CONFERINȚA "Viitorul pieței de capital românești" - Ediția a VI-a
CONSILIERUL PREZIDENȚIAL COSMIN MARINESCU:
BURSA 19.01.2017

S.B.
 
mărește imaginea
Cosmin Marinescu (Sursa foto: Presidency.ro)
     Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu afirmă, într-un interviu acordat News.ro, că prognoza de creștere economică a Guvernului Grindeanu, de 5,2%, "pare lipsită de realism", iar explicații pentru care "prognoza este săltată" nu există.
     El spune că administrația Prezidențială este îngrijorată că nu vor putea fi evitate anumite ajustări negative, inclusiv prin reducerea investițiilor la un nivel chiar mai mic decât în 2016.
     Cosmin Marinescu, consilier prezidențial în cadrul Departamentului Politici Economice și Sociale, afirmă că, din calculele Administrației Prezidențiale, impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului, se ridică la 8,44 miliarde de lei, reprezentând un efort bugetar suplimentar față de deficitul calculat de precedentul Executiv, de 2,96%.
     Marinescu spune: "Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcției bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creștere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism".
     El precizează că toate prognozele internaționale anticipau rate de creștere economică mai mici de 4%.
     "Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar 2 luni, de la 4,3% la 5,2%", spune consilierul prezidențial.
     Marinescu explică: "O creștere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem și politici care să ridice potențialul de creștere economică, de exemplu prin îmbunătățirea productivității. Potrivit evaluărilor noastre, o creștere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de ușor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condițiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii".
     Consilierul prezidențial precizează că acestea au fost și temele de discuție de la întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu și ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan.
     El menționează: "Ceea ce am dorit să precizăm la discuția cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017. A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma, așa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative".
     Cosmin Marinescu mai spune că există o "îngrijorare" că nerealizarea veniturilor ar "reduce credibilitatea acestui buget" și ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiții.
     Consilierul prezidențial mai afirmă: "Anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuția bugetară a anului 2016. (...) Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcții majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcției bugetare".
     Programul de guvernare al PSD estimează că economia românească va crește cu 5,5%, în medie, în următorii patru ani, ritm mult mai mare decât cel anticipat de analiștii economici, pe baza creșterii salariilor bugetarilor, a creșterii investițiilor publice și a reducerii taxelor.
     Documentul cuprinde aprobarea unui Cod Economic valabil timp de cinci ani prin acord între toate partidele, o Lege a Prevenției care să protejeze firmele de sancțiuni de la prima abatere și plata tuturor taxelor online.
     
     Citiți, mai jos, interviul acorat News.ro de către consilierul prezidențial Cosmin Marinescu:
     
     Reporter: Cum vi s-a părut întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu și cu ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, din punctul de vedere al datelor prezentate și al sustenabilității măsurilor propuse de Executiv?
     Cosmin Marinescu: A fost o întâlnire instituțională, necesară pentru informarea președintelui și pentru înțelegerea viziunii pe care Guvernul o are în privința construcției și a execuției bugetare.
     În opinia noastră, abordarea construcției bugetare trebuie să aibă în vedere două probleme esențiale. În primul rând, este vorba de impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului. Calculele efectuate în cadrul Administrației Prezidențiale arată un impact bugetar brut de 8,44 miliarde lei. Acest efort bugetar este suplimentar în raport de deficitul de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern.
     Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcției bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creștere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism.
     De exemplu, în noiembrie 2016, prognoza de creștere economică pentru 2017 era de 4,3%, care include și efectul impulsului fiscal din aplicarea Codului fiscal (reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și a supraaccizei la carburanți). În același timp, toate prognozele internaționale anticipau rate de creștere economică mai mici de 4% (Comisia Europeană - 3,9% în noiembrie 2016, FMI - 3,8% în octombrie 2016, BERD - 3,7% în noiembrie 2016, Banca Mondială - 3,7% în ianuarie 2017).
     Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar două luni, de la 4,3% la 5,2%. Este adevărat, Guvernul actual vine cu un impuls fiscal de circa 1% din PIB. Însă în 2016, anul cu cea mai amplă relaxare fiscală, un impuls fiscal de aproape 3% din PIB a ridicat creșterea economică, așa cum am arătat în cadrul întâlnirii, cu doar un punct procentual, la 4,8% creștere economică în 2016. În condițiile aferente lui 2017, efectul pe creștere care se va adăuga prognozelor inițiale va fi mult diminuat.
     Astfel, o creștere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem și politici care să ridice potențialul de creștere economică, de exemplu prin îmbunătățirea productivității.
     Potrivit evaluărilor noastre, o creștere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de ușor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condițiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii. Cu toții ne dorim ca România să aibă o creștere economică robustă, sustenabilă, care să nu se desumfle odată ce consumul încetează să mai fie susținut prin măsuri fiscal-bugetare, care nu se pot permanentiza și nici nu sunt sănătoase pentru sustenabilitatea performanțelor economice.
     Ceea ce am dorit să precizăm la discuția cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017.
     A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma, așa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative, pentru că doi ani consecutivi s-a mers pe contrasensul responsabilității economice, prin reduceri de impozite pe consum și creșteri de cheltuieli, fără alte măsuri structurale care să asigure sustenabilitate.
     Reporter: La finalul întâlnirii, președintele Klaus Iohannis a spus că, pe actualele cifre, "nu va fi deloc ușor" ca ținta de deficit de 3% să fie respectată cu măsurile propuse. Unde estimează Administrația Prezidențială că poate ajunge deficitul, având în vedere angajamentele Guvernului, și dacă analizele arată că nu toate aceste măsuri pot fi puse în aplicare pentru a menține sustenabilitatea bugetului?
     Cosmin Marinescu: Deficitul trebuie să ajungă acolo unde Guvernul a promis, adică sub limita de 3%. Însă este evident că, în condițiile unui impact bugetar brut de circa 8,5 miliarde, adică peste 1% din PIB, o asemenea încadrare necesită anumite ajustări negative. Dar este asumată, prin programul de guvernare, așa cum asumate sunt și măsurile pentru care oamenii au votat.
     Noul cadru fiscal-bugetar schimbă consistent parametrii proiectului de buget. Astfel, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate să crească cu circa 32 miliarde lei față de execuția de 221,5 miliarde lei venituri bugetare în 2016.
     Îngrijorarea noastră constă în faptul că nerealizarea veniturilor ar reduce credibilitatea acestui buget și ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiții, așa cum de altfel se practică. Firește că, din punct de vedere contabil, este simplu să se taie investițiile, adică tocmai ceea ce România are mai mare nevoie. În acest sens, anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuția bugetară a anului 2016. De aceea, problema bugetului nu este doar să ținem deficitul sub 3%, așa cum am văzut că se menționează, ci contează și prin ce metode se realizează acest obiectiv.
     Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcții majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcției bugetare.
     Altfel, vom vedea că una va fi construcția bugetară și alta va fi execuția acesteia, exact cum se discută în aceste zile despre abaterea în execuție de la programul bugetar pentru 2016. Însă deznodământul, cu sau fără anchetă, ar putea fi și mai evident în 2017.
     Reporter: Vicepremierul Daniel Constantin a afirmat recent că ținta de 3% va fi respectată pentru 2017, dar a lăsat deschisă varianta ca pe viitor ea să fie depășită. Considerați oportună o asemenea abordare pentru economia României?
     Cosmin Marinescu: În teorie, orice variantă poate fi lăsată deschisă, însă nu trebuie să uităm un lucru simplu: economia are rigorile și legitățile ei, iar realitatea economică este cel mai neînduplecat arbitru, sau chiar judecător, al erorilor de politică economică. Să ne amintim doar lecția dureroasă a crizei economice, care ne-a prins în 2009 complet nepregătiți din punct de vedere fiscal-bugetar.
