Noile măsuri de austeritate - creşterea TVA, majorarea impozitelor şi îngheţarea veniturilor - sunt resimţite de români ca o nedreptate profundă, arată o analiză realizată de psihologul Bogdan Stoian, dublu masterand în Psihologie Clinică şi Tehnici de Comunicare şi Influenţă Socială. Conform acestuia, situaţia actuală adânceşte diviziunea dintre cetăţeni şi stat, accentuând percepţia „noi” versus „ei” şi determinând apariţia unui fenomen periculos: „haiducia socială”.
„Mesajul psihologic resimţit de cetăţeanul de rând este: Eu am fost corect şi nu am primit nimic în plus de la stat, alţii au furat sau au risipit, iar acum tot eu trebuie să plătesc nota de plată pentru ce au făcut ei. Se creează astfel un narativ al injustiţiei în care statul apare ca un hoţ ce vine să ceară sacrificii de la cetăţenii oneşti”, subliniază Bogdan Stoian.
Un sondaj MKOR - Consumer Sentiment 2025 confirmă percepţia generalizată de inechitate: trei din patru români (74%) resping categoric noi taxe atâta timp cât nu văd reduceri de privilegii şi transparenţă în cheltuirea banilor publici, iar 46% consideră că „bugetarii cu privilegii” ar trebui să fie primii care dau dovadă de echitate.
Analiza psihologică evidenţiază diferenţe clare între categoriile sociale. Angajaţii din privat şi antreprenorii de IMM-uri se simt loviţi direct de noile măsuri şi manifestă o „furie îndreptăţită”, unii ameninţând chiar cu închiderea firmelor sau cu intrarea în economia gri. Funcţionarii, profesorii, medicii şi poliţiştii percep îngheţarea veniturilor ca pe o pedeapsă colectivă nemeritată, ceea ce le provoacă demoralizare. Pensionarii, după o viaţă de muncă cinstită, resimt anxietate şi deziluzie, în timp ce elitele privilegiate îşi pierd parţial beneficiile şi se confruntă cu ostilitatea tot mai vizibilă a populaţiei.
„În acest context, haiducia socială semnifică tendinţa unor oameni altminteri oneşti de a sfida autoritatea fiscală percepută ca nedreaptă. Cu alte cuvinte, dacă statul mă nedreptăţeşte, de ce să mai fiu corect 100% în plata taxelor? Psihologic, este un mecanism de autoapărare şi de restabilire simbolică a dreptăţii”, explică psihologul Bogdan Stoian.
Potrivit acestuia, efectele pe termen lung pot fi grave: „Atunci când oamenii simt că nu există fair-play în împărţirea poverilor, predispoziţia lor de a coopera scade şi tensiunile pot escalada în proteste, greve sau vot de blam la alegeri pentru partidele sistemului.”
Concluzia analizei este că România se confruntă nu doar cu o criză economică, ci şi cu una de încredere. „Populaţia are nevoie să vadă că sacrificiile sunt împărţite echitabil şi că strângerea curelei nu se aplică doar celor mulţi, ci şi celor din vârf. Numai astfel se poate restabili contractul social tacit”, subliniază Bogdan Stoian.
Opinia Cititorului