficitelor pentru economie. Dacă politicile guvernamentale duc la un derapaj al deficitului vor apărea probleme dintre cele mai serioase: corecțiile negative pentru proiectele finanțate european, înrăutățirea rating-ului din partea agențiilor internaționale, creșterea costurilor de finanțare a serviciului datoriei publice, reducerea încrederii economice a investitorilor și a piețelor etc.
     Ar fi paradoxal, totuși, ca un partid care a câștigat alegerile cu mesaje economice împotriva străinilor, să ruleze apoi politici economice care să ne facă mai degrabă dependenți de finanțarea externă, prin amploarea deficitelor, a celui bugetar și a deficitului de cont curent.
     Reporter: În ceea ce privește bugetul pentru 2017, în afara domeniului Apărării, unde trebuie respectate angajamentele privind alocarea a 2% din PIB, care sunt celelalte domenii în care ar trebui investit în principal? Precedentul Guvern PSD, condus de Victor Ponta, a avut unele dintre cele mai mici investiții în economie. Este Administrația Prezidențială îngrijorată de repetarea scenariului?
     Cosmin Marinescu: Într-adevăr, așa cum a declarat președintele Klaus Iohannis, alocarea a 2% din PIB pentru apărare este un angajament politic pe care Guvernul și-a asumat să-l respecte. Din punct de vedere bugetar, va fi utilizată metoda creditelor de angajament pentru circa 0,5% din PIB, care nu afectează deficitul cash de 2,96%. În privința alocărilor bugetare destinate investițiilor, așteptăm proiectul de buget pentru a vedea ce s-a putut obține în sfera investițională, în raport cu dinamica cheltuielilor curente. De exemplu, dacă judecăm componenta investițională a bugetului prin prisma cheltuielilor de capital și a proiectelor din fonduri europene, observăm că aceasta s-a tot restrâns, de la 5,8% din PIB în 2012, la 4,9% din PIB în 2014 și până la 3,9% din PIB în 2016, conform datelor din execuția bugetară.
     În această privință a execuției bugetare, există bineînțeles îngrijorarea că o construcție bugetară supra-realistă va fi amendată de evoluțiile din realitate. Aș putea menționa, de exemplu, dinamica exporturilor, a căror încetinire față de ritmul proiectat ar crește și mai mult deficitul balanței comerciale, de unde presiuni suplimentare și asupra cursului de schimb. Un alt exemplu ar putea fi o eventuală proiecție puternic investițională, care ar fi contrazisă de unele elemente. În acest sens, creșterea consistentă a profiturilor din 2016 trebuie pusă și pe seama reducerii TVA la 20%, care este însă un efect one-off.
     În plus, măsurile recente nu par a însufleți într-atât mediul de afaceri încât prioritatea zero în 2017 să fie investițiile. De exemplu, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, creșterea consistentă a salariului minim va trage în jos competitivitatea și va reduce resursele disponibile pentru investiții. Ori aceasta va însemna un mediu de afaceri mai slab capitalizat, mai puțin competitiv și inovativ. Un alt element este lipsa de predictibilitate economică, de unde și neîncrederea că mixul de politici recent anunțate nu va conduce la implicații care să împovăreze mediul de afaceri.
     Reporter: PSD are în programul de guvernare un angajament privind introducerea unor tipuri de impozite diferențiate începând cu 2018, lucru confirmat și de vicepremierul Daniel Constantin. Ar trebui păstrată cota unică sau poate fi benefică/sustenabilă schimbarea tipului de impozitare? Cum apreciați asemenea schimbări fiscale pentru economie?
     Cosmin Marinescu: Cota unică de impozitare este simbolul egalității în privința tratamentului fiscal. Însă stânga politică și-a făcut dintotdeauna un stindard din impozitarea diferențiată: cei cu venituri mai mari să plătească rate de impozitare mai mari. Nu este o surpriză din acest punct de vedere.
     Nu este clar dacă această abordare aduce și creșterea poverii fiscale pentru anumite categorii de persoane. Cu alte cuvinte, dacă această impozitare diferențiată va merge doar în jos față de 16% sau, nu cumva, impozitarea unora va fi mai mare. În acest caz, unii vor câștiga și alții vor pierde. De fapt, aceasta este emblema redistribuirii sociale, care este apanajul politicilor de stânga: să ia de la unii pentru a da la alții. În ultimă instanță, problema nu ține neapărat de modul în care se impozitează, prin flat tax sau impozit progresiv, ci dacă se impozitează mai mult sau mai puțin.