     Pe de altă parte, deficitul bugetar este emblema responsabilității cu care Guvernul privește către generațiile viitoare. În esență, deficitul este nota de plată prin care guvernele transferă costul beneficiilor actuale în contul generațiilor viitoare, prin datorie publică. De aceea problema deficitului trebuie abordată cu maximă responsabilitate și respect față de români. Însă, la fel ca și în cazul creșterii economice, mai importantă este nu mărimea, ci structura deficitului bugetar. Una este să facem deficit pentru cheltuieli curente, alta este ca deficitul să provină din creșterea cheltuielilor de investiții. Ori dezvoltarea înseamnă infrastructură modernă în energie și transporturi, investiții în educație, în sănătate, care să genereze prosperitate pe termen lung.
     Oricum, în privința deficitului, în doar doi ani, România a coborât în cealaltă extremă a clasamentului european, devenind a cincea țară din UE după mărimea deficitului bugetar, fiind depășiți doar de Spania, Marea Britanie, Franța și Belgia, cu diferența că aceste țări sunt totuși într-un proces de consolidare fiscală.
     Nu ne putem permite să neglijăm implicațiile negative ale deficitelor pentru economie. Dacă politicile guvernamentale duc la un derapaj al deficitului vor apărea probleme dintre cele mai serioase: corecțiile negative pentru proiectele finanțate european, înrăutățirea rating-ului din partea agențiilor internaționale, creșterea costurilor de finanțare a serviciului datoriei publice, reducerea încrederii economice a investitorilor și a piețelor etc.
     Ar fi paradoxal, totuși, ca un partid care a câștigat alegerile cu mesaje economice împotriva străinilor, să ruleze apoi politici economice care să ne facă mai degrabă dependenți de finanțarea externă, prin amploarea deficitelor, a celui bugetar și a deficitului de cont curent.
     Reporter: În ceea ce privește bugetul pentru 2017, în afara domeniului Apărării, unde trebuie respectate angajamentele privind alocarea a 2% din PIB, care sunt celelalte domenii în care ar trebui investit în principal? Precedentul Guvern PSD, condus de Victor Ponta, a avut unele dintre cele mai mici investiții în economie. Este Administrația Prezidențială îngrijorată de repetarea scenariului?
     Cosmin Marinescu: Într-adevăr, așa cum a declarat președintele Klaus Iohannis, alocarea a 2% din PIB pentru apărare este un angajament politic pe care Guvernul și-a asumat să-l respecte. Din punct de vedere bugetar, va fi utilizată metoda creditelor de angajament pentru circa 0,5% din PIB, care nu afectează deficitul cash de 2,96%. În privința alocărilor bugetare destinate investițiilor, așteptăm proiectul de buget pentru a vedea ce s-a putut obține în sfera investițională, în raport cu dinamica cheltuielilor curente. De exemplu, dacă judecăm componenta investițională a bugetului prin prisma cheltuielilor de capital și a proiectelor din fonduri europene, observăm că aceasta s-a tot restrâns, de la 5,8% din PIB în 2012, la 4,9% din PIB în 2014 și până la 3,9% din PIB în 2016, conform datelor din execuția bugetară.
     În această privință a execuției bugetare, există bineînțeles îngrijorarea că o construcție bugetară supra-realistă va fi amendată de evoluțiile din realitate. Aș putea menționa, de exemplu, dinamica exporturilor, a căror încetinire față de ritmul proiectat ar crește și mai mult deficitul balanței comerciale, de unde presiuni suplimentare și asupra cursului de schimb. Un alt exemplu ar putea fi o eventuală proiecție puternic investițională, care ar fi contrazisă de unele elemente. În acest sens, creșterea consistentă a profiturilor din 2016 trebuie pusă și pe seama reducerii TVA la 20%, care este însă un efect one-off.