     Oricum, avem de-a face cu o prea mare abundență de măsuri și propuneri de ordin fiscal și bugetar, fără a lăsa timp ca efectele lor să fie asimilate în economie. În ultimii doi ani, parcă totul în materie de economie și dezbatere economică a fost grevat pe inițiative fiscal-bugetare. Jos impozitele, sus cheltuielile - cam acesta pare să fi fost cuvântul de ordine al politicilor economice.
     Însă performanța economică nu apare, de la sine, doar prin jocul taxelor și impozitelor, ci necesită diverse acumulări structurale, reguli corecte și credibile pentru funcționarea piețelor, competitivitate și predictibilitate pentru mediu de afaceri, asanarea dezechilibrelor din sectorul întreprinderilor de stat, infrastructură financiară de piață pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea antreprenoriatului și a sectoarelor inovative etc.
     Consider, deci, că economiștii și decidenții sunt datori să-și orienteze atenția și în aceste direcții. Este foarte important ce model economic este promovat prin politicile publice.
     Din perspectiva abordărilor noastre, cercul vicios al creșterii bazate pe consum nu mai poate continua prea mult timp. Altfel, veniturile oamenilor vor merge mai mult în importuri, firmele vor susține mai degrabă salarii și nu investiții, iar finanțele din bănci vor merge mai degrabă în buzunarul statului, pentru acoperirea deficitului, decât la mediul de afaceri. Dar nu acesta este modelul unei creșteri economice sustenabile.
     Reporter: În privința programului de guvernare al PSD, sunt introduse elemente precum Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, care ar urma să finanțeze măsurile Guvernului, însă nu a fost explicat exact modul în care acesta ar urma să funcționeze, să atragă bani și să îi distribuie. S-a discutat cu premierul Grindeanu despre această idee și cum arată analiza Administrației Prezidențiale asupra ei?
     Cosmin Marinescu: Acest Fond Suveran nu este ceva nou, nu este o inovație instituțională care să rezolve, de la sine, problemele de finanțare ale proiectelor de investiții. În opinia noastră, două sunt problemele majore pe care înființarea Fondului Suveran trebuie să le clarifice.
     În primul rând, trebuie să fie foarte clar obiectivul major pe care Guvernul dorește să îl urmărească prin intermediului unui asemenea Fond. În această privință, este important de înțeles dacă anumite interese strategice ale statului român pot fi armonizate cu acest vehicul instituțional și financiar, construit pe principiile guvernanței corporatiste.
     În al doilea rând, este important să se cunoască, de la bun început, dacă finanțarea proiectelor de investiții publice prin intermediul acestui Fond generează sau nu impact bugetar. În altă ordine de idei, un Fond Suveran bazat pe participațiile statului ar putea avea ca destinație inclusiv capitalizarea unor ramuri sau companii din portofoliu. Trebuie să vedem, așa cum s-a declarat, ce companii vor forma portofoliul acestui Fond, dacă sunt suficiente dividendele acestor companii, care este strategia Fondului pe un anumit număr de ani, cât de mare ar putea fi atractivitatea investițională din partea investitorilor privați, a piețelor financiare și a investitorilor instituționali. În acest din urmă caz, sustenabilitatea cadrului macroeconomic și a celui fiscal-bugetar sunt argumente esențiale.
     De aceea spunem ca trebuie cunoscute foarte bine obiectivele și constrângerile, instituționale și bugetare, ale acestui proiect. Din păcate, aceste lucruri nu au fost foarte clar explicate până în prezent.
     Reporter: Președintele Iohannis a spus că a discutat, pe scurt, cu premierul despre încasările de 10-14 miliarde nerealizate, pe care Parlamentul deja le anchetează. Ministrul de Finanțe și PSD au acuzat proiecții bugetare "politicianiste" și rectificări care ridică semne de întrebare. Care este poziția Administrației Prezidențiale față de această chestiune?
     Cosmin Marinescu: Nu aș relua argumente deja prezentate, este important că au fost făcute anumite clarificări. S-a dovedit că acea "gaură bugetară" era doar o diferență de estimare în planul veniturilor bugetare, în principal pe fonduri europene.