     În plus, măsurile recente nu par a însufleți într-atât mediul de afaceri încât prioritatea zero în 2017 să fie investițiile. De exemplu, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, creșterea consistentă a salariului minim va trage în jos competitivitatea și va reduce resursele disponibile pentru investiții. Ori aceasta va însemna un mediu de afaceri mai slab capitalizat, mai puțin competitiv și inovativ. Un alt element este lipsa de predictibilitate economică, de unde și neîncrederea că mixul de politici recent anunțate nu va conduce la implicații care să împovăreze mediul de afaceri.
     Reporter: PSD are în programul de guvernare un angajament privind introducerea unor tipuri de impozite diferențiate începând cu 2018, lucru confirmat și de vicepremierul Daniel Constantin. Ar trebui păstrată cota unică sau poate fi benefică/sustenabilă schimbarea tipului de impozitare? Cum apreciați asemenea schimbări fiscale pentru economie?
     Cosmin Marinescu: Cota unică de impozitare este simbolul egalității în privința tratamentului fiscal. Însă stânga politică și-a făcut dintotdeauna un stindard din impozitarea diferențiată: cei cu venituri mai mari să plătească rate de impozitare mai mari. Nu este o surpriză din acest punct de vedere.
     Nu este clar dacă această abordare aduce și creșterea poverii fiscale pentru anumite categorii de persoane. Cu alte cuvinte, dacă această impozitare diferențiată va merge doar în jos față de 16% sau, nu cumva, impozitarea unora va fi mai mare. În acest caz, unii vor câștiga și alții vor pierde. De fapt, aceasta este emblema redistribuirii sociale, care este apanajul politicilor de stânga: să ia de la unii pentru a da la alții. În ultimă instanță, problema nu ține neapărat de modul în care se impozitează, prin flat tax sau impozit progresiv, ci dacă se impozitează mai mult sau mai puțin.
     Oricum, avem de-a face cu o prea mare abundență de măsuri și propuneri de ordin fiscal și bugetar, fără a lăsa timp ca efectele lor să fie asimilate în economie. În ultimii doi ani, parcă totul în materie de economie și dezbatere economică a fost grevat pe inițiative fiscal-bugetare. Jos impozitele, sus cheltuielile - cam acesta pare să fi fost cuvântul de ordine al politicilor economice.
     Însă performanța economică nu apare, de la sine, doar prin jocul taxelor și impozitelor, ci necesită diverse acumulări structurale, reguli corecte și credibile pentru funcționarea piețelor, competitivitate și predictibilitate pentru mediu de afaceri, asanarea dezechilibrelor din sectorul întreprinderilor de stat, infrastructură financiară de piață pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea antreprenoriatului și a sectoarelor inovative etc.
     Consider, deci, că economiștii și decidenții sunt datori să-și orienteze atenția și în aceste direcții. Este foarte important ce model economic este promovat prin politicile publice.
     Din perspectiva abordărilor noastre, cercul vicios al creșterii bazate pe consum nu mai poate continua prea mult timp. Altfel, veniturile oamenilor vor merge mai mult în importuri, firmele vor susține mai degrabă salarii și nu investiții, iar finanțele din bănci vor merge mai degrabă în buzunarul statului, pentru acoperirea deficitului, decât la mediul de afaceri. Dar nu acesta este modelul unei creșteri economice sustenabile.
     Reporter: În privința programului de guvernare al PSD, sunt introduse elemente precum Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, care ar urma să finanțeze măsurile Guvernului, însă nu a fost explicat exact modul în care acesta ar urma să funcționeze, să atragă bani și să îi distribuie. S-a discutat cu premierul Grindeanu despre această idee și cum arată analiza Administrației Prezidențiale asupra ei?
     Cosmin Marinescu: Acest Fond Suveran nu este ceva nou, nu este o inovație instituțională care să rezolve, de la sine, problemele de finanțare ale proiectelor de investiții. În opinia noastră, două sunt problemele majore pe care înființarea Fondului Suveran trebuie să le clarifice.
     În primul rând, trebuie să fie foarte clar obiectivul major pe care Guvernul dorește să îl urmărească prin intermediului unui asemenea Fond. În această privință, este important de înțeles dacă anumite interese strategice ale statului român pot fi armonizate cu acest vehicul instituțional și financiar, construit pe principiile guvernanței corporatiste.
     În al doilea rând, este important să se cunoască, de la bun început, dacă finanțarea proiectelor de investiții publice prin intermediul acestui Fond generează sau nu impact bugetar. În altă ordine de idei, un Fond Suveran bazat pe participațiile statului ar putea avea ca destinație inclusiv capitalizarea unor ramuri sau companii din portofoliu. Trebuie să vedem, așa cum s-a declarat, ce companii vor forma portofoliul acestui Fond, dacă sunt suficiente dividendele acestor companii, care este strategia Fondului pe un anumit număr de ani, cât de mare ar putea fi atractivitatea investițională din partea investitorilor privați, a piețelor financiare și a investitorilor instituționali. În acest din urmă caz, sustenabilitatea cadrului macroeconomic și a celui fiscal-bugetar sunt argumente esențiale.
     De aceea spunem ca trebuie cunoscute foarte bine obiectivele și constrângerile, instituționale și bugetare, ale acestui proiect. Din păcate, aceste lucruri nu au fost foarte clar explicate până în prezent.
     Reporter: Președintele Iohannis a spus că a discutat, pe scurt, cu premierul despre încasările de 10-14 miliarde nerealizate, pe care Parlamentul deja le anchetează. Ministrul de Finanțe și PSD au acuzat proiecții bugetare "politicianiste" și rectificări care ridică semne de întrebare. Care este poziția Administrației Prezidențiale față de această chestiune?
     Cosmin Marinescu: Nu aș relua argumente deja prezentate, este important că au fost făcute anumite clarificări. S-a dovedit că acea "gaură bugetară" era doar o diferență de estimare în planul veniturilor bugetare, în principal pe fonduri europene.
     Mult mai important este să se înțeleagă faptul că această execuție deficitară din 2016 nu afectează cu nimic construcția bugetară pentru 2017, așa cum s-a acreditat inițial. În raport cu schițarea bugetului pentru 2017, oricine ar fi putut observa nerealizarea veniturilor din fondurile europene mult mai devreme, prin simpla consultare a execuțiilor bugetare lunare, care sunt date publicității de către Ministerul Finanțelor. Deci problema dezbătută acum putea fi semnalată lună de lună, sau mai ales în contextul rectificării bugetare din noiembrie.
     Ne întrebăm însă ce garanții avem că acest scenariu al estimării nerealiste a veniturilor bugetare nu se poate repeta în 2017, cu atât mai mult în contextul actual, al unor estimări macroeconomice și bugetare dintre cele mai optimiste. Ce se va întâmpla dacă, ipotetic vorbind, nu se vor realiza veniturile bugetare programate, de peste 253 miliarde lei?! Sau prognoza de creștere economică de 5,2%?!
     De exemplu, bugetul pentru 2017 este proiectat pe o creștere de venituri bugetare de aproape 15%, de la 221,5 miliarde lei, conform execuției bugetare a anului 2016, la peste 253 miliarde lei în 2017. Este vorba de cea mai mare expansiune a veniturilor bugetare prognozate de la un an la altul, de peste 32 miliarde lei. Astfel, în ciuda continuării măsurilor de relaxare fiscală, trebuie să vedem dacă se va reuși, așa cum s-a anunțat, creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu două puncte procentuale într-un singur an, de la 29% în 2016 la peste 31% în 2017.
     În acest sens, anticipăm că dezbaterea despre estimarea nerealistă a veniturilor nu se va opri la nivelul lui 2016 și va apărea și în legătură cu bugetul pentru 2017, poate cu implicații mult mai însemnate.