     Mult mai important este să se înțeleagă faptul că această execuție deficitară din 2016 nu afectează cu nimic construcția bugetară pentru 2017, așa cum s-a acreditat inițial. În raport cu schițarea bugetului pentru 2017, oricine ar fi putut observa nerealizarea veniturilor din fondurile europene mult mai devreme, prin simpla consultare a execuțiilor bugetare lunare, care sunt date publicității de către Ministerul Finanțelor. Deci problema dezbătută acum putea fi semnalată lună de lună, sau mai ales în contextul rectificării bugetare din noiembrie.
     Ne întrebăm însă ce garanții avem că acest scenariu al estimării nerealiste a veniturilor bugetare nu se poate repeta în 2017, cu atât mai mult în contextul actual, al unor estimări macroeconomice și bugetare dintre cele mai optimiste. Ce se va întâmpla dacă, ipotetic vorbind, nu se vor realiza veniturile bugetare programate, de peste 253 miliarde lei?! Sau prognoza de creștere economică de 5,2%?!
     De exemplu, bugetul pentru 2017 este proiectat pe o creștere de venituri bugetare de aproape 15%, de la 221,5 miliarde lei, conform execuției bugetare a anului 2016, la peste 253 miliarde lei în 2017. Este vorba de cea mai mare expansiune a veniturilor bugetare prognozate de la un an la altul, de peste 32 miliarde lei. Astfel, în ciuda continuării măsurilor de relaxare fiscală, trebuie să vedem dacă se va reuși, așa cum s-a anunțat, creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu două puncte procentuale într-un singur an, de la 29% în 2016 la peste 31% în 2017.
     În acest sens, anticipăm că dezbaterea despre estimarea nerealistă a veniturilor nu se va opri la nivelul lui 2016 și va apărea și în legătură cu bugetul pentru 2017, poate cu implicații mult mai însemnate.
     Oricum, noi vom analiza cu atenție bugetul care va veni din Parlament, pentru a ne asigura că angajamentele asumate sunt respectate. 

     Cosmin Marinescu este absolvent al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice din București. Este profesor universitar la ASE, fiind cadru didactic din 1998 și doctor în Economie (2003). Marinescu a fost numit consilier prezidențial în decembrie 2014.

 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
Aceeasi sectiune (Macroeconomie)
IONUȚ DUMITRU, CONSILIUL FISCAL:
MUGUR ISĂRESCU, DESPRE MACROSTABILITATE:
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Actualitate - vezi toate știrile mai jos.
Politică, 11:27
     Ministerul Turismului va organiza miercuri o dezbatere privind sistemul de redevențe al resurselor hidrotermale.  detalii
Miscellanea, 11:19
     Peste 750 de infracțiuni au fost constate de polițiști într-o singură zi și au fost date aproximativ 7.500 de amenzi în valoare de aproape 2,5 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă.  detalii
Companii-Afaceri, 10:53
     Amazon.com este una dintre cele mai valoroase companii la nivel mondial, cu o capitalizare de aproximativ 548 de miliarde de dolari, datorată unei creșteri de 51% a acțiunilor în 2017, iar analiștii băncii Morgan Stanley prognozează că în decurs de un an capitalizarea companiei de comerț electronic ar putea urca la 1.000 de miliarde de dolari, relatează MarketWatch.  detalii
Politică, 10:28
FLORIN JIANU:
     Modificările aduse Legii dialogului social, între care introducerea obligativității negocierilor colective pentru toți angajatorii, pentru toate contractele de muncă, arată disperarea Guvernului de a găsi soluții nerealiste la problemele generate de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, spune Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).  detalii
Revista Presei, 10:07
     * ADEVARUL
     * PSD începe lupta cu un nou dușman: Statului paralel
     PSD a adoptat o rezoluție în care vorbește de "statul paralel și ilegitim", acesta fiind văzut responsabil de atacurile la adresa liderilor PSD și de problemele cu Justiția pe care le au aceștia.  detalii
Ediții precedente
Jurnal Bursier
17.11.2017
BVB
     * SIF5 a cumpărat 7,57% din "Turism Felix", printr-un "deal" de 7,5 milioane lei
     * Rulaj de 10 milioane euro, în ședința de joi
       Lichiditatea înregistrată pe Bursa de Valori București (BVB) în penultima ședință de tranzacționare a săptămânii a fost de 46,21 milioane lei (9,96 milioane euro), puțin peste rulajul de miercuri...  detalii
17.11.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile tranzacționate pe piețele din Europa au urcat ieri, cele mai importante câștiguri fiind înregistrate în sectorul construcțiilor, după ce firma franceză "Bouygues" SA a raportat...  detalii