     Oricum, noi vom analiza cu atenție bugetul care va veni din Parlament, pentru a ne asigura că angajamentele asumate sunt respectate. 

     Cosmin Marinescu este absolvent al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice din București. Este profesor universitar la ASE, fiind cadru didactic din 1998 și doctor în Economie (2003). Marinescu a fost numit consilier prezidențial în decembrie 2014.

 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
26.09.2017
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au urmat un curs mixt ieri, după ce, în alegerile de duminică, cancelarul german Angela Merkel a câștigat cel de-al patrulea mandat în fruntea țării, însă și-a redus majoritatea...  detalii
26.09.2017
BVB
     * Titlurile FP, cele mai lichide
       Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a înregistrat, în ședința de tranzacționare de ieri, o lichiditate de 83,83 milioane de lei (18,23 milioane de euro), în contextul în care opt...  detalii
25.09.2017
BVB
     * Acțiunile "Fondul Proprietatea" au scăzut cu 1,41%
       Ședința de tranzacționare de vineri a ieșit în evidență prin scăderea tuturor indicilor Bursei de Valori București (BVB), BET coborând cu 0,48%, aceasta fiind cea de-a șaptea ședință consecutivă în...  detalii
25.09.2017
BURSELE DIN LUME
     Bursele europene au urmat un curs mixt vineri, în urma unui discurs al premierului britanic Theresa May privind ieșirea țării sale din UE.  detalii
22.09.2017
BVB
     * Piața, dominată de raportarea tranzacției prin care FP a vândut 2,56% din SNP și de listarea obligațiunilor IIB
     * "SIF Banat-Crișana" și-a răscumpărat aproape 540.000 din acțiuni,...  detalii
22.09.2017
BURSELE DIN LUME
     Bursele europene au urmat un curs pozitiv ieri, sectorul bancar fiind în ascensiune după ce Federal Reserve (Fed) din SUA a indicat, în ziua precedentă, că va continua să majoreze costul...  detalii
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 25 septembrie 2017
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
3,0783
2,3502
3,1374
3,9747
0,1766
0,6178
0,2188
4,5965
5,2337
1,4807
3,4515
0,2175
0,4942
1,0767
0,0675
0,4818
1,0992
3,8670
0,2914
1,2374
0,5840
0,0595
0,3417
0,2173
2,8148
0,0385
0,1467
1,0528
0,6142
0,1168
161,0893
5,4848
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
25.09.2017
FINANCE MINISTRY LAYS GROUNDWORK FOR BUYING GOVERNMENT BONDS DIRECTLY THROUGH THE TREASURY
     The Ministry of Public Finance (MFP) has created the legal framework which will allow it to sell government bonds to the population directly through the State Treasury and intends to use that...  details
21.09.2017
ANDRE CAPPON, CBM GROUP:
     Andre Cappon, the president of the CBM, Inc. group of New York, comes with a different perspective on the future development of the Bucharest Stock Exchange than that of the current management of...  details
19.09.2017
     * Anghel continues to act illegally and puts Sobolewski on the list, even though he didn't submit his candidacy
       Three candidates have been included in the race for the CEO seat of the Bucharest Stoch Exchange (BVB), during the internal selection process initiated by the Board of Directors, namely, Paul...  details
13.09.2017
PSD LEADERS HAVE APPROVED THE CREATION OF A COMMISSION TO INVESTIGATE THE ANRE
     * Elections at the ANRE this autumn
       Social Democrat leaders have approved the request of PM Mihai Tudose to set up an investigation commission which would audit the activity of the National Authority for the Regulation of the Energy...  details
12.09.2017
THE MISSION OF BSE PRESIDENT LUCIAN ANGHEL
     * The press release about the results of the BSE has omitted mentioning the IPO of Nuclearelectrica
     * Even though it quotes PwC, the data posted by the BSE differs from that of the consulting firm
       In a promotional campaign that isn't justified by reality in any way, the Bucharest Stock Exchange (BVB) is being maneuvered by its president Lucian Anghel into posting wacky press releases...  details
11.09.2017
THE CONTRACT INCLUDES A NON-COMPETE CLAUSE
     Even though the Bucharest Stock Exchange has announced it is looking for a CEO, it is likely that Ludwik Sobolewski will remain on the payroll of the BSE for two more years, because his contract...  details
11.09.2017
FINANCE MINISTRY ONCE AGAIN CONFIRMS WHAT BURSA HAS REPORTED BEFORE:
     Hundreds of millions of Euros have gone from our banks to tax havens, Minister of Public Finance Ionuț Mișa states, in an interview with a financial newspaper. The official thus confirms what BURSA...  details
07.09.2017
     * "I hope that the government won't use the new fiscal regime of royalties as an intimidation tool against hydrocarbon producers"
     * Interview with PNL Lucian Bode, former minister of the economy
       Reporter: What is your opinion on the decision of the authorities to once again change the Energy Strategy?