16.11.2017
BVB
     * Ovidiu Dumitrescu, "Tradeville": "Valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni de pe piața reglementată, sub media anuală"
     * Schimburile cu titluri "Banca Transilvania" și BRD au asigurat peste 71% din lichiditatea totală
       Lichiditatea înregistrată pe Bursa de Valori București (BVB) în ședința de tranzacționare de la mijlocul săptămânii a fost de 44,2 milioane lei (9,54 milioane euro), în scădere față de rulajul de...  detalii
16.11.2017
BURSELE DIN LUME
     Piețele din Europa au scăzut ieri din cauza declinului cotațiilor țițeiului.  detalii
15.11.2017
BVB
     * Tranzacțiile cu acțiuni "Banca Transilvania" au asigurat peste 50% din lichiditatea de 16,6 milioane euro
       Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat, în a doua ședință de tranzacționare a săptămânii, o lichiditate de 77,47 milioane de lei (16,66 milioane de euro), peste media zilnică a acestui an...  detalii
15.11.2017
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa s-au înscris pe un curs pozitiv ieri, datorită unor date economice favorabile publicate de Germania și a rezultatelor financiare peste așteptări anunțate de unele companii.  detalii
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 17 noiembrie 2017
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
16.11.2017
THE QUICK RISE OF THE INDEX WHICH SETS THE TREND FOR INTEREST RATES ON LOANS DENOMINATED IN LEI ISN'T STOPPING
     The 3-month ROBOR rate, which is used to calculate the interest rates, the majority of the loans denominated in lei, has jumped past the 2% psychological level, and yesterday reached 2.06%, up from Tuesday's 1.92%, according to data from the NBR.  details
16.11.2017
THE PARLIAMENT IS ASKING FOR INFORMATION CONCERNING THE INVESTIGATIONS WHICH OMV PETROM HAS BEEN SUBJECTED TO
     * Minister Toma Petcu, former ministers Răzvan Nicolescu and Victor Grigorescu, the representatives of the state in the executive structure of OMV Petrom and Mihai Busuioc, the president of the Court of Auditors were heard today in the Investigation Commission
       The executives of OMV Petrom mentioned, in a letter addressed to the parliament, the existence of four lawsuits brought by the National Energy Regulation Authority (ANRE) and of seven audits by the Authority, between 2012-2017, as the recent request for information by the Commission for the Investigation of the activity of the ANRE targeted a period of 12 years, from 2015 to 2017.  details
14.11.2017
THE EURO AT AN ALL-TIME HIGH
     * Vasilescu: "We cannot say that the currency market has gone off the rails, the exchange rate has moved 4 bani in 4 days"
     * "Perhaps it is a simple coincidence the fact that on November 8th was approved the Emergency Ordinance of the Fiscal Code and it was also on that day that the Euro rose past 4.6 lei", said Mr. Vasilescu
       The leu yesterday reached a historic low against the Euro, 4.6495 lei/Euro, up 1.05 over the previous meeting, marking the fourth day where the exchange rate was above 4.6 lei.  details
13.11.2017
     In October, the Romanian Commercial Bank, through Schoenherr și Asociații, has submitted, with the County Court of Bihor, a request for the insolvency of the European Drinks group, owned by the Micula brothers. That group includes: European Drinks, Transilvania General Import-Export, European Food, Starmill SRL, Scandic Distilleries SA, Rieni Drinks.  details
10.11.2017
DUMITRU COSTIN (BNS):
     * The executives of OMV Petrom, summoned to appear in the Parliament for the third time
     * Sevil Shhaideh and Radu-Spiridon Cojocaru, the representatives of the state on the Supervisory Board of OMV Petrom, also called in for hearings
     * Costin: "We have notified the Audit Body of the Prime-Minister"
       The management of OMV Petrom, namely Mrs. Mariana Gheorghe, as well as the representatives of the Romanian state on the Supervisory Board of OMV Petrom, Sevil Shhaideh and Radu-Spiridon Cojocaru will be invited to appear in the hearings on the Investigation Commission for the activity of the ANRE, the members of the Commission decided on Thursday.  details
09.11.2017
     * The fear that wages will drop is unjustified
       The government's proposal to transfer the social security contributions exclusively to the employee is not at all a social-democratic measure and not even one of redistribution, rather it is one of an ultra-liberal nature, which leaves the employer in the unique position in Europe of not contributing in no way whatsoever to the social security systems (retirement and unemployment) or healthcare.  details
08.11.2017
     * A 39% stake belongs to Russian millionaire Sergey Lobanov, who is being criminally investigated in Russia for alcohol contraband
       Banca Transilvania intends to buy an initial stake of over 39% of Victoriabank, the third largest bank in the Republic of Moldova, and together with the EBRD, would own a majority stake, according to a press release sent yesterday.  details
07.11.2017
     * Brokers: The depreciation of EL, amid the drop in the market, as well as due to deal with the FP
     * Adrian Simionescu: "Investors feel the price at which EL has acquired from the Proprietatea Fund its stakes is very high and unjustified"
     * The FP-Electrica deal, among the topics of the PNL vote of no-confidence against Energy minister Toma Petcu
       It seems the stock market did not take kindly to the approval of the transaction by which "Electrica" acquires the stakes of the Proprietatea Fund in its branches, at least for now, because EL stock dropped abruptly, immediately after the general shareholder meeting of October 26th.  details
06.11.2017
     Finally, after many statements concerning the fundamental changes in the fiscal policy, announced from one day to the next and then denied, we have the argumentation note and the draft of the emergency ordinance to amend the Tax Code published, which the Ministry of Public Finance will apply starting with the beginning of next year.  details
01.11.2017
PSD SENATOR EUGEN TEODOROVICI:
     * "The MADR made a «shopping list» of projects - with local level libraries and a ferry for crossing the Danube"
     * "Within three years at most, Romania can draw 3 billion Euros in European funds"
     * "Unfortunately, Romania promotes politicians instead of promoting specialists"
       Romania has embarrassed itself with the proposals that had been initially prepared for the Juncker plan, said Eugen Teodorovici. Mr. Teodorovici is the president of the Budget and Finance Commission of the Romanian Senate, member of the European Affairs Commission and former minister of European Funds.  details
01.11.2017
ADVERTISING
     Esports, no longer the "unruly" child of the tech and sports entertainment fields, has established itself as a legitimate and profitable industry. Romanian production company PGL is at the forefront of its acceptance and growth.  details
30.10.2017
     Ludwik Sobolewski handed in his resignation.
     Wow!
     Friday, the Bucharest Stock Exchange (BVB) posted on its website the text of a "Current report":
     "The Bucharest Stock Exchange is announcing that on October 27th, 2017, Mr. Ludwik Sobolewski has notified the company about his resignation from the position of CEO of the company".  details
27.10.2017
RUMORS: THE NEW CEO OF THE BSE, SOUGHT IN THE BANKING INDUSTRY
     * Two months have passed since Sobolewski's term expired
       Even though the management of the Bucharest Stock Exchange has not been officially announced, the result of the interviews for the position of CEO held on September 25th, it seems that already a new search has been launched, which focuses on the banking sector.  details
27.10.2017
     * Lucian Bode: "I have great doubts that the state will come out a winner from the FP-Electrica transaction and I don't think that this acquisition constitutes a zero priority for the company"
     * Gabriel Dumitrașcu: "I hope that by tomorrow (ed. note: today) at 10:00, the ASF will issue a statement, otherwise it means Mircea Ursache is reckless"
       The General Shareholder Meeting of Electrica set to take place today announces itself very interesting as, on the agenda, it includes the election of the members of the Board of Directors by applying the cumulative voting method, as well as approving the acquisition by Electrica of the stakes of the Proprietatea Fund (21% each) in the distribution subsidiaries of Muntenia Nord, Transilvania Nord, Transilvania Sud and Electrica Furnizare, for a price of 752,031,841 lei, a cost higher by 60 million for the company compared to the failed negotiation of March 2016.  details
23.10.2017
THE ANPC STARTS THE REVOLUTION ON THE BANKING MARKET
     The National Consumer Protection Agency (ANPC) recently fined no less than 15 commercial banks, on charges of misleading advertising, according to sources close to the situation.  details
.