     Lucian Bode: To me, the unreliability of the current government is...  details
05.09.2017
THE ONLY CANDIDATE FOR THE BOARD OF THE EXCHANGE, IN THE GENERAL SHAREHOLDER MEETING OF SEPTEMBER 14TH
     * Mr. Hanga hopes for a constructive approach and aimed at the future, and at the development of the BSE
       Radu Hanga, senior advisor for the Board of Directors of Banca Transilvania, is the only candidate proposed to fill out the Board of the Bucharest Stock Exchange, after the death of Cristian Micu,...  details
05.09.2017
ENERGY MINISTRY WANTS TO UPDATE THE ENERGY STRATEGY, BY MID-OCTOBER
     * State secretary Andrei Maioreanu: "The updating of the Strategy was necessary, because the existing draft was predominantly focused on the objectives expressed by the EU and less on the objectives of the Romanian energy system"
     * Ion Lungu: "Each government devises a new strategy"
       The amendment of the Energy Strategy in one month is a bad joke, says Jack Cutișteanu, CEO of Petprod, reacting to the announcement made by the representatives of the Ministry of Energy, according...  details
30.08.2017
ISAR, ABOUT THE CONSTANT INCREASE OF THE EURO:
     * Senator Daniel Zamfir wants to call Mugur Isărescu in for hearings, next week
     * Isar: "The opening of the parliamentary session involves multiple negotiations"
     * The leu has weakened to 4.5985 lei against the Euro
       The leu yesterday weakened again, reaching the level of 4.5985 lei against the Euro, after on Monday it was quoted at 4.5958 lei.  details
29.08.2017
     * Dochia: "The pension fund management firms will close down on their own if the fee gets eliminated"
     * Aurelian Dochia: "The government's communication is a permanent blunder, and the result is that nobody is interested anymore in what the authorities are saying"
     * PFP: "The current government, starting with its own prime-minister, is characterized by a ferocious economic illiteracy"
       The 2nd pension pillar continues to be the focus of politicians, who come out with conflicting statements on the matter. After last week, PM Mihai Tudose and deputy prime-minister Marcel have...  details
25.08.2017
THE BSE CRISIS
     The embarrassing situation generated at the Bucharest Stock Exchange (BSE) by its former CEO Ludwik Sobolewski, who, with the complicity of BSE president Lucian Anghel, has tried, against the will...  details
24.08.2017
IF THE CONTRIBUTION IS REDUCED
     * "If the state pension system is the only one that gets kept, eventually the state may be unable to pay the pensions", says Dochia
       The 2nd pension pillar is once again grabs the attention of the public, after information from sources surfaced yesterday that the Ministry of Public Finances intends to cut by half the...  details
23.08.2017
     Ludwik Sobolewski announced, on Monday night, that he has decided not to exercise his mandate as CEO of the Bucharest Stock Exchange, "even though he could", invoking an alleged difference...  details
.